Chimicalele din mâncare, monitorizate şi studiate de specialişti

În ultimii ani, în România s-a constatat o creştere îngrijorătoare a unor boli grave, cum ar fi cancerul, diabetul, bolile cardiace şi enumerarea ar putea continua cu alte afecţiuni ale lumii moderne.

Din păcate, astfel de boli criminale au fost înregistrate nu doar la adulţi, ci şi la adolescenţi şi copii de vârste destul de fragede.

Cauzele acestor maladii de secol XXI sunt diverse, la unele neştiindu-se cu precizie ce le determină apariţia, dar la altele s-a constatat că modul de viaţă sedentar şi în special alimentaţia cu produse pline de chimicale sunt de vină.

În timp ce specialiştii au atras atenţia asupra consumului excesiv de mâncăruri nesănătoase, o altă problemă legată de aceasta a fost descoperită . La dezgroparea morţilor, conform ritualului religios, la şapte ani de la deces, s-a constatat că unele corpuri au intrat foarte greu în procesul de descompunere.

Conform unor experţi în cercetare, din industria alimentară, încetinirea procesului de descompunere a cadavrelor după moarte ar avea drept cauză principală consumul  frecvent de hrană plină de E-uri, care au rol de conservanţi la prepararea alimentelor procesate.

De aceea se pare că se vor face demersuri pentru ca trupurile umane să nu mai fie dezgropate la şapte ani, ci la nouă ani, durată după care se presupune că s-a încheiat procesul de descompunere.

Toată lumea ştie, iar cine nu ştie sigur va afla, că printre produsele agroalimentare, inclusiv cele procesate, vândute pe piaţa românească, sunt multe de o calitate îndoielnică, periculoase pentru consumatori.

Abundenţa de produse fabricate din materii prime neconforme ori de cea mai proastă calitate, îmbunătăţite şi cosmetizate, însă, cu o multitudine de chimicale, E-uri sau, în cazul legumelor şi fructelor, procesate cu pesticide în exces, constituie un pericol de moarte pentru cei dintre noi care le consumă frecvent.

În teorie se spune că piaţa, controalele şi măsurile luate de autorităţi vor elimina de la producţie, comercializare şi consum astfel de produse periculoase, fie că sunt fabricate în ţara noastră sau aduse din import.

Realitatea din piaţă ne arată, însă, că hrana neconformă, plină de chimicale, este cumpărată la greu de către consumatorii care au un nivel de trai mai redus, iar aceştia sunt majoritari, în comparaţie cu numărul mult mai mic al celor cu bani, care îşi permit să achiziţioneze şi lucruri scumpe, de calitate.

Recent, a fost înfiinţată Asociaţia Consumatorilor de Produse Alimentare „Optimum Cibum” (ACPA), care are drept scop anunţat misiuni de Prevenţie şi Informare Alimentară, Sănătate prin  Educaţie Alimentară şi Fizică, Siguranţa Alimentară şi Protecţia Consumatorilor.

Astfel de asociaţii sau ong-uri care vizează piaţa alimentară au fost, mascând diverse interese, însă, sunt şi vor mai fi în România. Dar ACPA, după cum susţine preşedintele acesteia Mihai Panait, este prima asociaţie care are un program amplu de cercetare şi monitorizare a pieţei agroalimentare româneşti.

Primul studiu comparativ  comandat de nou înfiinţata asociaţie şi realizat de specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare IBA Bucureşti, referitor la mere, a scos în evidenţă faptul că merele româneşti din soiurile Jonathan şi Golden, sunt mai bune, mai dulci şi conţin mai mulţi compuşi benefici decât produsele similare, din import Turcia şi Polonia, vândute în ţara noastră.

Clar ca lumina zilei, merele româneşti sunt mai sănătoase şi bune decât cele din import, care au un aspect mai commercial, sunt mai scumpe, fără gust şi, poate, uneori au un conţinut periculos de pesticide.

Mai toţi românii ştim acest lucru chiar dacă unii preferă fructele străine celor din România, dar acum calitatea produselor româneşti ne-au certificat-o specialiştii care au efectuat studiul amintit.

Mai rămâne ca toţi consumatorii să realizeze acest lucru şi să consume produsele în cunoştinţă de cauză, având de ales din oferta pieţei, ce este mai bun pentru sănătatea lor.

Un al doilea studiu comandat de ACPA şi realizat de IBA Bucureşti, s-a referit la constatarea şi evidenţierea conţinutului de E-uri din napolitane, pe baza datelor înscrise de producători pe ambalaj.

Astfel, au fost analizate 26 tipuri de napolitane prelevate din rafturile unor hiper şi supermarketuri, constituind un eşantion reprezentativ al celor mai cunoscute şi vândute astfel de produse în România.

Rezultatele au arătat că napolitanele analizate conţin o gamă restrânsă de E-uri, majoritatea inofensive pentru sănătatea umană, numai că unele aveau un conţinut de grăsimi vegetale hidrogenate, în proporţie de 62% din eşantionul analizat, periculoase pentru consumatori.

Grăsimi vegetale hidrogenate periculoase, în napolitane

S-a constatat de către specialişti că există patru E-uri ce pot pericilta consumatorii, care merită o atenţionare special: E-223, E-202, E-450i şi E-476. Conform ACPA, majoritatea producătorilor utilizează grăsimi vegetale hidrogenate, care conţin un procent semnificativ de grăsimi trans-periculoase, cauzatoare de obezitate şi boli de inimă.

La începutul lunii noiembrie, Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din SUA (FDA) a catalogat grăsimile trans-artificiale drept un risc la adresa sănătătţii publice, anunţând că va lua măsuri pentru a forţa companiile producătoare să nu le mai folosească.

Studiul atrage atenţia asupra faptului că nu prezenţa E-urilor în napolitane este îngrijorătoare, ci conţinutul şi cantitatea de grăsimi vegetale hidrogenate, deoarece indicaţiile de pe ambalaj nu conţin date referitoare la cantitatea de aditivi alimentari.

După cum au evidenţiat şi experţii şi sigur vor mai analiza cerceta şi constata, multe dintre produsele alimentare de pe piaţă sunt periculoase şi oferite din belşug, la super ofertă.

Cum spunea cineva, în loc ca piaţa să reglementeze cererea, oferta şi calitatea mărfurilor alimentare, am ajuns să fim subjugaţi de marketingul şi publicitatea agresivă şi cumpărarea produselor nesănătoase pentru consum.

Este benefică apariţia unor cercetări şi analize a produselor agroalimentare, sunt chiar necesare, condiţia este, însă, ca acestea să fie îndreptate spre grija pentru sănătatea consumatorilor, nu să manipuleze pentru anumite interese ale jucătorilor din piaţă.

Dacă tot şi-au făcut apariţia şi au declarat deschis sprijinul pentru consumatorii români, eu le-aş sugera celor de la ACPA să comande câte un studiu privitor la calitatea produselor destinate şcolarilor, prin programele populare cornul şi laptele şi unul referitor la consumul de mere în şcoli.