Dezastru de proporţii: cum au fost distruse pădurile României

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un audit al Curţii de Conturi despre conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere, de la Revoluţie şi până în prezent, arată dimensiunile dezastrului: milioane de hectare de pădure au fost rase de pe suprafaţa pământului în urma unor retrocedări abuzive şi prin complicitatea sau nepăsarea autorităţilor.

Auditul Curţii de Conturi a vizat Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva. Raportul este o adevărată radiografie a jafului practicat sistematic asupra pădurilor din 1990 şi până în prezent. Auditorii subliniază că în niciun stat european dreptul de proprietate asupra pădurilor nu este considerat a fi un drept absolut. Prin urmare, echilibrul între interesul general al societăţii şi interesul particular al proprietarului se stabileşte prin lege. Cel puţin la nivel teoretic. În perioada 1990-2012, pădurile din proprietatea publică a statului s-au redus cu peste 3 milioane de hectare, în foarte multe cazuri împroprietăririle făcându-se ilegal, prin concursul legislaţiei deficitare şi abuzurilor autorităţilor.

“Proprietatea publică a fost ignorată, creându-se tratamente preferenţiale pentru cei care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate. Probatoriul cu dovedirea dreptului de proprietate s-a relativizat, deschizându-se calea abuzurilor, instanţele acceptând ca acte doveditoare documente vechi, fără a le cerceta riguros. Drept urmare, s-au reconstituit drepturi de proprietate  mult mai mari decât cele reale”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi: “Legislaţia este ambiguă, lacunară şi neconstituţională”

Raportul Curţii de Conturi arată că situaţia dezastruoasă a pădurilor din prezent a fost cauzată, în primul rând, de adoptarea în trepte a legilor de fond funciar, în funcţie de interesele politice, care au avut un conţinut ambiguu, lacunar şi chiar neconstituţional. Prin complicitatea autorităţilor administrative şi judecătoreşti, au fost făcute nenumărate retrocedări abuzive. Curtea de Conturi a sintetizat principalele situaţii întâlnite în cazul retrocedărilor ilegale de păduri. Autorităţile au acceptat ilegal reconstituirea dreptului de proprietate pentru:
• suprafeţe mult mai mari decât cele deţinute în mod real, în 1948, de către proprietarii deposedaţi.
• suprafeţe de teren cu vegetaţie forestieră expropriate de stat prin legile de reformă agrară sau pentru care statul a plătit despăgubiri uriaşe în raport cu valoarea reală a acestora.
• păduri grevate de sarcini în favoarea statului şi care fuseseră trecute în proprietatea publică în contul unor creanţe, în special credite contractate de la bănci deţinute de statul român.
• terenuri forestiere care au fost active ale unor firme cu acţionariat străin, fără ca legile de fond funciar să se refere la astfel de retrocedări.
• terenuri forestiere incluse prin legile de armistiţiu în categoria “bunurilor inamice”.
• suprafeţe de păduri care făceau parte din rezervaţii naturale.

Cine sunt profitorii pădurilor

Raportul arată şi cine sunt cei care au revendicat şi primit ilegal pădurile, prin complitatea autorităţilor.
• persoane fără vocaţie succesorală.
• reprezentanţi nelegali sau contestaţi ai unor forme asociative de proprietate.
• forme asociative care nu sunt sau nu pot fi continuatoare în drepturi a persoanelor juridice care au deţinut pădurile.
• împuterniciţi prin procuri a căror autenticitate nu a putut fi verificată, întrucât au fost emise în străinătate.
• instituţii de cult care au avut terenuri forestiere în folosinţă şi nu în proprietate.

Potrivit Curţii de Conturi, retrocedările ilegale s-au făcut în baza unor cereri nesusţinute de acte doveditoare ale dreptului de proprietate sau documente vechi, care nu conţineau modificările ulterioare ale proprietăţilor – exproprieri, vânzări, partaje etc.

Până la sfârşitul anului 2010, s-a recunstituit dreptul de proprietate pentru 3,3 milioane de hectare de pădure. Curtea de Conturi estimează, la modul cel mai optimist, că aproximativ 10% din aceste suprafeţe au fost retrocedate ilegal.

Unici în Europa

Raportul Curţii de Conturi subliniază şi modul superficial în care au tratat autorităţile problema retrocedărilor. Astfel, întreaga competenţă în privinţa reconstituirii dreptului de proprietate a fost lăsată comisiilor locale, care au dat decizii de retrocedare după bunul plac. Pe de altă parte, legile de fond funciar au limitat accesul la instanţele superioare, hotărârile tribunalelor fiind irevocabile. În cele mai multe cazuri, susţine Curtea de Conturi, tribunalele nu au mai judecat fondul, ci numai cadrul procesual, astfel încât soarta proprietăţii publice a fost hotărâtă, la nivelul judecătoriilor, de câte un singur judecător.

image

Pe de altă parte, auditorii au criticat adoptarea legilor prin care s-a reglementat retrocedarea pădurilor către unităţile de cult, intrate în proprietatea publică prin Legea secularizării averilor mănăstireşti, din decembrie 1863, dată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. “Prin aceste legi, s-a revenit la situaţia de dinainte de decembrie 1863. Un asemenea caz nu s-a mai întâlnit în niciuna din ţările Europei”, se mai arată în raport.

Judecătorii, complici la jaf

Curtea de Conturi arată că statul a fost împiedicat să apere proprietatea publică chiar de către judecători. Raportul de control subliniază practica neunitară a instanţelor în privinţa calităţii procesuale a RNP Romsilva. Unii judecători au respins acţiunile regiei de stat ca fiind introduse de o persoană fără calitate procesuală. Cu alte cuvinte, a fost respins dreptul statului de a apăra proprietatea publică. Instanţele nu au fost convinse să adopte o practică unitară nici măcar de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 2005, care stabilea că Romsilva are calitatea procesuală activă de a revendica fonduri forestiere în numele statului.

Unii judecători au pretins ca statul să fie reprezentat de Ministerul Finanţelor în aceste litigii. Auditorii susţin că, prin aceste decizii, judecătorii i-au ajutat în mod deliberat pe impostori să câştige procesele de retrocedare. “(…) Nu întâmplător instanţele solicitau reprezentarea statului prin Ministerul Finanţelor Publice. Acesta nu avea documentaţia, expertiza necesară şi nici capacitatea instituţională de a face faţă multiplelor şi complexelor litigii de fond funciar”, arată Curtea de Conturi.

Cel puţin la fel de grav este, potrivit auditorilor, non-combatul funcţionarilor publici. “Au existat suficiente situaţii în care atunci când a fost introdus «forţat» în cauze de Direcţiile Silvice, Ministerul Finanţelor, prin Direcţiile de Finanţe Publice Judeţene, a ridicat fără temei, în faţa instaneţelor, excepţia lipsei calităţii sale procesuale sau a solicitat respingerea acţiunilor introduse de Romsilva”, arată raportul de control.

Pădurile, la cheremul hoţilor de lemne

La nivelul Uniunii Europene, România ocupă abia locul 13 la împăduriri, având 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Suprafeţele regenerate artificial au fost în medie doar de 11.712 hectare pe an. Reîmpăduririle nu ţin nici măcar pasul cu hoţii de lemne, care defrişează mult mai mult decât reuşeşte Romsilva să planteze.

Astfel, din datele puse la dispoziţie Curţii de Conturi de către Romsilva rezultă că zilnic se exploatează, în medie, 41 de hectare (14.000 ha/an), din care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale şi furturile. Însumând tăierile de arbori – proprietate privată şi de stat, rezultă că în perioada 2005-2011 au fost defrişate 292.000 de hectare de pădure. În acelaşi interval, s-au reîmpădurit doar 120.000 de hectare.

Deşi statul alocă resurse importante pentru paza pădurilor, volumul tăierilor ilegale de copaci a crescut de la an la an, constată Curtea de Conturi. “Exercitarea necorespunzătoare a activităţilor de pază şi a atribuţiilor de control al activităţilor din domeniul forestier a condus la încurajarea/perpetuarea infracţiunilor la regimul silvic din pădurile proprietate publică a statului”, menţionează raportul de control.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite