Soluţiile primarului Sorin Oprescu în caz de cutremur: truse de prim ajutor

Primăria Capitalei achiziţionează truse de prim ajutor pentru cei prinşi printre dărâmături în caz de cutremur. FOTO Adevărul

În timp ce doar cinci la sută din blocurile cu risc seismic din Bucureşti au fost reabilitate, Municipalitatea achiziţionează 4.000 de truse de prim ajutor în caz de cutremur, cu fluier, batoane alimentare şi şerveţele pentru igienă. Dacă în 2012 Primăria a cheltuit 100.000 de euro pe truse, anul acesta investiţia este estimată la 220.000 de euro.

Primăria Municipiului Bucureşti a demarat un proces de achiziţie a 4.000 de truse de prim ajutor pentru situaţii de urgenţă. Trusele trebuie să asigure supravieţuirea timp de trei zile a victimelor unui cutremur de magnitudine mare. Costul estimat pentru această achiziţie, estimat de Primărie, este de 982.000 lei (220.000 euro).

Conform caietului de sarcini, trusele trebuie să conţină în mod obligatoriu: geantă termoizolantă, dispozitiv de semnalizare (lanternă cu încărcare prin mişcare, radio AM/FM cu încărcare prin mişcare, bliţ electronic led cu lumină intermitentă, capacitate de încărcare telefon mobil), lightstick cu lumină verde - 12 ore, lumină verde strălucitoare, mijloace de asigurare a apei potabile (minim trei cutii de apă de 250 ml şi zece tablete de purificare a apei), mijloace de asigurare a hranei (baton alimentar pentru urgenţe - rezervă de hrană pentru 3 zile), mijloace de asigurare a primului ajutor, dispozitive protecţie şi depozitare: pătura tip NASA pentru a menţine protecţia optimă a corpului, pelerină cu glugă, mască antipraf, mănuşi de cauciuc, pachet de şerveţele pentru menţinerea condiţiilor de igienă, fluier.

Măsura nu este una nouă, Sorin Oprescu dispunând de cumpărarea unor truse similare şi în 2012, când investiţia s-a ridicat la 100.000 de euro. Atunci, trusele au fost distribuite locuitorilor din clădirile cu risc seismic ridicat, prin intermediul asociaţiilor de locatari.

Un raport al Curţii de Conturi, efectuat în luna aprilie a acestui an, relevă ineficienţa măsurilor întreprinse de Primăria Capitalei pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor unui cutremur major asupra Bucureştiului. Programul de consolidări ale clădirilor cu risc seismic ridicat se desfăşoară extrem de lent. Curtea de Conturi a evaluat că, în ritmul actual, o reabilitare completă s-ar finaliza în aproximativ 100 de ani.

În prezent, în Capitală, 374 de clădiri sunt incluse în clasa I de risc seismic, 190 dintre ele fiind considerate pericol public. Acestora li se adaugă 301 de construcţii încadrate în clasa II de risc seismic.  Până în aprilie 2013 au fost reabilitate doar 30 de asemenea clădiri.

În cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, similar celui din 4 martie 1977, 6.500 de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa, 16.000 ar fi răniţi grav, 10.500 - spitalizaţi, 13.000 - răniţi uşor, iar 95.000 ar rămâne captivi în clădiri sau sub dărâmături. Cifrele se regăsesc într-un proiect de hotărâre al Consiliului General al Capitalei.

Pe aceeaşi temă: 

Centrul Vechi, o bombă cu ceas: între blocurile pericol şi barurile capcană. Din ce este făcut cel mai popular „cartier“

Te simţi în siguranţă? Primăria Capitalei a actualizat lista clădirilor care s-ar prăbuşi la un cutremur puternic

Dezastrele care au năruit Capitala secolului trecut: două mari cutremure în doar 40 de ani. Arhitecţii au fost acuzaţi că nu şi-au făcut treaba bine

Primăria Capitalei va oferi truse de prim ajutor locatarilor din blocurile cu risc seismic clasa I

Centrul Bucureştiului este praf: peste 2.300 de clădiri se pot prăbuşi la primul cutremur