Liberalii se fac stăpâni pe economia României

GelU Diaconu a fost numit, ieri, în fruntea ANAF FOTO Mediafax

Liberalii conduc, în prezent, mai multe instituţii cu atribuţii în domeniul economic: ANAF, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice.

Premierul Victor Ponta a semnat, ieri,  decizile prin care Şerban Pop a fost retras din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), iar postul a fost preluat de către Gelu Ştefan Diaconu.

Noul şef al ANAF era secretar de stat în Ministerul Economiei şi este susţinut de PNL.

Şeful Fiscului trebuie să se asigure de o bună  colectare a veniturilor la bugetul statului printr-o bună gestiune, control fiscal şi dezvoltarea unor relaţii cu contribuabilii. Cea mai mare responsabilitate a şefului Fiscului este combaterea evaziunii fiscale. Însă tocmai aceasta este marea problemă, evaziunea fiscală generând prejudicii importante la bugetul statului în fiecare an. Sectorul panificaţiei şi cel al legumelor sunt consacrate pentru evaziunea fiscală de proporţii.

Mutarea de ieri, negociată intens de PSD şi PNL, vine după ce liberalii şi-au consolidat controlul în zona financiară.

Astfel, liberalii au obţinut trei din cele cinci funcţii executive din conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), validată, miercuri, de Parlament. 

Dan Radu Ruşanu va fi preşedinte şi Daniel Dăianu va fi prim-vicepreşedinte. Ruşanu a fost propus de PNL, iar Dăianu este propus tot de liberali, chiar dacă vine, oficial, din partea BNR. Daniel Tudor (propus de PNL), Mircea Ursache şi Ion Giurescu, propuşi de PSD, vor ocupa funcţiile de vicepreşedinţi ai ASF. De asemenea, PSD şi PNL au luate fiecare câte patru dintre cele 12 funcţii neexecutive. În total, PNL are şapte locuri în Consiliul de Administraţie, iar PSD – şase.

Modificări cu dedicaţie

PNL are cele mai multe locuri în noua structură, în condiţiile în care majoritatea USL din Parlament a respins tocmai prevederile care ar fi blocat nominalizarea unor liberali. Parlamentarii au refuzat să accepte o cerere de reexaminare propusă de preşedintele Traian Băsescu, care le solicita să elimine posibilitatea ca rudele parlamentarilor să facă parte din ASF. Şi aceasta în condiţiile în care soţia lui Daniel Tudor, vicepreşedinte ASF pentru asigurări,  este senator PNL de Buzău.

  Modificările operate de Parlament nu s-au oprit aici.  Iniţial, textul ordonanţei de urgenţă emisă de Guvernul Ponta prevedea că membrii ASF nu pot fi rude cu persoane care deţin participaţii de minimum 10% din companii aflate sub supravegherea ASF, dar această prevedere a fost eliminată. Familia lui Ruşanu deţine participaţii majoritare la un hotel listat la bursă. Practic, în acest fel, Ruşanu nu mai este incompatibil.

Şeful ASF este câinele de pază al pieţelor financiare – asigurări, piaţă de capital şi pensii private. Mai exact,
şeful ASF trebuie să se asigure că societăţile care activează pe cele trei pieţe nu încalcă regulile stabilite şi, în caz contrar, să le sancţioneze. La nivelul celor trei comisii de supraveghere care au fost desfiinţate odată cu înfiinţarea ASF, au existat de mai multe ori suspiciuni că şefii lor au favorizat la un moment dat o companie sau alta.

Ce rol joacă ASF

Ce nereguli apar în sistem pe care şeful ASF trebuie să le depisteze şi să îi sancţioneze pe cei vinovaţi?
De exemplu, în iunie anul trecut, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a amendat cu până la 30.000 de lei 8 directori din cadrul a 5 companii. CSA a dispus controale în cadrul acestor societăţi de asigurări după ce acestea au înregistrat o creştere însemnată a numărului de plângeri din partea clienţilor, majoritatea fiind cauzate de întârzieri la plata despăgubirilor, peste termenele prevăzute de legislaţie.

Un alt exemplu, în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) l-a sancţionat pe brokerul fugar Cristian Sima cu 50.000 de lei, iar societatea de investiţii financiare WBS România a primit o amendă de 40.907 lei şi i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare în urma unor încălcări grave ale prevederilor legale. Printre nereguli s-au depistat neevidenţierea operaţiuni bancare realizate prin conturile WBS România deschise la o bancă din străinătate, documente cu conţinut diferit faţă de cel transmis către
CNVM, dar şi nerestituirea fondurilor unui client la solicitarea acestuia.

PNL are Finanţele şi Economia

În condiţiile în care CNVM supraveghează companii listate la bursă cu o valoare totală de peste 23 de miliarde de euro, CSA este responsabilă de o piaţă de peste 2 miliarde de euro, iar Comisia de pensii private pentru o piaţă de 2,3 miliarde de euro, miza de a controla piaţa financiară este foarte mare – de peste 27 de miliarde de euro, adică aproape o cincime din PIB-ul României.

Încă de la formarea Guvernului Ponta 2, liberalii au luat o opţiune serioasă pentru a domina PSD în privinţa zonei financiare. Daniel Chiţoiu a preluat Ministerul Finanţelor, deţinut în primul Guvern Ponta de Florin Georgescu. Liberalii au păstrat şi portofoliul Economiei, deţinut anterior de Chiţoiu şi preluat de Varujan
Vosganian.

În această zonă PSD are doar doi miniştri delegaţi: Liviu Voinea, ministru delegat pentru Buget, şi Constantin Niţă, ministrul Delegat pentru Energie.

Cine este Gelu Ştefan Diaconu

Gelu Ştefan Diaconu (54 de ani) a ocupat din mai 2012 şi până în prezent funcţia de director de cabinet al ministrului Economiei. Supranumit „regele vămilor“, noul şef al Fiscului este un apropiat al liberalilor şi fin al lui Dan Radu Ruşanu, numit în această săptămână la conducerea ASF. Diaconu a ocupat în perioada 1997-2001 funcţia de director general adjunct al Direcţiei Generale a Vămilor, ulterior, până în 2005 fiind director general adjunct al Direcţiei generale de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor. Din 2005 şi până în 2009, Diaconu a fost vicepreşedinte ANAF, şeful Autorităţii Naţionale a Vămilor. Din 2009 până în mai 2012 a fost consilier ARTRI România. Noul şef al Fiscului a fost implicat într-un dosar pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, fiind acuzat că în 1996, în calitate de director al Bankcoop Neamţ, ar fi falsificat un contract de credit. Premierul Victor Ponta a declarat ieri că a cerut informaţii de la toate structurile statului privind situaţia juridică a lui Diaconu şi că răspunsul a fost că dosarul acestuia a fost închis cu neînceperea urmăririi penale şi că nu a ajuns niciodată în instanţă.