Cele mai noi recomandări pentru un creier sănătos

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un european din trei suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, adică de insomnie, anxietate şi depresie, ba chiar şi de  tulburări asociate morţii celulelor cerebrale. Testele de inteligenţă, dar şi zilele întregi de tăcere asigură longevitatea „maşinăriei de control“.


Creierul nu îmbătrâneşte întotdeauna odată cu noi, ci în unele cazuri – tot mai multe în ultimii ani – el îmbătrâneşte înaintea noastră. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Ruth Halloran, de 96 de ani, din Boston (SUA), al cărei creier arată şi funcţionează ca unul cu aproximativ 20 de ani mai tânăr, potrivit rezultatelor investigaţiilor imagistice.

De altfel, Ruth este independentă, se mişcă şi gândeşte ca o persoană mult mai tânără, nu pentru că ar fi avut un regim special de viaţă sau pentru că ar fi apelat la vreun tratament revoluţionar. „Pur şi simplu, am dus un stil de viaţă sănătos, fără excese de niciun fel“, spune femeia pentru „The Boston Channel“.

Excesul ponderal grăbeşte îmbătrânirea

Ruth a luat parte la un studiu, derulat pe parcursul mai multor ani, „Framingham Heart Study“ (Studiul Framingham pentru Sănătatea Inimii), în cadrul căruia s-au analizat efectele stilului de viaţă asupra inimii, dar şi asupra creierului.

Ea este una dintre puţinele excepţii, potrivit oamenilor de ştiinţă care au realizat cercetarea. „În cele mai multe cazuri, creierul îmbătrâneşte prematur, pe fondul hipertensiunii arteriale, al diabetului, al fumatului şi al excesului ponderal. Cel mai important este să controlăm toate aceste probleme la vârsta mijlocie, critică în ceea ce priveşte îmbătrânirea accelerată a creierului“, explică medicul Philip A. Wolf, profesor de neurologie la Şcoala de Medicină a Universităţii Boston şi investigator principal în studiul Framingham.

În caz contrar, spune specialistul, la 50 de ani, creierul poate fi cu zece ani mai bătrân decât vârsta din buletin. „Creierul unei persoane care a dus un stil de viaţă sănătos este compact, cu un nivel de atrofie foarte mic, iar ventriculii – cavităţile naturale din creier – nu sunt deloc măriţi. Prin comparaţie, la o persoană de aceeaşi vârstă, cu exces ponderal, cu diabet, cu hipertensiune sau care fumează, creierul este mult mai mic decât ar trebui, iar ventriculii sunt măriţi“, spune dr. Wolf.

Dieta pentru longevitate cerebrală

Legătura dintre grăsimea în exces, mai ales la nivelul abdomenului, şi deteriorarea creierului a fost reconfirmată de un nou studiu. De fapt, oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical Rush din Chicago au descoperit că dacă ficatul este prea ocupat să „ardă“ grăsimile abdominale, acesta „fură“ din resursele creierului.

Cele două organe folosesc o proteină comună, PPARalpha, pentru a funcţiona optim. Mai precis, când ficatul este suprasolicitat, el consumă o cantitate mare de proteină, iar zona cerebrală responsabilă cu memoria nu mai are un nivel suficient de PPARalpha. Consecinţele sunt pierderile de memorie pe care mulţi le asociază înaintării în vârstă, potrivit specialiştilor americani citaţi de „Scientific American“.

„Creierul suferă din cauza unei nutriţii inadecvate la fel de mult ca ficatul, numai că simptomele sunt diferite. Problema nu este ce mâncăm într-o anume zi, ci care sunt obiceiurile noastre alimentare de-a lungul anilor. Se ştie foarte bine că aportul crescut de grăsimi de origine animală, de carbohidraţi şi de băuturi alcoolice se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral. Pe când aportul crescut de fructe, de legume şi de peşte este asociat unui risc scăzut de a suferi de astfel de probleme“, precizează prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România. Evitarea exceselor alimentare, precum şi limitarea pe cât posibil a consumului de produse industriale sunt cu atât mai importante, cu cât sistemul nervos central este într-o continuă transformare pe tot parcursul vieţii, spune specialistul.

„Bolile cerebrovasculare au cea mai mare frecvenţă în Europa Centrală şi de Est, precum şi în Orientul Mijlociu. Iar un european din trei suferă, la un moment dat, de afecţiuni neurologice sau psihiatrice, categorie în care intră de la insomnie, anxietate şi depresie, până la accidente vasculare cerebrale şi maladii degenerative, cum sunt Alzheimer şi Parkinson“, subliniază prof. dr. Mureşanu, organizatorul celui de-al IX-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Rolul vital al somnului

După tulburările de alimentaţie şi sedentarism, cel mai important factor controlabil care influenţează într-o măsură considerabilă sănătatea creierului este somnul. Considerat un lux de societatea modernă, care asociază succesul profesional şi personal cu cât mai multe ore de muncă şi cât mai puţine ore de odihnă, somnul este, de fapt, vital pentru creier.

Dacă nu dormim destul, adică aproximativ şapte ore şi jumătate pe noapte, cel mai mult au de suferit memoria şi puterea de concentrare. Dar reducerea perioadei de odihnă pe termen lung se asociază, în primul rând, cu incapacitatea de autoreparare a celulelor cerebrale. Mielina, stratul care înveleşte axonii („picioarele“) neuronilor, se reface în timpul somnului, a demonstrat o cercetare a oamenilor de ştiinţă americani de la Universitatea din Wisconsin. Rolul mielinei este esenţial pentru comunicarea pe bază de impulsuri electrice între neuroni.

În plus, un alt studiu publicat săptămâna trecută a demonstrat încă un rol vital al somnului de cel puţin şapte ore pe noapte. Oricât de ciudat ar suna, somnul este esenţial pentru funcţionarea optimă a procesului de autocurăţare a creierului, susţin cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii Rochester, din SUA.

„Gândiţi-vă la acest proces ca la o petrecere pe care o ţineţi acasă. Puteţi fie să staţi cu invitaţii, să vă distraţi alături de ei, fie să curăţaţi casa, dar nu le puteţi face pe amândouă simultan. În acelaşi mod, creierul are de ales între două stări: a fi treaz şi conştient sau a dormi şi a se autocurăţa de toxinele acumulate în timpul unei zile grele de muncă“, explică dr. Maiken Nedergaard, coordonatoarea echipei de cercetători.

Congres organizat de neurologi români la Praga

În perioada 31 octombrie-4 noiembrie, la Praga, are loc cea de-a IX-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii din România (SSNN), cu participarea unora dintre cele mai mari nume din neurologia internaţională. Evenimentul este organizat sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale, a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca, a Universităţii Tel Aviv, din Israel, a Universităţii din Uppsala (Suedia) şi a Societăţii de Neurologie din România. „Savanţii care vor participa, din Israel, SUA, Germania, Suedia, Rusia, Cehia, Austria şi din România, se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient“, precizează prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSNN.

„Curele“ de tăcere  stimulează creativitatea

„Numai trei minute de tăcere pe zi reprezintă un exerciţiu grozav, care te ajută să-ţi resetezi mintea şi să te antrenezi să asculţi mai bine ce e în jurul tău, dar şi propriile gânduri“, spunea americanul Julian Treasure, organizator de traininguri pentru angajaţi, în cadrul uneia dintre celebrele conferinţe TED din 2011. De altfel, în medicina tradiţională asiatică există o practică terapeutică numită „Mauna“, adică tăcere observaţională. „Când petreci timp doar observându-ţi respiraţia, gândurile, senatimentele şi experienţele, începi să realizezi cât de triviale sunt, de fapt, grijile tale de zi cu zi“, confirmă şi scriitorul britanic Mark McGuinness, care consideră creativitatea ca fiind un „efect secundar“ al meditaţiei în tăcere.

Putem să ne „ascuţim“ mintea?

Există mai multe teorii conform cărora noile generaţii de copii ar fi mai inteligente decât cele din trecut. „Noile generaţii dovedesc anumite abilităţi şi o adaptare rapidă în domenii pe care părinţii le-au străbătut mai greu, cum ar fi tot ceea ce înseamnă interfaţa inteligentă IT. Copiii de azi învaţă mai repede să aleagă ce îi avantajează şi refuză fără preget ceea ce noi ne temeam să refuzăm, ca să nu ne supărăm părinţii, când eram de vârsta lor. Dar sunt ei cu adevărat mai inteligenţi? Este foarte greu de răspuns“, potrivit neurologului Dafin Mureşanu.

Ceea ce se măsoară într-un test obişnuit de inteligenţă, cum ar fi celebrele teste IQ, depinde atât de moştenirea de la părinţi, cât şi de educaţie. Iar creierul are o capacitate extraordinară de a se modifica, de a se schimba, de a se regenera, aşa-numita neuroplasticitate, spune specialistul.

Testele de inteligenţă, un exerciţiu util

Prin urmare, ne putem stimula creierul să proceseze mai rapid şi mai eficient informaţiile, să reţină mai mult, să se adapteze la situaţii noi, să ne „ascuţim“ mintea. Lectura cărţilor reale, nu digitale, scrisul cu pixul sau cu creionul pe hârtie şi limitarea privitului la un ecran (fie el de computer sau de televizor), toate acestea asigură longevitatea funcţiilor cerebrale, crede prof. dr. Dafin Mureşanu.

Pe lângă toate acestea, specialiştii internaţionali amintesc alte două metode utile de a stimula procesele cognitive, indiferent de vârstă: deprinderea unei noi activităţi (mersul pe bicicletă, utilizarea unei camere foto digitale) sau învăţarea unei limbi străine şi rezolvarea unor teste de inteligenţă, cum este testul Mensa, de exemplu. „Există o vorbă care spune că «dacă nu foloseşti un lucru, se pierde». Deci, dacă vrem să ne menţinem creierul în formă, trebuie să-l folosim“, recomandă medicul Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe în cadrul Centrului de Excelenţă în Neuroştiinţe – Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Bucureşti.

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“. 

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite