Suedezii încep să închidă o parte din penitenciare

Într-o perioadă în care unele ţări nu ştiu unde să ţină toţi deţinuţii, modelul suedez al locurilor de detenţie are o altă problemă, închisorile începând să fie închise datorită reducerii persoanelor condamnate la cu executare.

Închisorile din Suedia cunosc o diminuare a activităţii în ultimii ani, ceea ce a dus la decizia autorităţilor de a închide patru închisori şi un centru de reabilitare potrivit cotidianului britanic „The Guardian”.

Fenomenul poate fi explicat în parte prin modelul liberal al ţării scandinave de a favoriza proiectele de reinserţie socială, prevenire a recidivelor şi reducerea pedepselor pentru infracţiunile minore.

În acest an, patru închisori din oraşele Aby, Haja, Batshagen şi Kristianstad au fost închise. Două dintre ele vor fi înstrăinate, iar celelalte vor fi utilizate pentru alte servicii publice. Cu toate acestea, statul suedez poate redeschide două dintre acestea în cazul în care numărul condamnaţilor creşte.

„Suntem martorii unei diminuări neobişnuite a numărului de noi condamnări la închisoare. De aceea, avem posibilitatea de închide o parte din această parte a infrastructurii de care nu mai avem nevoie în prezent”, a declarat directorul Serviciului Penitenciarelor din Suedia, Nils Oberg, pentru cotidianul „Dagens Nyheter”, citat de „The Guardian”.

Numărul noilor condamnaţi în ultimi ani a scăzut cu câte un procent pe an, începând cu 2004, diminuare care ar trebui să continue şi în 2014, potrivit estimărilor, susţine Oberg.

Cifrele oficiale arată că în 2012, în Suedia, au fost 4.852 care persoane care sunt închise în sistemul penitenciar, dintr-o populaţie totală de 9,5 milioane de cetăţeni. Cel mai mare număr al condamnaţilor a fost atins în 2004, 5.722 de deţinuţi.

Declinul persoanelor care ajung în penitenciare pare a fi parţial explicată prin efectele legii votate de Curtea Supremă din Suedia în 2011 care prevede reducerea pedepselor pentru infracţiuni considerate minore, cum ar cele legate de consumul de droguri sau cele care presupun furturile mărunte. Acest tip de explicaţie a fost confirmată şi de un profesor de criminologie al Universităţii din Stockholm, Hanns von Hofer, cel care susţine că diminuarea în cauză este bazată pe 36% de condamnaţi pentru furturi, 25% pentru infracţiune legate de droguri, iar 12% fiind cei acuzaţi de crime violente.

Cu toate acestea, un rol esenţial îl joacă politicele de reinserţie socială, mai ales eforturile pentru obţinerea unui loc de muncă şi a unei case pentru foştii deţinuţi

„Aproape toată lumea (n.r. – cei din închisoare) se va reîntoarce într-o zi în societate. Ideea este de pregăti deţinuţii pentru o readaptare totală la contractul social pe care n-au reuşit să-l respecte anterior”, a afirmat Oberg.