Încetinirea Europei forţează Finlanda să îşi întoarcă faţa spre Rusia

După zeci de ani în care a urmărit comerţul cu Europa, Finlanda devine din nou dependentă de Rusia, din cauza încetinirii economice din Uniunea Europeană, scrie CNBC.

Deşi anumiţi finlandezi îşi privesc vecinul cu suspiciune, situaţia economică va duce companiile, probabil, la legături mai strânse cu Rusia.

Iar datele privind comerţul arată că această schimbare a început deja. Exporturile finlandeze către restul UE au scăzut cu 4% în primele cinci luni faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce acelea către Rusia au urcat cu 4 procente.

Companii de top, precum retailerul Kesko sau lanţul de magazine Stockmann au citat Rusia drept cea mai bună carte a lor. Kesko, care controlează 35% din comerţul cu alimente şi hardware din Finlanda, şi-a deschis cel de-al doilea magazin alimentar în Rusia în luna mai şi plănuieşte deschiderea a încă opt în următorii trei ani.

Expansiunea are ca bază reputaţia Finalndei pentru siguranţă alimentară şi produse de calitate şi vine cupă ce Kesko a renunţat la câteva sute de angajaţi în ţara sa de baştină şi a anunţat diminuarea profiturilor.

Stockmann a surprins vineri anunţând profit şi a indicat câştigurile puternice din Rusia, în particular Sankt Petersburg, drept cele care au contrabalansat consumul slab din Finlanda.

Producătorul de cauciucuri Nokian Renkaat a început producţia în Rusia în 2005 şi de atunci a crescut capacitatea de producţie de la fabrica din Vsevolozhsk într-atât cât să ajungă lider de piaţă în Rusia.

Exporturile către Rusia s-au triplat din 2000 încoace, conduse de cerere pentru o serie de produse precum utilaje folosite în minerit, produse din lemn, chimicale şi gadgeturi precum telefoane Nokia.

Deşi creşterea Rusiei a încetinit la rândul său din cauza scăderii preţurilor la ţiţei şi gaze, economiştii spun că aceasta încă furnizează suportul mult dorit pentru mica economie finlandeză, care înregistrează deficit de cont curent şi este aşteptată să se contracte în acest an pentru al doilea an consecutiv.

În mod istoric, dependenţa Finlandei de Rusia nu este ceva nou. Cele două ţări au propria duşmănie, Finlanda fiind anexată în secolul al XIX-lea timp de mai bine de o sută de ani, până în 1917. De asemenea, în cel de-Al Doilea Război Mondial, Finlanda a luptat contra URSS de două ori şi a sfârşit prin a ceda o serie de teritorii care acontau 10% din suprafaţa ţării.

În 1991, colapsul URSS a declanşat o recesiune puternică în Finlanda, ceea ce a determinat liderii săi să caute o integrare mai mare cu Occidentul, aderând la UE şi adoptând moneda euro. Ceea ce a dus Finlanda pe primul loc în lume la bogăţia pe cap de locuitor.

Dar companiile pun deoparte trecutul. Rosatom este principalul candidat pentru a furniza reactoare nucleare consorţiului Fennovoima. Rosatom a anunţat că ar putea investi în proiect, estimat să coste între 4 şi 6 miliarde de euro, după ce nemţii de la E.ON au ieşit din consorţiu. Într-o altă afacere, miliardarul ruso-finlandez Gennady Timchenko şi alţi asociaţi ai preşedintelui Vladimir Putin au agreat în iunie cumpărarea celui mai mare club de hockey din Helsinki.

Numărul turiştilor ruşi a crescut şi el cu 10% anul trecut, până la 3,6 milioane, fiind aproape jumătate din total. Creşterea numărului acestora se vede şi imobiliare, căci ruşii cumpără cabanele de pe lână lacuri. Un studiu guvernamental recent arăta că ruşii ar putea cheltui 2,4 miliarde de euro în imobiliare până în 2030. Raportul mai arăta că peste jumătate dintre parlamentarii finlandezi sunt de acord cu impunerea de restricţii asupra proprietăţii ruse.