UPDATE SCANDAL Bunurile Academiei de Ştiinţe a Moldovei, împărţite în familie

Aproape o sută de hectare de pământ şi mai multe imobile ce aparţin Academiei de Ştiinţe, condusă de Gheorghe Duca, vor trece în gestiunea Universităţii AŞM, unde rector e soţia acestuia, Maria Duca. Hotărârile ar fi fost votate de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, însă câţiva membri susţin că acestea nici n-au figurat pe ordinea de zi. Subiectul este discutat în şedinţa de azi a consiliului.

UPDATE Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnilogică al AŞM a susţinut în şedinţa de astăzi transmiterea în gestiunea Universităţii AŞM a clădirii cu două niveluri din strada Academiei 1 A din Chişinău, în care se află cafeneaua „Crizantema“. După mai multe discuţii, membrii consiliului au considerat că argumentele prezentate în favoarea transmiterii celorlante bunuri (aproape o sută de hectare de pământ şi construcţii de zeci de milioane de lei) la balanţa contabilă a Universităţii AŞM sunt insuficiente. Examinarea hotărârilor referitoare la aceste proprietăţi ale AŞM a fost contramandată. Membrii consiliului au decis să fie fondată o comisie care să examineze suplimentar care ar trebui să fie soarta acestor bunuri.

Zilele trecute, o bloggeriţă a publicat câteva hotărâri ce ar fi fost adoptate la şedinţa din 28 noiembrie a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Este vorba de trei decizii prin care sunt transmise în gestiunea Universităţii AŞM mai multe bunuri imobile şi terenuri ce aparţin academiei. 

Astfel, prin hotărârea nr.302 este trecut de la balanţa contabilă a AŞM la cea a universităţii un bloc administrativ din strada Munceşti, 426, iar prin hotărârea nr. 304 este transmisă clădirea cu două niveluri din str. Academiei 1 A, în care se află cafeneaua „Crizantema“ (ce are valoarea de bilanţ de 923.760 de lei, deşi în baza de date Cadastru este evaluată la peste 5,3 milioane). 

Universitatea latifundiară

Cele mai multe proprietăţi trecute în gestiunea operativă a Universităţii AŞM conţine hotărârea nr.313: trei loturi de pământ cu o suprafaţă totală de aproape o sută de hectare în extravilanul comunei Băcioi, amplasate între Porţile oraşului şi Aeroportul Chişinău, de-a lungul bulevardului Dacia, precum şi un complex de construcţii, printre care două blocuri administrative, cu o valoare iniţială totală de aproape 56 de milioane de lei. Acestea fac parte din Parcul ştiinţifico-tehnologic Inagro, specializat în agricultură intensivă şi ecologică, din componenţa Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a AŞM.

Cele două blocuri din complexul de construcţii ce fac parte din Parcul Inagro. FOTO: Tudor Iovu

Toate cele trei hotărâri au argumentări trase la indigo: „În scopul utilizării eficiente a bazei tehnico-materiale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, asigurării logistice a activităţii Universităii AŞM (...) se transmite cu titlu gratuit...“. Actele sunt datate cu 28 noiembrie 2013 şi sunt semnate de către preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, şi contrasemnate de secretarul ştiinţific interimar Aurelia Hanganu.

Ecuaţie cu trei necunoscute

Câţiva membri ai Consiliului Suprem pentru Ştiinţă susţin însă că subiectele nici măcar nu au figurat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 noiembrie. „Nu ţin minte aşa ceva. Eu, de obicei, sunt foarte atent la şedinţe. Nu era în agendă, n-am primit proiectele, nu s-a discutat, n-au fost plasate pe site-ul academiei. Dacă ar fi fost pe agendă astfel de hotărâri, sigur că aş fi avut multe întrebări“, ne-a declarat Leonid Culiuc, directorul Institutului de Fizică. „Nu-mi place să fiu tâmpit şi dus în eroare. Povestea asta trezeşte dubii şi presupuneri. Este cel puţin incorect faţă de colegi“, adaugă Culiuc.

Şi colegul său de consiliu Valeriu Canţer spune că a aflat de aceste hotărâri abia nu demult: „Se mai întâmplă lucruri neverosimile la academie, dar nu chiar aşa. Am stat de la început până la sfârşit la acea şedinţă, nu s-a discutat şi n-a fost pe agendă“. Ordinea de zi şi proiectele primite de membrii consiliului confirmă spusele celor doi academicieni.

Multe şi diverse

„Misterul“ este dezlegat de cei care au semnat hotărârile, Gheorghe Duca şi Aurelia Hanganu, susţinuţi şi de către vicepreşedintele AŞM Mihai Vieru, care le-ar fi prezentat. Toţi trei ne asigură că proiectele au figurat la punctul 16 din agendă, „Diverse“. „Proiectele sunt remise în format electronic în ajun sau sunt puse în mapele membrilor consiliului. Nu mai ţin minte exact cum a fost cu aceste hotărâri, dar ele sigur au fost adoptate, este consemnat acest lucru şi în procesul-verbal. Poate cineva a mai ieşit din sală, n-a fost atent...“, presupune Aurelia Hanganu. „Să fim serioşi! Sunt incluse pe agendă, pe puncte aparte, subiecte ce ţin de transmiterea a tot soiul de bunuri neînsemnate, şi când e vorba de proprietăţi importante, cică, au fost la «Diverse»?! Explicaţiile astea şi procesul-verbal sunt o încercare de a drege busuiocul“, se revoltă Leonid Culiuc. 

„E luptă politică...“

Vicepreşedintele AŞM Mihai Vieru îi suspecteză însă pe cei care se revoltă de ... interese electorale: „Eu am fost raportor, nimeni n-a avut nicio întrebare şi toţi au votat unanim. Se urmăresc alte scopuri, în curând vom alege preşedintele AŞM, dl Duca a fost înaintat de trei secţii ştiinţifice pentru al treilea mandat... E luptă politică“. Şi preşedintele AŞM crede că cineva are interesul să-l discrediteze. „Nu vreau să dau nume, dar sunt doritori de a deveni preşedinţi ai academiei, care caută să spună minciuni“, a declarat Gheorghe Duca (foto, de Tudor Iovu)pentru „Adevărul“.

Preşedintele AŞM ne asigură că la mijloc nu e nicio intenţie de înstrăinare ulterioară a acestor bunuri şi că acestea sunt transmise doar pentru a pune în aplicare hotărârea adoptată anul trecut de Guvern privind trecerea instituţiilor de învăţământ la autonomie financiară. Potrivit lui Gheorghe Duca, AŞM, în calitate de fondator al universităţii, este obligată să-i asigure acesteia bază tehnico-materială.

Proiecte ambiţioase

Şeful academiei susţine că cele o sută de hectare de pământ şi clădirile de pe bulevardul Dacia ale Parcului Inagro vor fi folosite de universitate pentru a dezvolta un parc inovaţional şi un incubator de afaceri, unde studenţii şi masteranzii vor obţine abilităţi practice de cercetare şi vor putea implementa rezultatele cercetărilor. „Aşa fac toate universităţile, aşa e în Europa, sperăm să atragem pentru acest parc fonduri externe“, desenează perspectivele Gheorghe Duca. El a precizat că de doi ani Parcul Inagro este nefuncţional şi că AŞM trebuie să-i găsească un alt administrator, deoarece, potrivit Curţii de Conturi, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, care se ocupă de promovarea politicilor, nu ar avea dreptul să-l gestioneze.

Despre bune intenţii şi proiecte ambiţioase ne povesteşte şi rectorul Universităţii AŞM, Maria Duca (foto). 

„Timp de trei ani, în cadrul unui proiect Tempus ce prevede formarea universităţilor antreprenoriale, am vizitat peste 30 de instituţii din Europa şi am văzut cum dezvoltă incubatoare de afaceri. Nu zic că vom atinge performanţa lor, dar cel puţin tindem. Avem Facultate de Ştiinţe ale Naturii cu specialităţile Ecologie, Biologie, Geografie. Dacă vor fi aceste bunuri la balanţa universităţii, vor fi folosite ca terenuri experimentale pentru studenţi, ca să-i pregătim nu doar teoretic, să poată să-şi lanseze afaceri, să implementeze idei inovaţionale. Vom dezvolta startup-uri...“, enumără Maria Duca.

„Habar n-am ce vor face cu Parcul Inagro“

Directorul Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, Roman Chircă, afirmă că n-a ştiut nimic despre trecerea bunurilor Parcului Inagro la balanţa Universităţii UŞM: „Noi am vrut să dezvoltăm acest parc agricol. Nu ne-a întrebat nimeni ce credem, am fost puşi în faţa faptului împlinit. Habar n-am ce au de gând să facă mai departe. După această decizie, soarta Parcului Inagro este incertă“, crede economistul. Şi academicianul Valeriu Canţer se întreabă la ce-i trebuie universităţii atâtea hectare de pământ, neavând măcar o facultate agricolă: „Depinde ce urmează. Dacă proprietăţile rămân oricum în cadrul AŞM, e ok. Dar dacă universitatea trece în subordinea Ministerului Educaţiei sau, după cum bântuie unele zvonuri, ar putea fi privatizată, atunci lucrurile se schimbă radical“.

O „Crizantemă“ pentru studenţi

În ceea ce priveşte trecerea în gestiune a clădirii în care activează întreprinderea de stat de alimentaţie publică „Crizantema“, intenţia declarată de Maria Duca este de a renegocia contractul de arendă, pentru ca studenţii şi profesorii să poată beneficia de mese la preţuri reduse şi să aibă unde organiza serate. „Este chiar lângă univeristate, noi ne alimentăm şi acum acolo. Fiecare instituţie de învăţământ trebuie să aibă o cantină“, menţionează rectorul. „Mai e vorba de un cămin nefolosit de mulţi ani, pe care vrem să-l reparăm, să fie pentru studenţi, la fel cum am făcut cu sala sportivă, care era un grajd“, adaugă Maria Duca şi ne invită la Universitatea AŞM, să vedem „câte lucruri frumoase s-au făcut“.

Soţii Duca: „Nu există conflict de interese“

Soţii Duca nu văd un conflict de interese în acest caz. „Interesele noastre nu au conexiuni – eu administrez AŞM, ea universitatea, care are autonomie. Este o instituţie publică, nu e în subordinea mea. Suntem autonomi şi independenţi în activitatea noastră“, susţine Gheorghe Duca. „Mult timp am stat în umbră, pentru că n-am vrut să apară diferite conflicte de ordin moral, pentru că de ordin financiar sau juridic nu văd. M-am căsătorit când eram doctor în ştiinţe, aveam şi apartament, nu trebuie să dau explicaţii nimănui“, îl completează Maria Duca. „Soţia mea este un savant recunoscut, a pus pe picioare universitatea. N-am făcut-o eu doctor, profesor şi rector. Îmi pare rău că n-am insistat să rămână cu numele de fată, Cucoş“, adaugă preşedintele AŞM.

Încercând să repare situaţia, conducerea AŞM a găsit soluţia: să examineze repetat cele trei hotărâri în cadrul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnilogică. Şedinţa are loc astăzi, cu începere de la ora 8.00, ne-a anunţat vicepreşedintele AŞM Mihai Vieru. ;

UNIVERSITATEA AŞM

Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei a fost creată prin decret prezidenţial la 27 aprilie 2007, fondator fiind AŞM. Instituţia, care a fost gândită să atragă tineri foarte talentaţi cu potenţial de cercetare ştiinţifică, are trei facultăţi: Ştiinţe ale Naturii, Ştiinţe Reale şi Ştiinţe Socioumanistice şi este finanţată din bugetul de stat şi din venituri proprii.