Cum să îţi izolezi casa cu ajutorul florilor. Ce soluţie au cercetătorii din Jibou

Biologul Cosmin Sicora, alături de plantele care vor izola pereţii FOTO CCB Jibou

Angajaţii Centrului de Cercetări Biologice – Grădina Botanică Jibou au în lucru un proiect-pilot prin care vor placa pereţii unor clădiri cu panouri „vii“, pline cu flori multicolore.

Ideea şi conceptul aparţin specialiştilor Centrului de Cercetări Biologice din Jibou şi constau în placarea pereţilor construcţiilor cu panouri în care au fost plantate, în prealabil, plante ornamentale. Rezultatul va fi nu doar estetic, ci şi practic: plantele vor proteja clădirile de efectele temperaturilor extreme. „Vorbim despre cutii în formă pătrată, cu dimensiunea de 60 pe 60 de centimetri, realizate dintr-o folie metalică, în care punem un strat de pământ. În acel strat sunt sădite plantele. Noi încercăm să mergem pe plante decorative şi avem, deja, în serele noastre, câteva astfel de plăci“, a explicat directorul centrului, Cosmin Sicora.

Potrivit conceptului cercetătorilor de la Jibou, fiecare placă ar urma să conţină un anumit tip de plantă, cu o anumită culoare. „Vrem să obţinem plăci de diferite culori, cu care să putem realiza pe pereţi un mozaic. Spre exemplu, să avem plăci cu flori de culoare roşie, altele de culoare galbenă, unele de culoare verde sau portocalii şi aşa mai departe, care să poată fi intercalate astfel încât să formeze un model sau un mozaic“, a mai spus Sicora.

Pereţii „vii“

Plăcile ar urma să fie ataşate la un sistem format din stâlpi metalici verticali, pe care sunt prinse, la distanţe de 60 de centimetri, profile orizontale. În această primă fază a proiectului, astfel de placări se vor face pe trei dintre clădirile anexe ale Centrului de Cercetări Biologice. Ulterior, proiectul va fi extins şi la celelalte clădiri şi ar putea fi preluat şi de alte instituţii sau persoane fizice interesate să aibă o casă „vie“, cu pereţii acoperiţi, efectiv, de flori.

„Este o idee care prinde tot mai mult în lume. Acolo se merge mai mult pe plante agăţătoare. Noi vrem să promovăm aceeaşi idee, de grădini pe verticală, dar prin plante ornamentale. Adică vrem să facem un covor de flori orizonal, pus pe verticală“, precizează directorul centrului de la Jibou. El admite că, în acest moment, nu are toate informaţiile pentru a putea spune cât de viabil este proiectul pe care îl pilotează. „Trebuie să verificăm sistemul de udare. Ne gândim la un sistem de aspersoare, care să nu afecteze, însă, zidul pe care sunt montate plăcile. Şi trebuie să vedem şi cum se comportă plantele, obişnuite pe un suport orizontal“, a adăugat Sicora.

Clădiri ca-n poveşti

„Vrem să cultivăm aceste plante şi pentru că ideea grădinilor verticale este una deosebită. Vom vedea cum va fi, pentru că este greu să creşti plante care se dezvoltă în alt mod. Vrem să vedem şi cum este perceput acest proiect, mai ales că plantele pot fi utilizate pentru îmbrăcarea la exterior a clădirilor. Poate fi o soluţie pentru persoanele fizice, dar mai ales pentru instituţii, în străinătate apelându-se la acest tip de amenajări în special pentru clădirile de birouri“, a mai declarat Sicora.

Printre avantajele acestor grădini verticale se numără, dincolo de aspectul de poveste al clădirii acoperite cu astfel de covoare florale,  şi efectul de protecţie al celor ce locuiesc în clădire în faţa temperaturilor extreme ale verii şi iernii. Specialiştii susţin că, în plus, o grădină verticală întârzie sau chiar împiedică fenomenul de colmatare a canalizării din cauza ploilor sau zăpezilor, reţinând apa de ploaie şi reglând cantitatea scurgerilor de apă pe perete.

Potrivit lui Cosmin Sicora, costul unei astfel de plăci ar ajunge la aproximativ 65 de lei. 17 lei sunt necesari pentru suportul metalic şi manoperă, iar diferenţa de 48 de lei reprezintă costul plantelor şi al turbei în care sunt sădite acestea.

„Capsula timpului“ pentru fructele

Acesta nu este singurul proiect revoluţionar aflat în cercetare în laboratoarele de la Jibou. Tot în această perioadă, biologii de acolo pun bazele primei bănci vii de gene, care să salveze de la dispariţie pomii fructiferi tradiţionali. Vorbim în special de merii şi perii care se mai găsesc, încă, în grădinile oamenilor de la ţară, crenguţe din aceştia urmând să fie recoltate în lunile ce vor urma din satele din Sălaj şi altoite pe un teren aparţinând centrului.