FOTO VIDEO Cele 28 de secunde care ne salvează la un cutremur de proporţii
0
Un sistem de ultimă generaţie, inventat de cercetătorii români, blochează, în timp real, patru obiective industriale strategice din ţară, cu aproape jumătate de minut înainte ca un seism de peste 7 grade pe Richter să fie resimţit la suprafaţă.
România dispune de unul dintre cele mai performante Sisteme de Avertizare în Timp Real din lume. Acesta a fost realizat de cercetătorii români de la Institutul Naţional de Fizica Pământului (INFP) în cooperare cu specialiştii de la Universitatea Karlsruhe din Germania şi implementat la Staţia Seismică de la Ploştina, din comuna Vrîncioaia.
Practic, cu 28 de secunde înainte ca un seism de peste 7 grade pe Richter să fie resimţit la suprafaţă, sistemul blochează, prin intermediul unor senzori, activitatea a patru instalaţii civile şi industriale strategice, care pot duce la adevărate catastrofe, în cazul unor explozii.
CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL
Specialiştii au montat un accelerometru la Vrîncioaia şi alte şapte la Staţia Seismică de la Ploştina, legate în reţea, cu senzori de suprafaţă, dar şi cu un alt senzor montat la 50 de metri în pământ. În cazul unui cutremur de proporţii, dispozitivele transmit, în timp real, printr-un releu, toate informaţiile către INFP, de la Măgurele, dar şi către cele patru obiective de interes strategic. Acestea din urmă au, la rândul lor, un sistem de recepţie a informaţiilor, care le blochează activitatea.
„Tehnologia de ultimă generaţie a fost realizată de cercetătorii de la INFP, cu finanţări de la stat, dar şi cu fonduri europene. Sistemul de Avertizare în Timp Real, prin semnalele care se emit în cazul unor seisme de proporţii în zona Vrancea, blochează activitatea Centralei Nucleare de la Cernavodă, a Iradiatorului de la Măgurele, a Uzinei de Apă Grea de la Turnu Severin şi a Reactorului Nuclear de la Piteşti. Cu 28 de secunde până la 36 de secunde înainte ca undele să fie resimţite la suprafaţă, sistemul blochează, în condiţii de siguranţă, obiectivele, pentru evitarea avariilor şi accidentelor. Gândiţi-vă numai ce ar însemna o explozie la unul din obiectivele amintite?”, ne spune profesorul Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al INFP.
50 DE SPITALE INTRĂ ÎN PROIECT
Potrivit acestuia, sistemul, care a costat 100.000 de euro, ar putea fi extins şi pentru instalaţiile de gaz metan, petrol şi apă, cele electrice de înaltă tensiune, pentru trenurile de mare viteză, care ar putea deraia în timpul unui mare seism. Investiţia ar fi, însă, de ordinul a două-trei miliarde de euro, fonduri care nu au putut fi găsite până acum.
De asemenea, potrivit specialistului, acelaşi sistem ar putea fi folosit cu succes şi pentru a alerta, în timp real, echipele de salvare în caz de catastrofă. Şi pentru asta este, însă, nevoie de finanţări substanţiale.
Deocamdată, singurul pas care s-a făcut a fost demararea unui proiect-pilot, finanţat cu un milion de euro de UE, prin care 50 de spitale din ţară să fie avertizate, ca şi cele patru obiective strategice, cu 28 de secunde înainte de producerea unui mare seism. Concret, semnalele primite prin Sistemul de Avertizare în Timp Real activează, în cazul penelor de curent produse de cutremur, generatoarele de electricitate ale instituţiilor. De exemplu, un rezultat important este că intervenţiile chirurgicale nu sunt puse în pericol de oprirea bruscă a aparatelor.
POPULAŢIA, MAI GREU DE INFORMAT
Deocamdată, spun specialiştii, nu se ia în calcul o extindere a acestui sistem la nivelul locuinţelor, costurile fiind uriaşe, pentru că fiecare casă ar trebui să aibă, la rândul ei, un senzor care să primească semnalul de la staţia din Vrancea.
Gheorghe Mărmureanu susţine că nu este posibilă nici transmiterea de sms-uri în mod simultan, către toţi cetăţenii cu telefoane mobile: „ Acest lucru este şi neindicat, pentru că se produce panică în rândul populaţiei. Oamenii trebuie altfel instruiţi despre cum să se comporte în cazul unui cutremur”.
Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare Ştiinţifică, are altă părere şi spune că românii ar putea primi gratuit şi în timp real mesaje de avertizare prin intermediul unei aplicaţii informatice. „România are un centru de alarmare rapidă bun, care este la INFP. Ne dorim ca, în cea mai scurtă perioadă, să punem şi la dispoziţia cât mai multor cetăţeni informaţii despre seisme. Vom apela la toate mijloacele de informare, inclusiv la mesaje pe telefoane”, a spus Costoiu. Ministrul a mai precizat că proiectarea aplicaţiilor informatice va fi suportată de la buget, dar că „gratuitatea pentru public va trebui negociată cu companiile de telefonie şi reţelele de socializare”.
RISC SEISMIC RIDICAT ÎN URMĂTORII 50 DE ANI
Specialiştii mai spun că sistemul a putut fi aplicat în România datorită unei particularităţi a zonei seismice Vrancea – cutremurele se produc la mare adâncime. „De exemplu, în Italia, cutremurele se produc la o adâncime de 10 kilometri. Se ştie că unda seismică pe verticală este de 8 km/s, or, într-o secundă, cutremurul este la suprafaţă. În Vrancea, dacă seismul se produce la o adâncime de 150 de kilometri, rezultă multe secunde în care ai timp să iei o decizie salvatoare”, ne mai precizează Gheorghe Mărmureanu.
În afară de România, ţările care mai au un sistem de alarmare în timp real sunt Japonia, Mexic, Taiwan şi Turcia. Un studiu realizat la nivel european, în cadrul programului „Seismic Hazard Harmonization in Europe”, ai cărui autori au întocmit hărţi seismice, arată că România se află între zonele cu cel mai mare risc seismic în următorii 50 de ani. În rândul ţărilor cu risc de producere a unor cutremure puternice se află Turcia, Italia, Grecia, România, dar şi state din peninsula Balcanică.
„Shakemap“, harta seismică a României
Cercetătorii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului au în lucru un proiect important, denumit „Shakemap”, adică o hartă electronică care indică locurile din ţară în care s-au produs cele mai multe dezastre în urma cutremurelor.
Proiectul, finanţat de UE cu opt milioane de euro, prevede instalarea de aparatură de ultimă generaţie în 150 de locuri cele mai vulnerabile din ţară, astfel încât salvatorii de la Inspectoratele de Situaţii de Urgenţă să intervenă cât mai repede şi să nu piardă timp cu depistarea eventualelor victime.
Astfel, harta realizată de specialiştii INFP împreună cu cei în construcţii arată că cele mai vulnerabile oraşe la cutremur, unde riscul de prăbuşire a clădirilor este ridicat, sunt: Bucureşti (pentru imobilele construite înainte de 1977), Ploieşti (pentru acelaşi tip de imobil), Brăila şi Galaţi, oraşe care au foarte multe clădiri vechi. La polul opus, adică oraşele unde clădirile sunt cel mai în siguranţă în cazul unui seism sunt: Focşaniul, unde majoritatea blocurilor au fost construite pentru a rezista unui cutremur de proporţii, urmat de Buzău, Ploieşti, Târgovişte şi Bacău.
CONECTAŢI LA BAZA MILITARĂ DIN FLORIDA
România mai dispune de un sistem performant de monitorizare a cutremurelor. La Moldoviţa-Suliţa, în judeţul Suceava, funcţionează o „staţie de monitorizare a seismelor generate din orice sursă”, în baza unui acord între statul român şi Baza Aeriană Militară „Patrick” din Florida (SUA). Acesta este un instrument cu o tehnologie avansată pentru studiul mişcărilor seismice şi vine în sprijinul Tratatului de Interzicere a Experienţelor Nucleare.
Cercetători români, căutaţi în toată lumea
În ultimii 20 de ani, cercetarea românească în domeniul seismologiei a luat o amploare deosebită. Dacă până acum două veacuri studiile privind hazardul seismic erau făcute aproape exclusiv în ţară, în ultimii ani, echipele de cercetători de la INFP au făcut ocolul lumii şi s-au încununat de lauri peste tot în lume.
„Lucrurile în domeniu au evoluat fantastic după anul 2000 şi, dacă nu ai profesionişti, nu ai cum să răzbeşti. Noi avem o echipă de 17 tineri care au terminat Facultatea de Fizică şi care şi-au dat doctoratul în acest domeniu, oameni pe care îi trimitem la specializări peste tot în lume şi care s-au impus pe plan mondial. Avem oameni care au condus doctorate la NATO şi ne mândrim cu ei”, ne spune profesorul Gheorghe Mărmureanu.
PROIECT PENTRU ELEVI
Unul dintre numele sonore de la INFP este cercetătorul Dragoş Tătaru (foto), 32 de ani, doctor în seismologie. Tânărul s-a născut în Vrancea şi a petrecut mult timp, în copilărie, la Staţia Seismică de la Vrîncioaia, pe care tatăl său o conduce.
De aici probabil şi înclinaţia către acest domeniu, despre care spune că i-a adus multe satisfacţii de-a lungul celor 10 ani de când lucrează la INFP. "Odată ce îţi găseşti calea şi rostul muncii,lucru valabil în orice domeniu, zic eu, satisfacţiile nu întârzie să apară. Şi aici mă refer în special la o creştere la nivel professional, recunoaştere şi apreciere şi nu în ultimul rând beneficii financiare care să îţi dea puterea să continui cu acelaşi elan şi responsabilitate şi entuziasm", spune Dragoş.
A participat la foarte multe proiecte dezvoltate de institut şi a luat parte la zeci de conferinţe.
„Suntem abonaţi la cele mai importante conferinţe de seismologie din lume. Anual merg la Viena, Istanbul şi Moscova, unde sunt discutate probleme de seismologie aplicată. Avem colaborări internaţionale cu alţi cercetători din lume şi pot să spun că noi, românii, suntem printre cei mai renumiţi în privinţa cercetării”, ne spune Dragoş. Acum, tânărul este implicat într-un proiect educaţional, denumit ROEDUSEIS, pin care opt licee din România au fost dotate cu seismografe, astfel încât elevii şi profesorii sunt specializaţi pentru a afla cât mai multe despre cutremure şi comportamentul în cazul cutremurelor.
„Am identificat ca grup-ţinţă elevi şi profesori, iar prin ei informaţia poate trece mai repede la părinţi şi în sens mai larg la comunităţi. Informarea a trecut de la nivelul simplu de materiale educative prezentate elevilor, la activităţi şi exerciţii interactive, bazate pe seismografe şi înregistrări reale ale cutremurelor. Practic, am introdus conceptul de seismologie în şcoli”, spune Dragoş Tătaru.
Din păcate, mai spune Dragoş Tătaru, foarte mulţi dintre tinerii ce promit o carieră strălucită optează, ca şi în alte domenii, să ia drumul străinătăţii.
"Desigur că nu sunt de condamnat, având în vedere oportunităţile ce li se oferă şi ceea ce se întâmplă de câţiva ani buni cu cercetarea în ţara nostră, şi aici mă refer la fondurile alocate pentru cercetare dar şi la nivelul educaţional al universităţilor ce pregătesc viitorii cercetători din acest domeniu. Un exemplu „trăit pe propria piele” este modul în care se taie, fără nici o justificare, procente importante din bugetele alocate iniţial proiectelor (de exemplu Roeduseis a “beneficiat “ de o reducere cu 40% a fondurilor pe 2013). Doar entuziasmul echipei de implementare a făcut ca activităţile propuse să nu sufere aceeaşi cale cu cea a fondurilor realocate.Poate şi din această cauză tinerii absolvenţii de liceu nu consideră, încă de la acest nivel, opţiunea unei Facultăţi cu profil de geoştiinte, şi mai apoi absolvenţii de universităţi, nu sunt dornici să urmeze o carieră în cercetare sau mai exact în cercetarea din domeniul geoştiinţelor", mai precizează Dragoş Tătaru
Sfaturile specialiştilor: cum ne salvăm viaţa
Specialiştii de la INFP au explicat, pentru „Adevărul”, care sunt cele mai importante lucruri pe care populaţia trebuie să le facă pentru a se feri de pericolele unui cutremur de proporţii. În primul rând, trebuie să ne păstrăm calmul. Dacă vă prinde cutremurul în timp ce sunteţi acasă, trebuie să vă aşezaţi sub grinda de rezistenţă, sub tocul uşii sau sub o piesă solidă de mobilier, acoperindu-ne capul cu braţele încrucişate.
Populaţia trebuie să rămână în interiorul clădirilor, după primele mişcări seismice, pentru că pot urma replici ale cutremurului.
În niciun caz nu trebuie să ne refugiem sub scări, pentru că scările sunt cele mai sensibile la cutremur.
De asemenea, în locuinţă trebuie să ne depărtăm de ferestre, oglinzi, uşi, pereţi exteriori, sobe şi să nu stăm sub lustre sau obiecte suspendate.
„Elevii aflaţi la ore în timpul unui seism trebuie să se adăpostească sub bănci. Nici nu ar exista loc pentru ca toţi să stea sub tocul uşii. Tot ei trebuie să evite alergarea pe scări, pentru că sunt primele care se prăbuşesc”, ne sfătuieşte prof. dr. Alexandra Tătaru, care le-a predat elevilor lecţii de educaţie în caz de cutremur.
Cetăţenii trebuie să evite să stea în timpul cutremurului lângă clădiri, pentru că există risc de prăbuşire. Şoferii trebuie să ştie că primul lucru pe care îl au de făcut în astfel de situaţii este să tragă urgent maşina pe dreapta, pentru că pot pierde controlul volanului.
CARACTERISTICILE CUTREMURELOR DIN VRANCEA
Vrancea este o regiune seismică deosebit de complexă, caracterizată de convergenţa a trei plăci tectonice în contact: Placa Est-Europeană, Placa Intra-Alpină şi Placa Moesică .
Aici se înregistrează activitatea seismică cea mai puternică din România, concentrată la adâncimi intermediare (între 60 şi 200 km), într-un fragment de placă continentală desprins parţial, aflat, în prezent, în poziţie aproape verticală.
Zona seismică Vrancea este afectată şi de cutremure crustale dar de mică intensitate. În regiunea Vrancea se produc, în medie, 2-3 cutremure puternice pe secol, care pot produce distrugeri importante şi este una dintre cele mai active zone seismice din Europa.
În ultimii ani, grupuri de cercetători (seismologi) au încercat să-şi concentreze eforturile în direcţia înţelegerii dinamicii şi comportamentului acestei regiuni unice. În prezent, se continuă cercetările pentru obţinerea unui model cât mai realist referitor la originea şi la regimul dinamic al zonei seismice Vrancea.
Zona epicentrală a cutremurelor vrâncene de adâncime intermediară a fost comparată de Richter (Gutenberg şi Richter, 1952) cu focarele din zona Hindu Kush şi cu cele din regiunea Bucaramanga (Columbia), din punctul de vedere al succesiunii lor sistematice (peste 100 de seisme, cu M ≥ 5 de la începutul secolului XX), al nivelului energetic şi al concentrării.
Seismele vrâncene au caracter monocinetic (fără replici) în cazul celor mici şi cu numeroase replici în cazul evenimentelor importante. Ele au întotdeauna o arie mare de macroseismicitate (arie unde cutremurele se simt şi pot avea efecte), de formă eliptică alungită pe direcţia NE-SV. Adâncimea focarelor variază între 60 şi 200 km, dar cele mai frecvente valori ale focarelor sunt de 130-150 km.
Evenimentele seismice sunt adesea precedate de o lacună de activitate seismică obişnuită, care, cu cât este mai lungă, cu atât este mai mare probabilitatea ca evenimentul următor să fie unul important.O caracteristică a cutremurelor vrâncene este aceea că ele se resimt mai slab în interiorul arcului carpatic (Transilvania).
Mai puteţi citi:
Istorie „zguduitoare“: cele mai puternice cutremure care au înspăimântat România
Se încarcă comentariile...
