FOTO Republica Moldova, atractivă pentru consultanţii români

Mihai Bobe (primul din dreapta) a venit de mai multe ori în Republica Moldova. FOTO Gabriel Mărgineanu

În ultima vreme, tot mai mulţi consultanţi români pe proiecte europene au început să vină în stânga Prutului. Unii ne vizitează pentru a tatona terenul, alţii şi-au propus serviciile primăriilor, iar o altă categorie au calculat dinainte şi derulează deja proiecte în Republica Moldova. Totodată, firme mari de consultanţă din România îşi pregătesc intrarea pe piaţa moldovenească.

Mihai Bobe este angajat la Primăria Eforie, din judeţul Constanţa, şi se ocupă de zece ani doar de proiecte europene. În ultima vreme, a venit de mai multe ori în Republica Moldova. Pe lângă faptul că a gestionat un proiect din cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre, tânărul a colindat Basarabia şi s-a interesat şi de alte probleme ce ar putea deveni proiecte.

BIROCRAŢIE EXCESIVĂ

„În Republica Moldova este foarte greu să găseşti oameni deschişi pentru proiecte europene. Probabil că sunteţi pe drumul cel bun, dar mai aveţi foarte mult de lucru. Aveţi o birocraţie excesivă“, ne spune el. Mihai Bobe recunoaşte că a ajuns să implementeze un proiect în domeniul turismului cu Primăria satului Negrea, raionul Hânceşti, o localitate ce nu se poate lauda cu nicio atracţie turistică, datorită unor bune relaţii. „2013 este finalul unui ciclu bugetar. Acum pregătim alte proiecte transfrontaliere“, îşi face planuri specialistul, adăugând că dacă Republica Moldova va semna Acordul de Asociere la UE, devenind ţară asociată, sume şi mai mari de bani vor fi alocate proiectelor de dezvoltare.

O altă problemă, în viziunea tânărului de la Constanţa, e că foarte puţine primării de la noi „n-ar putea duce“ asemenea proiecte, din punctul de vedere al banilor disponibili în bugetele lor. „În Moldova absolut totul este centralizat, aşa se distribuie banii către primării. Or, în cazul proiectelor europene, trebuie să oferi nişte garanţii, să ai nişte lichidităţi. Cam 11% din bugetul proiectului trebuie să cheltuieşti înainte de a primi transferuri. Nu cred că vreo primărie din Moldova poate face asta astăzi, poate doar Primăria Ialoveni“, explică consultantul român.

SUCCESUL SE MĂSOARĂ  ÎN PROIECTE

Mihai dă exemplul edililor de la Nisporeni, care ar vrea să amenajeze un parc civilizat, cu băncuţe, cu iluminat, dar nu dispun de 150.000-200.000 de euro „pe care să-i învârtă“. El crede că o soluţie ar fi o bancă de stat, care ar garanta în locul autorităţilor publice locale. „În România s-au creat anumite forme de finanţare“, mai adaugă specialistul, care se laudă că a atras proiecte de 14 milioane de euro în judeţul Constanţa, împreună cu soţia sa.

Edilii au angajat specialişti în căutarea de finanţări externe

Ideea cu parcul i-a plăcut primarului de la Nisporeni, Ion Gangan, dar discuţiile nu au avansat. „Consultantul de la Constanţa a venit la mine cu un agent economic din oraş şi am vorbit în eventualitatea în care am face un proiect transfrontalier“, povesteşte edilul. „N-am mai discutat de atunci. Eu am fost prins cu tot felul de controale, de la Curtea de Conturi, de la Cancelaria de Stat, pe toţi trebuie să-i asculţi“, se plânge Gangan. De cinci ani, la Primăria Nisporeni există un specialist în atragerea de investiţii, el caută oportunităţi de finaţare şi scrie proiecte. Primarul susţine că acest angajat, chiar dacă nu figurează în organigramă, dar e la cererea aleşilor locali, a adus mai multe proiecte din granturi şi finanţări externe. „Dar toată echipa de 40 de oameni este implicată în realizarea ideilor“, a ţinut să precizeze edilul.

2013 este finalul unui ciclu bugetar. Acum pregătim alte proiecte transfrontaliere. Mihai Bobe, consultant român pe proiecte europene La fiecare etapă de apropiere de UE se deschid anumite posibilităţi de finanţare. Atunci când se vor deschide pentru Moldova, noi trebuie să ştim să vorbim în aceeaşi limbă. Sergiu Matveev, arheolog şi profesor la Facultatea de Istorie a USM

FIRMELE DE LA IAŞI  AU SPART GHEAŢA

Constantin Bândiu, şeful Secţiei management proiecte la Agenţia de Dezvoltare Nord, spune că o firmă de consultanţă de la Iaşi şi-a propus serviciile primăriilor din zona de nord a Basarabiei. Totodată, şi alţi experţi români vin la noi, fiind contractaţi de alţi europeni. „Acum există un proiect al UE de twinning, adică instruire, câştigat de francezi, privind dezvoltarea capacităţilor din ADR şi minister. Partea franceză i-a contractat pe experţii români, ţinând cont de faptul că avem aceeaşi limbă şi nu e nevoie de traducere“, a menţionat specialistul.

Potrivit lui Bândiu, în eventualitatea în care Bruxelles-ul dă drumul la fonduri preaderare, Moldova are toate şansele să repete eşecul României, unde gradul de absorbţie este foarte mic. „La noi nimeni nu se ocupă de pregătirea specialiştilor. Gestionarea proiectelor europene e foarte complicată, nu e suficient să facinişte cursuri sau traninguri. Nouă ne pare şagă, dar acolo condiţiile sunt foarte drastice“, susţine Constantin Bândiu, care spune că are în spate peste 30 de proiecte „soft“ derulate în cadrul Primăriei Pelenia, raionul Drochia.

Echipa de specialişti moldoveni care s-a deplasat la Sfântu Gheorghe. FOTO Facebook

PRIMARII VOR NUMAI VOLUNTARIAT

Ceva mai optimist este Vitalie Cimpoieş, preşedintele Asociaţiei „Cutezătorul“ de la Făleşti, angajat part-time şi la Consiliul raional Făleşti, unde gestionează un centru de cooperare transfrontalieră şi integrare europeană. El afirmă că după numărul de aplicaţii propuse la programele trasnfrontaliere în cadrul ultimului apel - 1.070 - nu crede că Moldova duce lipsă de oameni care se pricep la scrierea de proiecte. Marea meteahnă, în viziunea lui, e că primăriile nu au bani pentru a-i plăti pe cei care aduc proiectul şi-l gestionează. „Încă n-au conştientizat rolul acestor oameni, care fac mai mult voluntariat“, regretă Vitalie Cimpoieş.

MAI MULTE ŞANSE PENTRU SALVAREA PATRIMONIULUI

Nu doar primarii şi aleşii din raioane apelează la proiecte pentru a rezolva anumite probleme comunitare. Cercetătorii ştiinţifici fac exact acelaşi lucru fie că e vorba de aplicaţii practice, fie de idei teoretice. Mai ales că de câteva decenii autorităţile centrale nu au bani pentru acest domeniu.

Zilele trecute, un grup de zece arheologi şi specialişti în patrimoniu de la Chişinău s-au aflat, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional de la Bucureşti, la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni de la Sfântu Gheorghe (România), pentru a învăţa managementul proiectelor. Au absolvit cursul şi au primit diplome valabile în tot spaţiul UE.

Conferenţiarul universitar Sergiu Matveev, de la Catedra de Arheologie şi Istorie Antică a Universităţii de Stat, spune că această colaborare durează de patru ani. El ne explică de ce este important să cunoaştem cu ce se mănâncă aceste proiecte. „La fiecare etapă de apropiere de UE se deschid anumite posibilităţi de finanţare şi atunci când se vor deschide pentru Moldova, noi trebuie să ştim să vorbim în aceeaşi limbă. Fiecare direcţie de finanţare poate fi adaptată pentru diverse domenii“, afirmă doctorul în istorie. Cercetătorul spune că a învăţat de la colegii lui români, care au îndesit-o cu vizitele pe la noi, că un proiect de patrimoniu poate obţine sprijin şi pe ideea de patrimoniu propriu-zis, dar şi în combinaţie cu alte domenii, de exemplu, cu ecologia, domeniul social etc.

Competiţie între consultanţii români şi cei baltici

Nu doar în Moldova vin şi îşi propun serviciile firmele de consultanţă, asta se întâmplă în tot spaţiul european. „Partea bună e că se întâmplă în mod natural, nimeni nu controlează şi nu coordonează acest domeniu“, afirmă Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), organizaţie ce a trecut în 2012 Prutul. Interesul românilor pentru Republica Moldova va creşte pe măsură ce Chişinăul va avansa în dialogul cu UE, iar ţara noastră va deveni eligibilă pentru toate fondurile europene, crede expertul. „Pe piaţa de consultanţă din Moldova acum e o mare competiţie între specialiştii români şi cei baltici. Ambele categorii au afinităţi lingvistice cu moldovenii (balticii vorbesc rusa)“, susţine Ghinea.

Experţii CRPE i-au sfătuit pe membrii CNI din Moldova cum să depăşească deficienţele de funcţionare. FOTO CRPE

PUTEM ÎNVĂŢA DIN EŞECUL ROMÂNIEI

„Le-aş recomanda autorităţilor române să ofere fonduri din programul transfrontalier şi pentru conceperea şi scrierea proiectelor, ceea ce nu am făcut până acum, iar celor moldovene - să înveţe din greşelile României. Bucureştiul nu s-a blocat din cauza aplicanţilor, ci a administraţiei de stat, care nu era pregătită. Poate cei de la Chişinău merg într-o vizită de studiu la Bucureşti, să nu repete greşelile colegilor lor români“, menţionează Cristian Ghinea.

De ce apelează primăriile la firme de consultanţă? Pentru că au mai multe şanse ca propunerile lor să treacă, dar şi din cauză că nu au specialişti suficienţi care ar gestiona aceste proiecte. „De regulă, într-o primărie este un primar şi un secretar. De multe ori nu le ajunge, fizic, timp şi pentru asta“, mai adaugă Cristian Ghinea. Expertul atenţionează însă că se mai întâmplă ca unii şmecheri să propună/vândă acelaşi proiect mai multor clienţi.

SERVICII FIREŞTI ÎN UE

Administraţiile publice locale au idei conturate de proiecte, rolul consultanţilor e să le remodeleze ca acestea să fie eligibile pentru finanţare, susţine Violeta Bulat, consultant privind dezvoltarea capacităţilor regionale şi cooperare transfrontalieră în Republica Moldova din cadrul Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ). „Asistenţa GIZ privind oferirea consultărilor la etapa de scriere a proiectelor a început în 2007, după o analiză privind participarea ţării noastre în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră. Comparativ cu 2007, când am avut o prezenţă mai slabă, astăzi beneficiarii moldoveni înregistrează rezultate foarte bune. Spre exemplu, în cadrul apelului de propuneri de proiecte lansat în 2011 prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, Moldova a reuşit să atragă aproximativ 50% din bugetul disponibil pentru acest program (destinat pentru cele trei ţări). Mai mult, pentru Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre, după gradul de participare, beneficiarii noştri se plasează pe locul trei după România şi Bulgaria, din cele opt ţări participante în program. Evident că aceste programe nu asigură întru totul necesităţile locale, asta fiind demonstrat în 2009, când solicitările financiare au depăşit de aproximativ zece ori bugetul disponibil pentru apelul de propuneri de proiecte lansat“, adaugă Violeta Bulat.

„Prestarea de servicii în domeniul consultanţei e ceva normal în UE, angajaţii din primărie trebuie să cunoască etapele de pregătire a proiectelor, iar în cazul în care acestea sunt elaborate în parteneriat cu firme de consultanţă, ei trebuie să ceară documente. Cât despre plată, aceasta trebuie să fie achitată de către beneficiari. Sperăm totuşi că pentru viitoarele programe de cooperare transfrontalieră documentele de pregătire vor putea fi acoperite din cadrul proiectelor“, menţionează consultanta de la GIZ. „Pentru perioada următoare responsabilităţile ţărilor partenere vor creşte, iar statul trebuie să se gândească serios la motivarea personalului existent şi alocarea de resurse pentru pregătirea de noi specialişti“, atrage atenţia Violeta Bulat.

Liviu Raischi, primarul comunei Tătărăuca Veche, le explică studenţilor cum a realizat proiectul. FOTO Facebook

Iluminatul public la Tătărăuca Veche, proiect de succes

Liviu Raischi, primarul comunei Tătărăuca Veche, raionul Soroca, a propus în urmă cu câţiva ani un proiect la ADR Nord pentru a primi finanţare în vederea restabilirii reţelei de iluminare stradală. Iniţial, aplicaţia lui a fost respinsă. A avut noroc că au intervenit specialiştii de la GIZ Moldova, cărora le-a plăcut ideea. Aceştia i-au modelat-o şi în final a câştigat finanţare, iar azi se mândreşte cu, poate, cea mai iluminată localitate din ţară pe timp de noapte. „Alţii cheltuiesc bani nebuni pentru consultanţi, eu l-am făcut aproape pe degeaba“, recunoaşte primarul. Din ianuarie, şase localităţi din raionul Soroca sunt iluminate de 357 de becuri LED (de opt ori mai econome decât cele obişnuite). Costul electricităţii, circa 4.000 de lei pe lună, este suportat de oameni, fiecare gospodărie contribuind cu câte 10 lei lunar. „Acum, odată ce noaptea a devenit mai lungă, oamenii m-au rugat să ardă becurile de la 18.00 la 7.00. Bătrânii sunt mulţumiţi că hoţii nu le mai umbă noaptea prin curţi“, povesteşte Liviu Raischi. Costul investiţiei a fost de peste 2,7 milioane de lei.

Nu este singurul proiect pe care-l derulează primarul de Tătărăuca Veche. Se laudă cu peste 40 de proiecte implementate, de la modernizarea stadionului până la investiţii în educaţia copiilor din sat. Acum, împreună cu organizaţii de la Iaşi şi Ismail, îi instruieşte pe dascăli şi elevi cum să fie în pas cu tehnologia şi ştiinţa. „It`s science time“ este un proiect transfrontalier care, la fel, se anunţă a fi unul de succes, asta în ciuda faptului că primarul spune că are probleme cu engleza.

Se gândesc să iniţieze un program de master

La Academia de Studii Economice a Moldovei cursul de management al proiectelor se predă doar la o specializare din cadrul ciclului de licenţă şi la două-trei programe de master, inclusiv la Administrarea afacerilor. „Poate că la anul vom avea o specializare la master de scriere a proiectelor“, a declarat Grigore Belostecinic, rectorul instituţiei. Spre deosebire de Chişinău, la facultăţile de ştiinţe economice de la Cluj şi Timişoara există un master finanţat din fonduri europene prin care studenţii sunt specializaţi în managementul fondurilor europene.