VIDEO Preşedintele Fondului Român de Contragarantare, Ioan Hidegcuti: „Un credit beneficiar de contragarantare se poate ieftini cu 2%“

Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului Român de Contragarantare, a explicat  la Adevărul Live ce soluţii propune instituţia pentru finanţarea companiilor şi pentru facilitarea accesului la împrumuturi a întreprinderilor din România.

Fondul Român de Contragarantare (FRGC) este o instituţie din ce în ce mai prezentă pe piaţa financiară, administrând active de peste 100 de milioane de euro. FRGC facilitat în ultimii patru ani, prin instrumentele specifice, accesul companiilor la finanţări de peste 3,5 miliarde de euro.

Instituţia are rolul de a prelua o parte din riscurile fondurilor de garantare a creditelor contractate de întreprinderile mici şi mijlocii de la bănci sau alte instituţii financiare, reducând astfel costurile acestora din urmă.

Redăm, în continuare, principalele declaraţii ale preşedintelui FRGC:

** Lumea financiar-bancară este un club extrem de exotic, dar cunoaşte foarte bine mecanismul de contragaranteare. Accesul la finanţare se loveşte de o problemă: asigurarea colateralului, a garanţiilor

** Sistemul de garantare este deja structurat: Fondul de la IMM-uri, cel de la creditul rural, fondul de garantare a întreprinzătorilor privaţi. România nu avea o contragarantare (ca în asigurări-reasigurări), acum are - suntem noi, FRGC

** Piaţa de garantare are o capacitate de 7,5-8 miliarde de euro. Ca re-garantare, noi preluăm 80% din riscurile garantorilor, astfel încât aceştia îşi pot deschide şi mai mult oferta

** Un capital de 100 milioane euro aduce în piaţă fonduri de cinbci ori mai mari

** Contragarantarea nu induce costuri pentru beneficiarii creditelor garantate

** Garantorii pot practica tarife mai reduse dacă lucrează cu contragarantarea, creditul respectiv se poate ieftini cu 2%

** Băncile sunt într-un proces major de restructurare, ca efect al crizei; aici s-a adăugat instrumentul Basel care a introdus elemente şi mai restrictive, astfel că şi instituţiile bancare au avut probleme în a acorda credite. Toate acestea au adus sistemul bancar într-un aparent conflict cu oamenii de afaceri. De aici şi dezbaterea serioasă din piaţă - cine să facă primul pas către relansarea creditării. Cred că ambele părţi trebuie să facă paşi spre conciliere

** Discuţiile sunt tot mai mari privind reconcilierea părţilor şi procesul este deja vizibil - vă spun din interior -, chiar dacă nu e încă vizibil în statistici

** Ce poate face o bancă? Fiecare îşi constituie provizioane şi mecanisme de protecţie; au trebuit contracarate efectele crizei

** Mediul de afaceri a fost primul afectat de deprecierea încrederii. Aici venim noi şi acoperim riscurile, acoperim în jur de 10% din creditul neguvernamental

** Sub 15% din afaceri se finanţează prin credit, restul din surse personale ale întreprinzătorilo. Dacă însuşi creditul se relansează, şi noi avem rezultate mai bune în contragarantare

** Acum, doar 30% din credite sunt noi, restul sunt refinanţări

** Instrumentele Fondului de Contragarantare au o platformă prin care finanţarea se asigură pentru investiţii şi pentru capitalul de lucru, în funcţie de cum lucrează şi garantorii

** Noi suntem ca un diapazon în piaţă, lucrăm nu doar cu tonul, ci şi cu calitatea sunetelor rezonante din piaţă. Prin garanţii şi prin cuantumul expunerilor, facilităm garantorilor acele vaduri pe care acţionează ei pentru a sprijini afacerile

** De la 1 ianuarie 2014 se vor nuanţa lucrurile, comisioanele vor fi diferenţiate pe investiţii şi pe capitalul de lucru. Mai mult, pentru start-upuri va fi o mai bună aplicare, vor fi unele facilităţi, poate cele mai mari

Ioan Hidegcuti, preşedintele Fondului Român de Contragarantare, despre soluţiile de finanţare a companiilor 

** Avem instrumente dedicate şi pe domenii, cum ar fi IT&C, turism, agricultură, energie verde. Dar impresia noastră este că am venit mai devreme decât sunt finanţatorii pregătiţi să primească aceste mecanisme. De la 1 ianuarie, instrumentele clasice vor deveni oarecum marginale faţă de cele axate pe inovaţie şi competitivitate

** 2014 va fi anul calităţii în instrumentele contragarantării, chiar dacă în loc de 4.000 de beneficiari pe an, cum am avut până în prezent, vor rămâne ceva mai puţini (3.500-3.800)

** Cine vrea să-şi consolideze afacerile va trebui să "joace" în acest club select al contragarantării

** Avem specialişti de primă calitate din BNR, ARB, din mediul bancar şi de afaceri

** La Conferinţa Internaţională a Fondurilor de Garantare, la care am participat în acest an, deja nu se mai discuta de accesul la finanţare, ci de îmbunătăţirea instrumentelor de contragarantare

** Pentru fondurile nerambursabile care se acordă IMM-urilor sau startup-urilor, suntem în permanent dialog cu autorităţile

** Există programul Kogălniceanu sau cel pe Ordonanţa 6,  care merg foarte bine, plus o multitudine de programe destinate agriculturii, la care noi stăm cel mai bine din Europa

** Din păcate, unele programe se contrazic între ele şi câteodată se suprapun. Un exemplu: garanţiile sunt diminuatoare 100% a riscurilor bancare, pentru garantori diminuează doar 50% din riscuri, or aceste instrumente ar trebui să funcţioneze armonios

** Există o practică neproductivă, prin care la instrumentele tipic financiar-bancare plăţile se fac prin Ministerul Finanţelor, însă administrarea este la Ministerul Economiei, la un departament de acolo. Nu poţi să dai acolo administrarea unor instrumente atât de complicate.

** Ajutorul de minimis a fost totdeauna administrat de Ministerul Finanţelor. Dar un asemenea instrument trebuie să fie gestionat de instituţiile financiar-bancare, nu de un minister de linie

** Este aproape ridicol să vină un minister şi să spună "eu dau, eu reduc o dobândă, eu gestionez"...

** Băncile nu sunt impresionate că acolo scrie "Guvernul" sau cutare minister... Trebuie să nu întârzii, altfel banca execută un anumit provizion şi nu e bine. Nu ştiu de ce se lucrează cu aceşti bani prin sistemul public

** FRGC nu e un indicator al ratei de neperformanţă, noi avem plăţi doar când banca constată că un client nu-şi onorează datoria, aceasta face toate diligenţele pentru recuperare şi abia apoi apelează la garantor, iar acesta la Contragarantare

** Fondul a plătit aproape 17 milioane de lei pe angajamentele asumate. Iar faţă de un volum al creditelor neperformante pe IMM-uri de 28-30% (total sistemul bancar), noi avem 8% plăţi

** Plata medie: între 5.000 şi un milion de euro; cele mai multe sunt în zona creditelor mici, sub 60.000 de euro, am avut şi câteva de peste un milion de euro

Despre Codul Insolvenţei:

** Orice modificare legislativă în piaţa de credite aduce efecte neaşteptate. Dacă se va aproba aşa Codul, atunci capacitatea de rambursare va scădea. Va avea o mai bună consolidare pe buget, dar va crea mari probleme în sectorul privat. Poate aduce impact şi pe garantori, şi pe contragarantori

** Întârzierea la plată poate fi şi de un an, nimeni nu-şi doreşte o executare la neplată. Bunurile imobiliare sunt depreciate şi se recuperează foarte puţin. Într-o asemenea situaţie, toţi vor să salveze pentru că astfel se autosalvează. Impactul Codului va fi major, rămâne să vedem ce va fi.