Pesediştii ucid legea de deconspirare a turnătorilor la Securitate

Un grup de senatori şi deputaţi PSD şi PPDD se foloseşte de o decizie a Curţii Constituţionale pentru a curma aproape complet eforturile CNSAS de deconspirare a foştilor turnători la Securitate

Turnătorii fostei Securităţi mai au puţin şi răsuflă uşuraţi: în Parlament a fost depusă o iniţiativă legislativă menită a îngusta nespus de mult câmpul de acţiune al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în procesul de deconspirare a fostei poliţii politice. Dacă până acum erau declaraţi colaboratori ai Securităţii cei care ofereau informaţii de natură să lezeze drepturi fundamentale ale omului, acum trebuie dovedit că respectivele informaţii chiar au lezat interesele celui turnat. Adică trebuie dovedit că turnătoriile au avut efecte concrete asupra victimelor.

Pretextul

Pretextul folosit de iniţiatorii proiectului de lege este o decizie a Curţii Constituţionale din 26 iunie anul trecut, care a declarat ca neconstituţionale două sintagme din legea CNSAS.

 În vechea formulare, la definirea colaboratorului Securităţii, se spunea aşa: „Colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngradirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Fiind sesizată de unele persoane care au fost obiect al sercetărilor CNSAS, Curtea Constituţională a admis plângerile şi a declarat ca fiind neconstituţionale sintagmele „indiferent sub ce formă” şi „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii”. În argumentarea deciziei, Curtea a statuat că informaţiile oferite „indiferent sub ce formă” şi „relatările verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” nu pot constitui prin ele însele temei de declarare a unei persoane drept colaborator al Securităţii.

Acest tip de informaţii implică un grad de subiectivism al ofiţerilor de Securitate şi, prin urmare, pot fi folosite doar coroborat şi cu alte probe. În plus, a arătat Curtea, informaţiile de acest gen pot foarte greu, sau e chiar imposibil să fie contestate în instanţă, ceea ce îl lipseşte pe cel în cauză de accesul la un proces echitabil. Prin urmare, Curtea le-a declarat neconstituţionale.

Oameni care n-au ce face. Oare?

O decizie a CCR suspendă pe o perioadă de 45 de zile prevederea declarată neconstituţională şi, dacă aceasta nu este corectată, se anulează de drept. Cele două sintagme din Legea CNSAS au devenit nule de drept la jumătatea lunii august a anului trecut, adică la 45 de zile de la pronunţarea deciziei CCR, şi cu excepţia lor, restul legii putea să-şi facă efectele şi în aceste condiţii.

Cu toate acestea, pe 9 mai anul acesta, 13 deputaţi şi senatori PSD şi un deputat PPDD depun la Camera Deputaţilor o iniţiativă legislativă menită aparent să pună în concordanţă Legea CNSAS cu decizia Curţii Constituţionale.

În expunerea de motive, iniţiatorii preiau aprioape integral motivarea Curţii Constituţionale şi propun reformularea articolului relevant din lege, prin scoaterea cele două sintagme care au căzut la testul de constituţionalitate. Numai că în noua formulare a articolului, mai există o modificare, de care iniţiatorii nu spun absolut nimic în expunerea de motive.

Şopârla strecurată în propunerea legislativă

În vechea lege se spunea că pentru ca o persoană să fie declşarată colaborator, trebuia ca informaţiile oferite Securităţii să fi „vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. În propunerea celor 13 parlamentari, se spune că informaţiile trebuie să fi „lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. Modificarea este crucială pentru soarta procesului de deconspirare a poliţiei politice.

În prima situaţie, era suficient ca informaţiile oferite să fi fost de natură să lezeze drepturi şi libertăţi, fără a le fi şi lezat efectiv. În noua formulare, e obligatoriu ca CNSAS să dovedească faptul că informaţiiole au lezat efectiv drepturi şi libertăţi. Or pentru asta e nevoie ca investgaţiile să se extindă şi asupra celor care au fost victimele turnătorilor  – care de multe ori fie au decedat, fie nu se mai află în ţară. Iar dacă sunt identificate acte de represiune asupra victimei, trebuie, de aemenea, dovedit că exact acele informaţii oferite de turnător, şi nu altele, au avut drept rezultat represiunile statului comunist. În noile condiţii, sarcina CNSAS devine, practic, imposibilă.

Lectură paralelă

Vechea formulare: „Colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngradirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Noua formulare: „Colaborator al Securităţii - persoana care a furnizat informaţii, precum note şi rapoarte scrise, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au lezat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”.

„Era o cretinătate exprimarea din legea anterioară”

de Sebastian Zachmann

Unul dintre semnatarii acestei propuneri legislative, primul pe lista de iniţiatori, este Ioan Adam (foto), deputat PSD şi membru în comisia juridică. El îşi asumă modificarea introdusă dincolo de cerinţele Curţii Constituţionale şi o pune pe seama nevoii de a avea în lege un limbaj academic.

„Era o cretinătate exprimarea din legea anterioară, aceea cu «vizează». Trebuie să avem o ţinută juridică. Nu putem să facm legi pentru chestiuni care vizează, ci pentru fapte care lezează. «A viza» nu este un termen academic, juridic, iar expresia «de natură să lezeze» este imprecisă. În drept, nu putem folosi decât termeni imperativi“, a motivat deputatul PSD.

Deputatul se află în eroare. Numeroase acte normative, cum ar fi Codul penal sau legislaţia rutieră, conţin numeroase situaţii în care se foloseşte sintagma „de natură să”, menită a evidenţia faptele penale sau contravenţionale cu caracter de pericol potenţial.

Ioan Adam susţine că pot fi echitaţi drept „turnători“ doar aceia care au provocat daune concrete. „Când stabileşti o sancţiune o faci atunci când o persoană a lezat drepturile altei persoane, nu pentru că a vizat să lezeze drepturile altei persoane.. Dacă acea persoană nu a suportat nimic, cum poate fi tras la răspundere altcineva?“, a argumentat Adam. Deputatul social-democrat a recunoscut că au fost dezbateri aprinse în comisie pe seama acestui modificări.

Un alt semnatar al proiectului de lege, Tudor Ciuhodaru (PPDD), părea că nu ştie despre modificarea în plus faţă de decizia CCR şi s-a rezumat la o promisiune de ordin general. „Eu am fost şi unul dintre iniţiatorii Legii lustraţiei şi vreau pedepsirea celor care au susţinut teroarea comunistă. Dacă există vreun dubiu de formulare , textul va fi schimbat la comisiile de specialitate“ afirmă Tudor Ciuhodaru.

Cei 14 aliaţi ai turnătorilor sunt: Ioan Adam, Ana Birchall, Florin Corneliu Buicu, Ion Călin, Marian Viorel Dragomir, Maria Sonia Drăghici, Ghiorghe Vasile Gliga, Mihai Sorin Grindeanu, Emil Niţă, Ion Ochi, Ninel Peia, Octavian Petric, Gabriel Petru Vlase (PSD) şi Tudor Ciuhodaru (PPDD).