Chinezii vin să negocieze investiţii de 8,5 miliarde de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Victor Ponta a avut în luna iulie, la Beijing, o întrevedere cu prim-ministrul chinez Li Keqiang FOTO Reutes
Premierul Victor Ponta a avut în luna iulie, la Beijing, o întrevedere cu prim-ministrul chinez Li Keqiang FOTO Reutes

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala de pompaj de la Tarniţa, realizarea unui nou grup la Rovinari şi modernizarea termocentralei Mintia sunt printre proiectele gigantice pe care statul le va negocia săptămâna viitoare cu oficiali din statul asiatic.

România pune pe masă proiecte în valoare totală de 8,5 miliarde de euro în negocierile cu China, la prima vizită în Europa de Est a premierului Li Keqiang, semnalizând o reorientare a investiţiilor chineze către această regiune, după o serie de dispute cu mai multe state din Europa Occidentală.

Executivul român a aprobat miercuri nu mai puţin de nouă memorandumuri care ar urma să fie negociate cu reprezentanţii Chinei. Dintre acestea, cele privind energia şi agricultura sunt de departe cele mai importante prin prisma dimensiunii lor.

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă revin din nou în prim-plan, după ce mai multe încercări de a readuce în atenţie proiectul au eşuat în ultimii ani. Acesta este un proiect faraonic, gândit încă de pe vremea lui Ceauşescu, vital pentru economia naţională. Acum este evaluat la 6,5 miliarde de euro, însă statul român a efectuat deja investiţii în valoare de un miliard de euro în producţia de apă grea şi în construcţiile de pe platformă.

Potrivit unor surse oficiale, partea chineză a oferit chiar mai puţin, însă doreşte ca o serie de societăţi din statul asiatic să primească şi realizarea construcţiei în sine. România nu poate include, însă, acest lucru în acord, din cauza reglementărilor europene, dar există o portiţă. Mai exact, lucrările sunt scoase la licitaţie, iar companiile din China pot „licita“ o sumă atât de mică încât numai ele şi-o pot permite. Acest lucru este posibil deoarece companiile din China vor veni şi cu finanţarea.

În vară, premierul Victor Ponta şi Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, au prezentat proiectul companiei China General Nuclear Power Group. Aceasta operează acum patru centrale nucleare şi are încă patru în plan.

Independenţa energetică

În acest moment, Nuclearelectrica produce 18-20% din consumul energetic al României cu două reactoare, iar cu patru unităţi ar produce aproape 40%. Energia nucleară este văzută de către autorităţile române ca o protecţie faţă de desele conflicte între Rusia şi Ucraina pe tema gazelor, dar şi ca un mod de reducere a emisiilor de carbon. În acest moment, statul român deţine 84,65% din proiect prin Nuclearelectrica, 9,15% sunt deţinuţi de către Enel, iar 6,2% de către ArcelorMittal. În cazul în care s-ar ajunge la un acord, cele două reactoare vor fi finalizate cel mai devreme în opt ani.

Proiectul de realizare a celor două reactoare întâmpină greutăţi deoarece preţul energiei pe bursa OPCOM a scăzut cu 24% în ultimul an, până la niveluri în jurul a 40 de euro, ceea ce face imposibilă recuperarea investiţiei. Pe de altă parte, Constantin Niţă a declarat că producţia de electricitate trebuie dezvoltată indiferent de consumul slab de acum, deoarece România va exporta electricitate în statele din jur. Pentru acest lucru e nevoie de noi interconexiuni cu Moldova, Bulgaria sau Ungaria, dar mai ales cablul submarin cu Turcia.

Tarniţa, strâns legată de reactoare

Centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa este şi ea strâns legată de proiectul reactoarelor, însă partener din partea statului este în acest caz Hidroelectrica. Proiectul este evaluat la un miliard de euro. Mai exact, aceasta stochează energia produsă noaptea de reactoare şi produce electricitate ziua, când e nevoie să fie echilibrat sistemul energetic. Nuclearelectrica doreşte să participe ca acţionar minoritar în acest proiect. Anterior, compania chineză SinoHydro a fost indicată drept posibil investitor. 

Grup nou la Rovinari, modernizări la Deva

Complexul Energetic Oltenia a semnat în 2012 un memorandum privind realizarea unui grup nou pe lignit, de 500 MW, la Rovinari. Investiţia era evaluată atunci la un miliard de dolari, iar o compania mixtă urma să fie realizată cu China Huadian. Această nouă societate ar urma să exporte energie în Turcia şi Austria. „Lucrările la centrala de la Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, vor începe cel târziu anul viitor şi vor dura cinci ani“, declara în luna septembrie Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine.

Pentru termocentrala Mintia sunt prevăzute lucrări de reabilitare a unui grup şi modernizarea unor instalaţii de desulfurare la alte două. Termocentrala se află în cadrul Complexului Energetic Hunedoara. În luna august, Daniel Andronache, directorul Complexului Hunedoara, declara în presa locală că două companii din China vor să investească 300 de milioane de euro în desulfurarea şi retehnologizarea de la Mintia şi alte 60 de milioane de euro în minele viabile de huilă, banii urmând să fie rambursaţi în termen de 20 de ani, cu o dobândă de 2%.

Porci, vaci şi cultură

Un alt memorandum adoptat de Executiv prevede aprobarea unor protocoale între Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi AQSIQ - Administraţia Generală pentru Controlul Calităţii, Inspecţiei şi Carantinei din China, privind exportul de carne de porc din ţara noastră în statul asiatic şi exportul de bovine destinate reproducţiei.

În fine, România va demara negocieri şi pentru înfiinţarea reciprocă a Institutului/Centrului Cultural.

"Cumpărarea" Europei, bucată cu bucată

Vizita premierului chinez Li Keqiang face parte dintr-o campanie demarată de oficialii chinezi în 2011, la Budapesta, prin intermediul Summitului de Cooperare China – Europa Centrală şi de Est, şi continuată anul următor la Varşovia. În 2011, China a semnat contracte importante: premierul chinez de la acea vreme Wen Jiabao a anunţat că ţara sa va cumpăra titluri de stat emise de Ungaria şi că va oferi un împrumut de un miliard de euro prin Banca Chineză de Dezvoltare.  

În fapt, se constată o adevărată ofensivă chineză în zona de Sud-Est a Europei. În luna mai, Bloomberg scria că statul chinez investeşte acum 5 miliarde de dolari într-un oraş industrial lângă Minsk, în Belarus. În 2009, lovită de criza datoriilor, Grecia a concesionat companiei China Ocean Shipping (COSCO) o parte din capacităţile portului Pireu, pe 35 de ani, contra a 3,4 miliarde de dolari. În acelaşi an, China a oferit un împrumut de un miliard de dolari Republicii Moldova.

China a avut în această vară un conflict cu autorităţile de la Bruxelles în privinţa panourilor fotovoltaice, iar acum câteva zile a cerut „clarificări“ Spaniei, după ce o instanţă din această ţară a emis mandate internaţionale de arestare a fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, a fostului premier Li Peng şi a altor cinci foşti lideri chinezi. Aceştia sunt acuzaţi de implicare în acte de genocid împotriva etnicilor tibetani.

Delegaţia chineză se va afla între 25 şi 28 noiembrie în România, iar marţi, 26 noiembrie, va avea loc la Bucureşti a treia ediţie a Summitului de Cooperare China–Europa Centrală şi de Est, ocazie cu care se vor desfăşura şi lucrările Forumului Economic al Oamenilor de Afaceri din China şi din Europa Centrală şi de Est.

De la „chinezării“ la valoare adăugată

De la schimbarea de „gardă“ de la vârful Partidului Comunist Chinez şi, implicit, a puterii de la Beijing, China s-a angajat într-un proces amplu, dar discret de reorientare a strategiei economice dinspre exporturi şi manufacturi ieftine către consum intern şi producţie cu valoare adăugată. Venirea la putere a „prinţilor roşii“ - urmaşii revoluţionarilor comunişti, care au înfiinţat Republica Populară Chineză, este cea care a permis demararea programelor ambiţioase de reformare. „Prinţii roşii“ sunt şcoliţi în străinătate şi sunt orientaţi către dezvoltarea sectorului privat pentru implusionarea economiei, spre deosebire de colegii lor populişti.

Aceştia, alături de preşedintele Xi Jinping, vor ca Beijingul să aplice o serie de legi pentru protejarea drepturilor contractuale şi a intereselor străinilor. La începutul acestei luni, cea de-a treia reuniune plenară a comuniştilor chinezi a dus la adoptarea unor măsuri în acest sens, iar Xi Jinping şi-a consolidat puterea. El poate acum să-şi ocolească propriu guvern şi birocraţia haotică pentru care Beijingul este cunoscut, totul în numele implementării mai rapide a reformelor promise.

Mai puteţi citi:

VIDEO Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, la Adevărul Live: Energia nucleară va fi recunoscută ca energie curată

Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, este convinsă că, mai devreme sau mai târziu, energia nucleară va fi considerată curată şi va beneficia de aceleaşi ajutoare ca şi producătorii din surse regenerabile.

Energia curată pe care nu o sprijină nimeni

Deşi au emisii mici, derulează proiecte de miliarde de euro şi generează o energie care nu fluctuează, proiectele hidro mari şi cele nucleare nu beneficiază de certificate verzi precum producătorii de energie verde.

Statul promite modernizarea minelor de huilă din Valea Jiului

Autorităţile vor investi o sumă de 60 de milioane de euro pentru dezvoltarea minelor din Valea Jiului, astfel încât costurile cu huila să scadă cu 40% în doi ani, a anunţat Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Energie.

Agonia mineritului: Termocentrala Mintia importa cărbune de 80 de milioane de dolari, în timp ce minerii îşi pierdeau locurile de muncă 

Situaţia disperată în care au ajuns minerii din Valea Jiului poate fi pusă pe seama unor măsuri de neînţeles pentru cei care lucrează în această zonă, luate de şefii termocentralei Mintia, inclusă în prezent în Complexul Energetic Hunedoara. Aceştia au preferat să importe cărbune de zeci de milioane de euro, în loc să îl aducă din Vale. Importurile au fost oprite abia în primăvara acestui an.

Sobolewski (BVB), la Forumul Energii Curate: Bursa va fi arbitrul unei posibile fuziuni între Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia

Piaţa va fi arbitrul preliminar în cazul în care statul va anunţa o posibilă fuziune între doi producători de electricitate listaţi la bursă, iar preţul acţiunilor va scădea în cazul în care acţiunea este greşită, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul executiv al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group.

China Development Bank ar putea veni în curând în România

Termocentrala Rovinari, hidrocentrala de la Tarniţa şi autostrada Craiova-Piteşti constituie proiecte în care sunt aşteptate investiţii chineze, iar venirea China Development Bank, una dintre cele mai mari bănci din lume, ar facilita acest lucru,  a afirmat Doru Costea, ambasadorul României la Beijing, citat de Agerpres.ro.

O companie chineză înfiinţează 500 de noi locuri de muncă la termocentrala Rovinari

Compania chineza China Huadian Engineering Co. va investi peste un miliard de dolari pentru realizarea unui nou grup energetic de minimum 500 MW de la termocentrala Rovinari.

Chinezii au reluat discuţiile pentru investiţia de la Termocentrala Doiceşti

După ce au lăsat-o pe linie moartă mai bine de un an, chinezii de la China Huadian Engineering Co Ltd au reluat discuţiile pentru Termocentrala Doiceşti. Chinezii ar putea investi în centrala de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa, şi în minele de lignit deţinute de Carbonifera Ploieşti, de unde se aprovizionează termocentrala.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite