Cum scoate Tanţi o avere dintr-o expropriere. Afacerista Virginica Tanţi Dumitrescu şi soţul său vor lua caimacul despăgubirilor de pe Fabrica de Glucoză

Virginica Tanţi Dumitrescu va încasa o treime din despăgubirile pentru exproprierile de pe Fabrica de Glucoza FOTO bussinesspress.ro

Consilierii generali ai Capitalei discută, astăzi, exproprierile pentru supralărgirea Şoselei Fabrica de Glucoză, din zona Pipera, unde ar trebui să ajungă Autostrada Bucureşti-Ploieşti. O treime din suma globală prevăzută ar reveni femeii de afaceri Virginica Tanţi Dumitrescu.

Suma globală a despăgubirilor prevăzute în proiectul de hotărâre de Consiliu pentru supralărgirea Şoselei Fabrica de Glucoză este estimată la aproximativ 28 de milioane de euro, din care o treime, adică aproximativ 10 milioane de euro, i-ar reveni femeii de afaceri Tanţi Virginica Dumitrescu, cunoscută pentru afaceri imobiliare cu scandal în Bucureşti.

Amplasamentul lucrării de utilitate publică „Lărgirea Şoselei Fabrica de Glucoză între Calea Floreasca şi Şoseaua Petricani“ va închide inelul median conectat la Autostrada Bucureşti-Ploieşti.

Pe lista expropriaţilor figurează un număr de 42 de terenuri intravilane, dintre care pe opt sunt amplasate şi construcţii, aparţinând anumitor persoane fizice şi juridice. Valoarea individuală a despăgubirilor variază între sumele de 1.913 şi 4.796 de lei pe metrul pătrat (între aproximativ 430 de euro şi aproximativ 1.073 de euro pe metru pătrat). Ion Dedu, şeful Direcţiei de Transporturi din Primăria Capitalei, a explicat că această etapă de evaluare, de dinaintea declanşării procedurii de expropriere, s-a făcut conform Legii nr. 255/2010, care impune ca evaluarea să fie făcută prin aplicarea grilei notariale.

PREŢUL, UNUL CORECT

Potrivit expertului imobiliar Radu Zilişteanu, aceste sume se încadrează în preţurile pieţei. „În ultima perioadă, statul român a efectuat despăgubiri corecte pentru exproprieri, cu excepţia celor acordate pentru construirea noii piste a aeroportului din Cluj“, a declarat Radu Zilişteanu. Expertul imobiliar explică diferenţele mari dintre preţurile pe metru pătrat acordate pentru terenurile din zona Şoselei Fabrica de Glucoză: „Terenurile care au acces la utilităţi pot avea chiar şi preţuri duble faţă de cele cărora le lipseşte acest lucru, pentru că, în România, racordarea la utilităţi costă imens, întrucât furnizorii sunt un fel de «stat în stat», îşi permit să practice preţuri de monopol. Preţurile terenurilor depind şi de mărimea lor sau de distanţa faţă de drumurile de acces“.

COMPENSAŢIE PENTRU 9 HECTARE

Cu toate acestea, suma globală a despăgubirilor, estimată la 28,1 de euro, este cu aproximativ 10 milioane de euro mai mică decât cea stabilită pentru aceleaşi exproprieri, în cadrul proiectului aprobat de Consiliul General în 2010, care era de 38,2 milioane de euro. Proiectul discutat, mâine, în Şedinţa de Consiliu hotărăşte, de asemenea, anularea proiectului din 2010.
Dintre cele 42 de proprietăţi care fac obiectul exproprierilor, un număr de 16 terenuri intravilane aparţin cuplului Tanţi Virginica Dumitrescu şi Adrian Ciorobea, cărora le-ar reveni suma aproximativă de 41,5 milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro – o treime din suma globală estimată. Cei doi au nume cu greutate în domeniul afacerilor imobiliare, fiind cunoscuţi pentru cumpărarea mai multor drepturi litigioase aflate în procedura de retrocedare.

În ceea ce priveşte terenurile de pe Şoseaua Fabrica de Glucoză, cu o suprafaţă de 23,4 hectare, cei doi le-au primit în compensaţie, în 2005, pentru un teren de 9,3 hectare care se află pe fundul Lacului Plumbuita şi în Parcul Plumbuita din Capitală. Punerea în posesie a fost făcută de Răzvan Murgeanu, primarul interimar la vremea respectivă, care le-a dat la schimb o suprafaţă de trei ori mai mare.
Întrebat cum a fost posibil un asemenea schimb, fostul primar interimar Răzvan Murgeanu declară că şi lui i s-a părut suspectă diferenţa mare de suprafeţe, dar că a cedat în faţa presiunilor Comisiei Speciale a Primăriei, care deţinea două evaluări prin care se dovedea echivalenţa valorilor celor două terenuri, dar şi a presiunilor din partea Virginicăi Dumitrescu: „A venit la mine în birou şi mi-a spus că va depune plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva mea dacă nu semnez, iar eu nu am avut cum să motivez refuzul semnării contractului. Am încercat să amân cât mai mult acest lucru, l-am trimis înapoi la Comisie de patru ori“.
Primăria Sectorului 2 a sesizat „caracterul infracţional“ şi „fraudarea evidentă a legii“, printr-o acţiune civilă la Tribunalul Bucureşti, împotriva Primarului General, prin care solicita anularea dispoziţiei de punere în posesiune, dar fără succes.

Nu mai sunt bani pentru Bucureşti - Moara Vlăsiei

Finanţarea pentru construcţia secţiunii de legătură dintre Bucureşti şi Şoseaua de Centură a fost tăiată de Guvern în urma ultimei rectificări bugetare. Tronsonul respectiv avea o lungime de 6,5 kilometri şi ar fi marcat a treia legătură reală la o autostradă pentru Bucureşti. Compania Naţională de Autostrăzi a precizat că traficul nu va fi deschis pe niciun sector de autostradă în decursul anului curent.

Legătura dintre Bucureşti şi autostrada A3 trebuia făcută în cartierul Pipera. În loc să reconfigureze intersecţia cu strada Popasului, unde se spune că va fi construită secţiunea de legătură cu autostrada, autorităţile au preferat să dea aviz de construcţie pentru o benzinărie.

Legăturile slabe cu Bucureşti şi lipsa benzinăriilor şi a ieşirilor de pe autostrada A3 au făcut ca aceasta să fie aleasă de doar 25% din şoferii pe care îi aşteptau autorităţile. Autostrada a fost deschisă circulaţiei în iulie 2012, iar autorităţile promit de atunci că vor rezolva problema legăturii cu Bucureşti. Între timp, lucrările la continuarea autostrăzii înspre Braşov sunt oprite, nefiind găsit un nou contractor.

Tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19,5 km, este parte din Autostrada Bucureşti – Ploieşti – Braşov (A3), a fost deschis circulaţiei doar parţial (pe 13 kilometri) în vara anului trecut, între Centura Bucureşti (DNCB) şi nodul Moara Vlăsiei. Constructorul, asocierea Pizzarotti – Tirrena Scavi, mai are de executat o secţiune de 6,5 km, cuprinsă între Şoseaua Petricani din Bucureşti şi Centura Bucureşti, inclusiv pasajul peste Centură, aflat în stadiu avansat de execuţie. Dan Străuţ

Cuplul Dumitrescu-Ciorobea, imbatabil la retrocedări

Numele celor doi soţi, Virginica Tanţi Dumitrescu (54 de ani) şi Adrian Ciorobea (43 de ani), apar şi în alte cazuri de retrocedări imobiliare din Capitală. Printre proprietăţile în posesia cărora au intrat cei doi se numără şi un valoros teren de pe Şoseaua Kiseleff 39, pe care era amplasată o casă din perioada interbelică şi care a fost demolată ilegal în 2010.

De asemenea, Virginica Tanţi Dumitrescu (foto) se judecă şi pentru Casa Oamenilor de Ştiinţă, un monument arhitectural în stil neoclasic francez, situat pe un teren în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, pentru Biblioteca Metropolitană Bucureşti, în cazul căreia procesul a fost soluţionat cu respingerea cererii de revizuire a fondului, sau pentru terenul de 27 de milioane de euro şi ce a mai rămas din „Moara lui Assan“.

AFACEREA „DOMENIUL GHICA“

Reporterii „Adevărul“ au scris în ianuarie 2012 o anchetă prin care au detaliat modul în care cei doi au pus mâna pe domeniul Ghica, care cuprinde şi terenul de pe malul Lacului Tei. Pentru a putea intra în posesia imensului domeniu Ghica, au inventat un fals moştenitor, Simone Helene Raletti, de la care l-au cumpărat pe bani foarte puţini. Deşi pretinsa descendentă este rudă prin alianţă cu unul dintre membrii familiei Ghica, ea nu avea niciun drept la moştenire. Cu toate acestea, ea a primit mai multe terenuri în zona lacurilor Tei şi Plumbuita, însumând 22 de hectare, precum şi palatul domnesc. La scurt timp, Simone Helene Raletti a înstrăinat moşia, vânzând-o lui Marian Gostin, care s-a ales cu jumătate din teren, şi cuplului Virginica Dumitrescu – Adrian Ciorobea, care au luat cealaltă jumătate. Controversaţii oameni de afaceri au plătit mai puţin de 3 euro pe metrul pătrat, în timp ce, în acea perioadă, un metru pătrat de teren în zona Tei se tranzacţiona cu 150-200 de euro.

După ce au pus mâna pe Moşia Ghica, Tanţi Virginica Dumitrescu şi Adrian Ciorobea au dezvoltat „Ansamblul rezidenţial Tei Lake“, un proiect imobiliar de lux de construire a unor vile în zona de contact cu lacul.