Ministerul Transporturilor „doboară“ dronele: cele care filmează sunt interzise

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dronele şi-au găsit reglemetare în România. FOTO Wikimedia Commons
Dronele şi-au găsit reglemetare în România. FOTO Wikimedia Commons

Dronele sunt populare şi în România, nu puţine fiind ocaziile în care oamenii le-au scos ca să fotografieze şi filmeze oraşe şi locuri interesante, dar Ministerul Transporturilor a decis ca cele dotate cu cameră video să nu se mai ridice de la sol.

Dronele sunt folosite de ani de zile de către armată, dar în ultima perioadă au început să aibă şi civilii acces la unele. Cele mai multe au sub un kilogram, sunt sau nu dotate cu o cameră video şi pot fi controlate printr-un modul propriu sau prin smartphone. Ministerul Transporturilor publică o lege prin care vrea să reglementeze operarea dronelor pe teritoriul României, dar eşuează în reglementarea unuia dintre aspectele pentru care cei mai mulţi oameni îşi cumpără drone: filmarea şi fotografierea de la înălţime.

Potrivit textului de lege, la articolul 5 se face referire la dronele folosite de utilizatori pentru a filma sau fotografia de la câteva zeci de metri înălţime. „[Art. 5, litera b.; Prezentul ordin nu se aplică] aeronavelor civile motorizate fără pilot la bord şi cu masa maximă la decolare mai mică sau egală cu 1 kg, atât timp cât sunt operate într-o zonă deschisă, fără construcţii cu destinaţia de locuinţă, sunt operate fără depăşirea câmpului vizual al persoanei care asigură comanda aeronavei de la sol, dar nu mai mult de 150 m distanţă pe orizontală şi de 100 m distanţă pe înălţime faţă de această persoană şi nu au montate pe ele aparatură pentru filmare sau transmisie de date“.

Ordinul nr. 8/2014 a fost redactat în data de 13 ianuarie 2014 şi publicat în Monitorul Oficial pe data de 21 ianuarie (poate fi consultat aici textul în versiunea PDF). La articolul 3 din acelaşi ordin se menţionează şi cadrul pentru folosirea dronelor mai mari. „O aeronavă civilă motorizată fără pilot la bord şi cu masa maximă la decolare mai mare de 150 kg poate fi operată în spaţiul aerian naţional, în condiţiile respectării cerinţei prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2)“. Asta presupune că operarea se face într-un spaţiu aerian segregat temporar, iar limita de înălţime să fie cu cel puţin 150 de metri sub limita minimă a spaţiului aerian controlat. 

Mai mult, cererea pentru acordarea spaţiului aerian se transmite de către utilizator Autorităţii Aeronautice Civile Române cu cel puţin 45 de zile înainte de data prevăzută pentru folosire. Modelul cererii şi alte informaţii vor fi furnizate pe site-ul caa.ro, dar abia la 30 de zile de la intrarea în vigoarea a acestui ordin. Nu sunt menţionate eventualele pedepse în acest ordin.

Când îţi poţi folosi drona (fără camera video)

Conform Ministerului Transporturilor, dacă ai o dronă de uz civil cu greutatea de sub un kilogram, şi nu are montată aparatura de filmare, atunci o poţi folosi doar într-o zonă deschisă, fără clădiri de locuit prin jur. Mai mult, o poţi folosi atât timp cât nu iese din câmpul tău vizual, dar nu mai mult de 150 de metri pe orizontală şi 100 de metri pe verticală.

În cazul dronelor mai grele de un kilogram, dar cu greutatea de până în 150 de kilograme, acestea trebuie să fie şi asigurate, conform legii, pentru daune produse terţilor. Se mai menţionează că o astfel de aeronavă se poate folosi în ceea ce ministerul denumeşte „spaţiu aerian de clasă G“, adică zonă delimitată de spaţiu aerian în care nu sunt furnizate servicii de control al traficului aerian.

Ordinul acesta e valabil până la 30 ianuarie 2016 şi Ministerul Transporturilor justifică publicarea lui prin faptul vrea să permită operarea acestor aeronave, în ciuda lipsei pachetului de reglementări europene şi naţionale specifice care, când va fi gata, va acoperi atât domeniul certificării, cât şi al operării acestora. Uniunea Europeană urmează să finalizeze cadrul legislativ până în 2016, pentru drone cu masa mai mare de 150 de kilograme, în timp ce dronele cu masa mai mică de atât rămân sub incidenţa reglementărilor naţionale emise de statele membre ale Uniunii Europene.

Răzvan Baciu, pe blogul său, caracterizează decizia Ministerului Transportului în câteva cuvinte: „Nu ştim ce să facem cu ele... le interzicem“. „Aşa că adio filmări din dronă făcute de amatori. Fie drona cât de mică tot îţi trebuie ceva aprobări şi vom putea filma doar în zone nepopulate... pe câmp. Şi să te plimbi cu drona fără cameră nu e fun deloc“, mai spune acesta. El este unul dintre posesorii de drone din România şi o foloseşte pentru filmări şi fotografii realizate la înălţime.

Situaţia în Statele Unite ale Americii

Dronele sunt deja folosite în scopuri civile şi fără restricţii în ceea ce priveşte prezenţa sau lipsa aparaturii de filmat pe acestea. Spre exemplu, în California, agenţiile imobiliare le folosesc pentru a filma şi fotografia din aer proprietăţile de lux. Totuşi, poliţia din Los Angeles a fost nevoită să emită un avertisment, cerând operatorilor dronelor să nu încalce legislaţia FAA (agenţia federală care reglementează spaţiul aerian), dar ei nu au cum să sancţioneze operatorii dronelor, dacă acestea zboară sub plafonul de 120 de metri, unde regulile FAA nu se aplică, nota Descoperă.

Conform FAA, în 2020 peste 30.000 de drone vor survola teritoriul Statelor Unite. Totuşi, agenţia trebuie să furnizeze cadrul legislativ specific până în 2015, emiţând până la finalul anului trecut circa 400 de certificări pentru drone, conform RussiaToday. În noiembrie 2013, senatorul Ed Markey a propus proiectul de lege Drone Aircraft Privacy and Transparency prin care autorităţile să fie obligate să ceară un ordin judecătoresc de supraveghere cu drone, încercând astfel să oprească guvernul din a-şi lua un „ochi“ deasupra tuturor.

Astfel, FAA ar avea voie să ofere permise doar celor care îşi însoţesc cererea de informaţii privind tipul de date colectate, operatorul dronei, unde va fi folosită aceasta şi cum vor fi folosite datele, ba chiar şi dacă datele vor fi vândute terţilor. Acest proiect se referă însă la dronele comerciale despre care FAA estimează că vor ajunge la 7.500 în următorii cinci ani, nu şi la cele produse, spre exemplu, de Parrot şi controlate prin smartphone. Compania Teal Group consideră că până în 2022, piaţa dronelor va ajunge la 11,4 miliarde de dolari.

Află mai multe: 

Revoluţia transportului cu drone: între visul nebun al Amazon şi realitate

Un oraş prea vegheat, e un oraş iritat: cum ar arăta supravegherea totală din viitor şi cum ar reacţiona oamenii

O nouă era a cumpărăturilor online: primeşti produsul înainte să-l comanzi

CES 2014: Compania care a oferit dronele „de buget“ controlate prin iPhone are două modele noi pentru 2014

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite