Poveştile românilor geniali printre străini, ignoraţi printre ai lor. Eliade a devenit un faimos istoric al religiilor în SUA, iar artiştii Brâncuşi şi Cioran au fost „adoptaţi“ de francezi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eliade, Brâncuşi şi Cioran au devenit celebri dincolo de graniţele ţării
Eliade, Brâncuşi şi Cioran au devenit celebri dincolo de graniţele ţării

Cioran, Eliade, Brâncuşi sunt numele unor români care au devenit celebri peste hotare şi cu care ne mândrim în ziua de azi. Totuşi, multe dintre geniile României au părăsit ţara din diverse motive, inclusiv pentru că nu li se oferea recunoaşterea pe care o meritau. Adevărul vă prezintă cazurile cele mai cunoscute, la care se adaugă şi alţi români care au făcut carieră peste hotare.

Născut la Răşinari, lângă Sibiu, Cioran s-a stabilit în Franţa în anul 1938, iar după plecarea din ţară tot ce a scris şi a publicat a fost în limba franceză. În anul morţii sale prestigioasa editură Galimard din Paris i-a dedicat volumul „Oeuvres“ – Opere, de peste 1.800 de pagini, în care sunt adunate toate cărţile sale.

Cioran a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, după care a avut o bursă de studii de doi ani la Berlin. Se întoarce în ţară în 1937 şi predă timp de un an filosofie la un liceu din Braşov, iar în 1937 a obţinut o bursă a Institutului Francez din Bucureşti pentru doctorat, care-i va fi prelungită în 1938, când s-a înscris la Facultatea de Litere a Universităţii din Paris. În acelaşi an, Cioran se stabileşte definitiv în capitala Franţei.

Pentru „Precis de decomposition“ –„Tratat de descompunere“ - Cioran a primit premiul Rivarol, care a rămas de altfel singurul său premiu, acesta refuzând de-a lungul anilor toate marile distincţii pe care i le-a oferit cultura franceză. Cioran nu a mai revenit niciodată în România şi a murit pe 20 iunie 1995 la Paris.

Mircea Eliade şi America

Şi Mircea Eliade s-a bucurat de mai multă faimă în străinătate decât în patria-mamă. Scriitorul este doar unul dintre intelectualii a căror operă este mai cunoscută şi mai apreciată în afara graniţelor ţării decât în România.
Formarea filosofică a intelectualului a avut loc în România, după un intens studiu al marilor scriitori ai lumii. Nemulţumit de aspectul său fizic şi de accentuarea problemelor de vedere, Mircea Eliade se refugiază în citit şi în scris.

Primele opere nu întârzie să apară, scriitura lui reuşind să-i surprindă chiar şi marii critici literari ai vremii. Adolescenţa sa este marcată de publicarea a numeroase articole de entomologie şi a primelor sale romane, precum „Gaudeamus“ şi „Romanul Adolescentului Miop“.

Fiind un cunoscător al istoriei religiilor, filosof cu un intelect impresionant, Universitatea din Chicago l-a invitat pe Mircea Eliade să facă parte din echipa sa. Mircea Eliade părăseşte România, o ţară care nu-i oferea prea multe, şi devine titular al catedrei de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago în 1962.

Constantin Brâncuşi, un român devenit celebru în Franţa

Constantin Brâncuşi este, fără îndoială, cunoscut în toată lumea. Sculpturile sale au ajuns să fie vândute la licitaţiile de artă cu zeci de milioane de euro. Din păcate, Brâncuşi este cunoscut mai mult ca francez, decât ca român.

S-a născut în data de 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, din comuna Peştişani, judeţul Gorj. În copilărie a învăţat să cioplească lemnul, pentru a realiza diferite obiecte şi unelte folosite în gospodărie, dar şi stâlpi sau alte elemente de decoraţiuni pentru locuinţe. Primele noţiuni în cioplitul lemnului le-a deprins din familie, de la tatăl şi bunicul său, dar şi de la meşterii locali.

Dornic să cunoască lumea, care-l atrăgea, la vârsta de 11 ani fuge de acasă la Târgu-Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde, la 22 ani, termină, în numai patru ani în loc de cinci, Şcoala de arte şi meserii trecând imediat la Belle Arte din Bucureşti, ca în 1904 să plece, pe jos, la Paris. În drumul său, Brâncuşi se stabileşte o vreme la Munchen, unde frecventează cursurile Academiei Regale De Belle Arte, iar, pentru a se întreţine, lucrează ca infirmier.

Ajuns la Paris, reuşeşte să fie primit ca ucenic în atelierul renumitului Auguste Rodin pe care îl admira foarte mult. Pleacă după câteva luni, spunând cuvintele memorabile: „Nimic nu creşte în umbra marilor arbori“. În anul 1906 expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris. Brâncuşi devine în scurt timp un artist apreciat în toată lumea. Se stinge din viaţă la vârsta de 81 ani la Paris, cu amărăciunea în suflet. Îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedeşte şi se împărtăşeşte. Îi mărturiseşte că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea“.

„Steaua“ Operei de Stat din Viena vine din Cluj

Numele Simona Noja (44 de ani), puţin cunoscut în Cluj, locul de unde a pornit una dintre cele mai mari artiste ale lumii, înseamnă totul când vine vorba de balet în Viena, capitala muzicii clasice. Clujeanca născută la Huedin a fost prim-balerină a Operei de Stat din Viena şi acum este directoarea şcolii de balet a instituţiei.

Simona Noja a încântat oameni din toată lumea cu roluri precum cele din „Lacul Lebedelor“, „Romeo si Julieta“ sau „Visul unei nopti de vara“. Plecată de peste 20 de ani din ţară, ea a ajuns o stea în Viena, capitala baletului clasic. Clujeanca a impresionat pe scene mari ale lumii. A făcut turnee legendare, în Japonia sau Chile, Italia ori Argentina, unde numele Noja stârnea ropote de aplauze. Acum, la 44 de ani, Simona conduce şcoala de balet a Operei de Stat din Viena.

Ion Vlad, de la Călăraşi la Paris.

Ion Vlad a absolvit clasele primare, gimnaziul şi liceul Barbu Ştirbei la Călăraşi, unde şi-a şi petrecut o bună parte a tinereţii sale. De aici a plecat la Bucureşti, unde a studiat la Şcoala de Arte Frumoase, după care devine profesor de sculptură la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. În anul 1964, i se acordă Premiul de Stat. Cu toate acestea, simte că peste graniţe va avea loc adevărata sa consacrare. Lucru adevărat, având în vedere că imediat aprecierile şi recunoştinţa nu au întârziat să apară. Cariera spectaculoasă a sculptorului începe odată cu plecarea din România.

Ion Vlad a părăsit ţara în 1965, la vârsta de 45 de ani, şi s-a stabilit la Paris. În 1967 i s-au comandat 5 sculpturi pentru Espace Pierre Cardin din Paris, iar din anul 1969 a devenit profesor titular de sculptură şi desen la Centrul American din Paris. În anul 1972 i se acordă cetăţenia franceză, iar din 1975 a devenit profesor suplinitor de sculptură şi desen la Universitatea din Sorbona.

Românul care a descoperit „sindromul Războiului din Golf“

Medicul care a descoperit că militarii americani întorşi din războiul din Irak suferă de o boală nemaîntâlnită până atunci, numită de el „sindromul Golfului“, este român şi s-a născut în anul 1931 în localitatea sălăjeană Bănişor.

Victor Gordan a fost admis în 1952 la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Acolo avea să afle, pe propria-i piele, cât de absurd şi crud este regimul comunist. Se întâmpla în 1956, când mai mulţi studenţi medicinişti, printre care şi sălăjeanul, au decis să se organizeze împotriva comunismului. Unul dintre colegi i-a turnat, însă, pe „rebeli”, astfel că în 22 septembrie 1958 studentul la medicină a fost săltat şi judecat şi condamnat la zece ani de închisoare pentru „uneltire împotriva regimului şi vorbire duşmănoasă”.

A efectuat şase ani din pedeapsă, iar odată eliberat, a încercat, aproape imediat, să fugă din ţară. A fost prins şi băgat din nou la închisoare, de această dată pentru trei ani, pedeapsa reducându-i-se, nesperat, la un singur an. Nu a renunţat la ideea de a pleca din România dominată de comunişti, astfel că după câţiva ani a încercat din nou să treacă graniţa, de această dată şi reuşind, destinaţia lui finală fiind Statele Unitate ale Americii. A fost angajat la un spital din New York, iar notorietatea i-a adus-o tratarea veteranilor de război.

Un bănăţean este părintele motorului cu reacţie fabricat în Germania

Günter Kappler s-a născut în Timiş, în ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă a devenit celebru în Germania, fiind „responsabil“ cu crearea primelor motoare cu reacţie pentru avioane civile din această ţară.

Din 1971 a început munca la MTU, în Munchen, companie unde a fost angajat ca cercetător la departamentul motoare cu reacţie, iar cariera sa a avut de atunci doar o traiectorie ascendentă. În anii '80 a devenit profesor la Universitatea Tehnică din Munchen şi a fost, de-a lungul timpului, consultant pentru mai multe companii cunoscute, cum ar fi BMW. De atunci cercetările şi inovaţiile sale (emisii reduse pentru motoarele cu combustie, folosirea de materiale inedite, cum ar fi ceramica, metode îmbunătăţite de răcire a motoarelor etc) au contribuit decisiv la dezvoltarea industriei aeronautice germane în ultimii 50 de ani.

A fost decorat de statul german cu Crucea Federală de Merit, primind şi alte distincţii importante din lumea ştiinţei. Cel numit de nemţi „părintele motorului cu reacţie fabricat în Germania“, fiind proiectantul singurului motor cu reacţie pentru avioane mari proiectat şi contruit în Germania, a revenit în România în vara anului 2010 şi a primit Diploma de Excelenţă din partea Primăriei Timişoara.

Culianu, pe urmele lui Eliade

Ioan Petru Culianu este recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi experţi din lume în istoria religiilor din lume, dar este apreciat, în egală măsură, şi pentru opera sa beletristică, care a inclus multe romane de ficţiune. S-a născut la Iaşi, în 1950, într-o familie de mari intelectuali.

A obţinut azil politic, iar în perioada 1973 şi 1976 a studiat istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano. A scris o lucrare de licenţă despre gnosticismul în viziunea lui Hans Jonas, iar apoi a pleat în Olanda unde şi-a petrecut următorii 12 ani din viaţă şi a cunoscut perioada cea mai prolifică a carierei. S-a stabilit în Groningen, angajat iniţial ca asistent de română şi, din 1986, pe post de conferenţiar, profesor asociat, la catedra de limbi romanice. În această perioadă a scris 26 de studii, 64 de articole şi recenzii, patru cărţi de specialitate despre religii.

Din 1986, la recomandarea lui Mircea Eliade, al cărui discipol a fost, Ioan Petru Culianu a ajuns ca profesor invitat la Divinity School, Universitatea din Chicago. Pe 21 mai 1991 a fost asasinat prin împuşcare în toaleta Universităţii din Chicago, cu puţin timp înainte de a obţine cartea verde şi de a fi angajat ca profesor titular. Misterul morţii lui Culianu, înainte de a împlini 42 de ani, n-a fost elucidat nici până acum.

Din Arad, în State

Arădeanca Cornelia Bodea se află printre românii care au fost apreciaţi peste hotare. Ea şi-a desfăşurat o bogată activitate didactică în SUA. Cornelia Bodea s-a născut în anul 1916, în satul Dud din judeţul Arad; a studiat Istoria României, istorie universală si bizantologie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, urmând şi cursurile Scolii Superioare de Arhivistică si Paleografie de pe lângă Arhivele Statului.

În anul 1941 şi-a luat doctoratul în filosofie şi litere. În România a fost bibliotecar, asistent la catedra de istorie, cercetător ştiinţific, însă cea mai bogată carieră a avut departe de casă, în SUA. Între 1972-1974 şi 1987-1989, a predat în Statele Unite ca Fulbright Visiting-Professor, la invitaţia expresă a Universităţilor „Boston College” (Boston) şi „Ohio State University” (Columbus, Ohio), precum şi în alte peste 40 de centre universitare. În 1989 a fost distinsă cu Diploma de onoare, acordată de Primăria oraşului Boston (S. U. A.). În anul 1990, Cornelia Bodea a fost aleasă membru corespondent al Academiei Române şi, în 1992, membru titular. Meritul în ţară i s-a arătat după Revoluţie.

O pianistă din Ploieşti, vedetă în toată lumea

Eminentă pianistă, Lory Wallfisch a fost nevoită să-şi împlinească talentul departe de România, din cauza originilor evreice. Lory Wallfisch s-a născut în 1922, la Ploieşti, într-o familie de evrei. Foarte talentată, a început studiile în oraş, la liceul de fete „Despina Doamna”, dar a continuat la Bucureşti, unde, în 1937, a intrat la Conservatorul Regal, la clasa de pian.

În 1947, soţii Wallfisch ajung la New York unde încep, împreună, o carieră excepţională în muzica de cameră, un duo, apreciat şi aclamat pe scene din Statetele Unite ale Americii, Canada, Europa, Africa de Nord şi Israel. În 1954 se întorc în Europa, unde au concerte cu succese fulminante la festivalurile de la Edinburgh, New York, Veneţia, Besancon, Festivalul „Yehudi Menuhin“ de la Gstaad sau Festivalul „Pablo Casals“ de la Prades.

Lory Wallfisch a ţinut conferinţe, a făcut parte din juriile unor concursuri internaţionale şi a susţinut numeroase cursuri de măiestrie în Statele Unite ale Americii, Europa, Australia şi America de Sud. A realizat înregistrări pentru posturi de radio şi de televiziune, iar discurile i-au fost editate de case de prestigiu ca Vox, Musical Heritage, Da Camera, Bazer Redords, EBS.

La realizarea acestui material au participat Ramona Găină, Remus Florescu, Ionela Stănilă, Alin Ion, Olimpia Man, Vali Silaghi, Cezar Pădurariu, Untaru Claudia, Dana Mihai, Mădălina Mihalache.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite