Cele mai ciudate mituri urbane ale românilor: sectanţii care răpesc copiii pentru a le lua sângele, templul minunilor, podul care se prăbuşeşte din cauza minciunilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nicolae Ceauşescu, Adevărul, într-una dintre vizitele de lucru din Bărăgan. FOTO Adevărul
Nicolae Ceauşescu, Adevărul, într-una dintre vizitele de lucru din Bărăgan. FOTO Adevărul

Copii răpiţi cu maşini negre, poduri care se prăbuşesc dacă spui minciuni, tuneluri secrete construite sub străzi, acestea sunt doar câteva dintre legendele care există în istoria oraşelor din România. Poveştile urbane transmise din tată în fiu încă mai cutremură localnicii şi încă mai atrag turiştii.

Site-ul adevarul.ro vă prezintă o selecţie a celor mai cunoscute mituri şi legende urbane din România. Fie că e vorba de simple superstiţii, sau de poveşti cu rădăcini puternice în realitate, elementele folclorului urban continuă să supravieţuiască, până şi în epoca internetului.

IALOMIŢA

Una dintre cele mai mari legende urbane care a circulat pe străzile Sloboziei este strâns legată de popasul „Privighetoarea“. Patronul celebrului local a fost acuzat că l-ar fi ascuns pe Nicolae Ceauşescu în restaurant, cu o noapte înainte de execuţia de la Târgovişte. Totul pentru a îndeplini planurile dictatorului de asediere a oraşului.

ALBA

La Muzeul de Ştiinţe Naturale din Aiud, judeţul Alba, într-o vitrină, există un schelet uman, despre care se spune că  ar aparţine unuia dintre paznicii Colegiului „Gabriel Bethlem", în care funcţionează instituţia.
Legenda, dusă peste veacuri „din gură în gură“, spune că un om a ţinut aşa de mult la Colegiul în care funcţionează şi acum Muzeul de Ştiinţe Naturale din Aiud, încât i-a lăsat prin testament propriul schelet.

ARAD

„Casa cu lacăt” rămâne una dintre legendele Aradului. Casa, construită în anul 1815 de către comerciantul vienez Iosif Winkler, apoi renovată în 1851, este şi acum o veritabilă atracţie pentru turişti. Cei care trec pe acolo se opresc şi se uită după cheie, deoarece există şi o legendă, potrivit căreia, cel care reuşesea să deschidă acel lacăt va primi întreaga casa.

BACĂU

Cel mai vechi mit urban din Bacău datează din Al Doilea Război Mondial. Se vorbeşte şi azi despre bucăţile de săpun nemţesc care ar fi fost făcute din grăsimea cadavrelor de evrei. Unii spun că o parte din calupurile de săpun au fost îngropate în cimitirul de la ieşirea din municipiul Bacău spre comuna Sarata.

Holocaustul naşte încă legende şi mistere, chiar şi în Bacău. La intrarea în cimitirul evreiesc dinspre Sarata a fost ridicat un monument din piatră, închinat victimelor Holocaustului. A fost construit în 1959, ulterior fiind declarat monument istoric. Pe el scrie în mai multe limbi “Aici zac evrei prefăcuţi în săpun de bestiile fasciste – 1939-1944 / În amintirea lor, înfrăţiţi-vă popoare în lupta pentru o lume nouă”.

BIHOR

O legendă de din Oradea spune că locul unde este construit orăşelul Copiilor a luat fiinţă într-un mod mai ciudat. Se spune că, demult, foarte demult, chiar înaintea vânătorii lui Ladislau I, un meteorit de dimensi uniuriaşe a aterizat în Oradea, chiar în cartierul Rogerius. A rezultat o groapă imensă în urma impactului şi astfel se explică diferenţa de nivel. După construcţia Spitalului de Copii prin 1960, autorităţile locale au placat groapa cu beton şi a devenit parc pentru copii

BUCUREŞTI

De-a lungul anilor au apărut o serie de poveşti despre demonii şi fantomele care apar în casele abandonate sau rămase fără proprietari din Centrul Istoric al Capitalei. O astfel de casă, care odinioară a fost orfelinat se află chiar pe celebra stradă Franceză, presărată cu terase şi cluburi. Legenda spune că în acest imobil, aflat la numărul 13, este bântuit de 203 spirite de copii.

În orfelinatul de pe strada Franceză erau aduşi copiii străzii, chiar de către proprietar, pe nume Stavrache Hagi-Orman despre care nici până în prezent nu se ştie mare lucru. Acesta  ţinea copiii în condiţii greu de imaginat, fără apă şi fără mâncare.

Cei mai vechi locuitori din Centrul Vechi susţin că nu de puţine ori au auzit glasul copiilor care strigă „Apăăă, vrem apăăă!”, cu toate că cei mai mulţi petrecăreţi care frecventează zona refuză să creadă asemenea poveşti.

BRAŞOV

Templul Ursitelor se află pe Dealul Pleşu, în apropierea satului Şinca Veche din judeţul Braşov. Legenda spune că imediat ce ajungi în lăcaşul subteran oboseala dispare ca prin minune şi tot corpul este invadat de energie. Din vorbă în vorbă s-a născut mitul că toţi cei care intră în templu se vindecă de boli.
Mii de oameni vin anual la biserica săpată în stâncă. Vizitatorii au povestit că fie s-au simţit învigoraţi fie i-a apucat un somn greu atunci când au intrat în Templul Ursitelor. Se zice că cine doarme măcar şi câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic.

Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu apucă să se stingă niciodată. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş. Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Raşnovului.

CLUJ

Templul Ursitelor de la Sinca 4

Cele mai cunoscute legendele ale Clujului spun că Avram Iancu a fost implicat într-un scandal în centrul oraşului, la un chef, iar regele Matia a fost biciuit alături de alţi localnici, atunci când a intrat incognito în Cluj pentru a vedea cum trăiesc oamenii. Manuscrisele spun că Matia Corvin, născut la Cluj în 1443, care a devenit unul din cei mai mari regi ai Ungariei, a intrat incognito în oraş pe când era conducător, să vadă cum sunt trataţi oamenii. A fost şi el unul din cei biciuiţi pe nedrept.

„Aflat în trecere prin Transilvania, Matia s-a deghizat în student călător, a intrat incognito în oraşul său natal. În piaţa centrală a oraşului, Matia a asistat la o scenă în care plebeii oraşului erau obligaţi de oamenii judelui, sub ameninţarea biciuirii, să care cu braţele buşteni pentru gospodăria sa. Protestând împotriva acestei nedreptăţi, regele deghizat în student a fost biciuit şi obligat să se alăture sărmanilor oraşului în munca grea. (…). Legenda spune că Matia ar fi avut inspiraţia de a scrie pe trei lemne din curtea judelui «Aici a fost regele Matia. Unde este dreptatea?». Eliberat odată cu lăsarea serii, regele s-a întors în tabăra sa de lângă oraş. A doua zi, acesta a revenit, în fruntea suitei sale strălucitoare, fiind întâmpinat cu mare fast de judele oraşului“, povesteşte istoricul Tudor Sălăgean, în cartea „Legendele Clujului“.

Judele l-a asigurat pe rege că legile sunt respectate, însă Matia a căutat lemnele însemnate de el şi, odată ce le-a găsit, l-a pedepsit pe jude şi a luat măsuri pentru a asigura stricta respectare a drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor oraşului.

CARAŞ-SEVERIN

Cel mai înfricoşător mit al Reşiţei este cunoscut de toţi copiii anilor 70 şi 80. Nu era copil căruia părinţii să nu-i spună, atunci când ieşea la joacă, să nu stea până seara, căci seara vin sectanţi cu dacii negre şi îi răpesc pentru a le fura sângele. Desigur, după Revoluţie, fobia reşiţenilor faţă de membrii sectelor, faţă de sectanţi a scăzut, iar acum putem spune chiar că aproape toate sectele recunoscute de Statul Român au unităţi de cult în municipiul de pe Bârzava.

Mult mai recent, undeva prin jurul anilor 2010 a apărut un alt mit, legat de ambulanţe. Se spune că pe Aleea Albăstrelelor din Reşiţa ar fi oprit de mai multe ori ambulanţe care ar fi luat în ele copii complet sănătoşi, le-ar fi prelevat diverse organe şi i-ar fi adus înnapoi acasă.

CĂLĂRAŞI

Şi Călăraşiul a fost terorizat, la sfârşitul anilor '80, de mitul copiilor răpiţi, deşi niciodată nimeni nu a confirmat. Cum asfinţea soarele, părinţii îşi adunau odraslele de la locurile de joacă, deoarece circulau zvonuri că anumite persoane care se deplasează cu Dacii negre, înmatriculate în Bucureşti, fură copii.

CONSTANŢA

Se spunea că dacă te rogi la Biserica Catolică Sfântul Anton din peninsulă, orice dorinţă ţi se va îndeplini.

În vremea dinainte de 1989, mersul la biserică era aproape prohibit, iar credinţa era o opţiune riscantă pe care ţi-o asumai. Cu atât mai mult, slujbele de la catolici erau o curiozitate pentru restul populaţiei ortodoxe. Tentaţia fructului oprit a sporit la Constanţa misterul unei legende urbane.

Se spunea că dacă te rogi la Biserica Catolică Sfântul Anton din peninsulă, orice dorinţă ţi se va îndeplini. Promoţii de elevi, liceeni, studenţi, tineri, bătrâni, sănătoşi sau suferinzi luau calea „catedralei“, aşa cum i se spunea bisericii catolice. Fie că se rugau pentru examene, fie că se rugau pentru noroc în dragoste, tinerii au crescut cu convingerea că Sfântul Anton le ascultă dorinţele.

Biserica Catolică Sfântul Anton de Padova din Constanţa

HUNEDOARA

Despre tunelul subteran care ar lega Castelul Corvinilor de Cetatea Devei se vorbeşte în Hunedoara, dar şi în Deva, de câteva decenii, însă nimeni nu a găsit vreodată vreuna dintre intrări. Au fost hunedoreni care au încercat să desluşească povestea tunelului, însă mărturiile vreunui succes nu au apărut până în prezent.

Alţi localnici au încercat să explice construcţia tunelului pe baza unor mărturii vechi de secole, despre un tunel care ar fi legat castelul de o cetate, dar nu de Cetatea Devei, situată la 20 de kilometri distanţă de castel, ci de o fortificaţie aflată în trecut pe Dealul Sânpetru, în apropierea castelului.

IAŞI

Una dintre legendele care continuă să-i uimească pe ieşeni este legată de trecutul sângeros al oraşului celor şapte coline. Gavril Buzatu, bărbatul care lua viaţa celor care îndrăzneau să se ridice împotriva stăpânirii, încă mai este pomenit în discuţiile despre istoria Iaşiului.

„Colos la trup, păgân de slut la faţă, cu o privire fioroasă de te bagă în friguri la cea dintâi căutătură". Aşa îl vedeau contemporanii îngroziţi pe Gavril Buzatu, ultimul călău al Moldovei. Imaginile care îl portretizează pe acesta sunt rare. Una dintre puţinele reprezentări ale lui Buzatu se află chiar în dosarele Arhivelor Statului de la Iaşi.

Pe lista legendelor urbane se află şi «Gangul restanţierilor», ocolit de toţi cei care nu vor să aibă probleme la examene. Povestea «gangului restanţierilor» este una dintre cele mai cunoscute şi mai respectate legende studenţeşti. Cunoscută pentru o bună perioadă de timp sub numele de Casa Conachi, clădirea cu boltă de pe bulevardul Carol I este una dintre zonele de care se fereşte orice student care coboară sau urcă dealul Copoului.

MARAMUREŞ

Una dintre cele mai cunoscute legende urbane a băimărenilor este legată de „Îngerii Negri“. Timp de câţiva ani, orice caz ciudat din municipiu era pus pe seama acestor oameni, care după spusele băimărenilor erau specializaţi în răpiri şi crime. Potrivit legendelor urbane, „Îngerii Negri“ erau o organizaţie secretă, care răpea copii pentru a-i transforma în adepţii grupului. Poveştile spun că aceştia se ascundeau pe sub poduri sau în canalizările din Baia Mare, iar noaptea umblau în căutarea următoarelor victime. Mai mult, povestea diferă puţin de la un cartier la altul. Unii spun că „Îngerii Negrii“ se antrenau seara pe acoperişul spitalului judeţean, iar noaptea umblau pe străzile municipiului. Cu toate acestea, nu există nicio dovadă palpabilă a existenţei acestui grup.

ingeri negri

NEAMŢ

Localnicii satului Trifeşti din judeţul Neamţ povestesc că în urma dărâmării conacului logofătului Constantin Balş s-a descoperit un tunel care ducea până la Moldova Seacă.

Moşia din Trifeşti îi revenise lui Costachi Balş, fiul logofătului. Acesta primise şi porunca de a avea grijă de biserica din Trifeşti, care păstrează astăzi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. “Conacul s-a degradat treptat. Cărămizile şi obiectele de acolo au fost furate şi oamenii au descoperit un tunel secret care ducea tocmai la Moldova Seacă. Nişte bărbaţi au intrat să vadă cât este de mare tunelul şi nu au mai văzut lumina zilei”, spune o femeie din satul Trifeşti.

Povestea bătrânilor satului este întărită de surpările inexplicabile de teren. “De mică am observat că în curte se surpă pământul. O altă problemă pe care am avut-o mereu este că pomii fructiferi, cei cu rădăcinile mari, nu merg. Rar vezi pomi cu rădăcini sănătoase în zonă”, a adăugat localnica din Trifeşti.

PRAHOVA

Una dintre legendele urbane preferate ale ploieştenilor este cea a monumentului funerar cu aluzii erotice din cimitirul Viişoara. Povestea, transmisă din generaţie în generaţie, vorbeşte despre răzbunarea unui bărbat din familia Hogaş care, după ce şi-a surprins soţia cu amantul, a împuşcat-o, apoi i-a construit un monument funerar în formă de falus, să fie de ocară şi peste timpuri pentru modul în care şi-a petrecut viaţa.

De-a lungul timpului, poveştile despre neobişnuitul monument funerar al familiei Hogaş s-au transmis din gură în gură, au fost înflorite, romanţate, iar orice argument care să susţină altceva decât transmite monumentul la prima vedere nici nu poate fi luat în calcul. Legenda urbană creată în jurul monumentului este atât de spumoasă încât satisface şi gusturile publicului aflat la distanţă de peste 100 şi ceva de ani de poveste.

Astfel, neobişnuitul monument funerar seamănă cu un falus, o reprezentare la scară mare, în marmură, a unui organ sexual masculin. Nici măcar faptul că, de câţiva ani, este retezat nu diminuează senzaţia, ba chiar o amplifică prin segmentarea în două bucăţi care fac detaliile mai uşor de observat.

SATU MARE

În jurul cetăţii de la Ardud s-au ţesut multe legende legate de figura istorică a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Ardudul apare pentru prima dată în documente în anul 1215, cercetătorii presupun o înfiinţate din secolul 11-12. Era localitatea de supraveghere a întinselor păduri de odinioară din Codru.  Localitatea actuală s-a format prin contopirea Ardudului Mic şi Ardudului Mare.

Misterul este de fapt, o pivniţă întunecată şi foarte lungă cu o adâncime de 10 metri. Se spune că are trei intrări: una se află în preajma cetăţii din Ardud, una lângă capela de pe Lyukashalom (partea dreaptă a şoselei Carei-Ghenci). Cea de-a treia se află sub castelul din Carei. Se spune că pivniţa lui Francisc Rakoczi a fost construită de curuţi, adică de răsculaţii contra habsburgilor, care au folosit-o ca să-şi ia prin surprindere duşmanii. Pentru că nu-şi puteau explica mo­dul în care aceştia reuşeau să-i învingă, austriecii au recurs la un şiretlic: au trimis familiei Rakoczi un ofiţer chipeş care să o seducă pe fata principelui. Ceea ce s-a şi întâmplat. Prinţesa Vilma s-a îndrăgostit de ofiţer şi i-a divulgat taina pivniţei.
 

SIBIU

Podul Minciunilor a fost construit după demolarea caselor ce se întindeau până aproape de Turnul Sfatului, respectiv după anul 1851 şi a fost inaugurat în anul 1860, fiind primul pod din fontă din România.

În legătură cu acest loc, circulă patru mari legende. Prima este aceea că podul care leagă Piaţa Mică de Piaţa Huet are urechi şi o putere greu de imaginat, Astfel, la fiecare minciună rostită de cineva când se află pe pod acesta scârţâie din toate încheieturile iar balustrade dă impresia că va cădea în orice moment şi mincinosul se va prăbuşi în gol.

TELEORMAN

podul minciunilor 3

La ieşire din Alexandria se găsesc ruinele unui fost conac ce provoacă fiori multor alexăndreni. Lucruri „înfiorătoare“ se petrec în ruinele conacului aflat pe şoseaua de centură a Alexandriei. Unii vorbesc despre ruine ca fiind un loc de întâlnire al unui grup de satanişti care îşi face veacul acolo după lăsarea întunericului. Alţii spun că zona respectivă este bântuită de fantome şi în interiorului conacului se întâmplă chestii înfiorătoare şi asta pentru că acesta ar avea sute de camere, ca într-un labirint.

TIMIŞ

Una dintre cele mai cunoscute legende urbane ale Timişoarei este legată de Nicolae Ceauşescu. Se spune că dictatorul ar fi fost deranjat, atunci când venea la Timişoara şi ţinea discursuri de la balconul Operei, de priveliştea Catedralei Mitropolitane aflată de partea cealaltă a pieţei. Cum regimul descuraja practicile religioase, iar construcţia de locuinţe noi era în toi, Ceauşescu s-a gândit că disconfortul său ar putea fi evitat dacă ar fi construit un bloc între Operă şi Catedrală. Nu există dovezi că această intenţie ar fi fost reală, însă perioada comunistă nu duce lipsă de exemple de decizii aberante.
 
O altă poveste neconfirmată din timpul comunismului relatează că un nebun a tăiat capul unui om, cu toporul, şi l-a băgat într-o geantă cu care mergea prin oraş. "Gura târgului" spunea că ucigaşul a fost prins după ce a luat un taxi, iar şoferul a observat urme de sânge pe geantă. Taximetristul nu a îndrăznit să spună nimic, însă a mers cu viteză prin oraş, intenţionat, fiind oprit de miliţie.

VRANCEA 

În ultimii ani 40 de ani, în urma excavaţiilor care au avut loc în municipiul Focşani, au ieşit la iveală foarte multe tuneluri şi beciuri care vorbesc despre istoria acestui oraş.

Deşi nu sunt documente despre existenţa tunelurilor subterane, specialiştii în istorie spun că acestea erau folosite de negustori pentru comerţul clandestin cu vinuri şi alcool între Moldova şi Muntenia, mai ales că la acea vreme oraşul era despărţit de o graniţă. Ulterior, potrivit spuselor oamenilor în vârstă, aceste tuneluri au fost transformate în beciuri de către neguţătorii evrei, armeni sau greci, care formau o comunitate importantă în Focşaniul din perioada interbelică.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite