SONDAJ Majoritatea românilor vor Parlament unicameral

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ arată care sunt opţiunile românilor faţă de problematica ce vizează modificarea legii fundamentale.

Peste jumătate (50,8%) din populaţia României crede că o modificare a Constituţiei ar fi necesară în mare şi foarte mare măsură. Dacă luăm în calcul şi cei 14% care preferă să nu răspundă la întrebare, reiese un procent totuşi minoritar al celor care consideră modificarea Constituţiei o problemă de importanţă relativ mică (modificarea ar fi necesară în mică şi foarte mică măsură – 35,2%).

Darie Cristea, coordonator programe la INSCOP Research, explică: „Trebuie remarcat însă că un relativ acord, atât cât există, în ceea ce priveşte necesitatea modificării Constituţiei nu ne indică în sine şi direcţia în care se îndreaptă schimbările aşteptate, în România aproape întreg spectrul politic vizând modificări mai mici sau mai mari ale Legii Fundamentale. Desigur, este de luat în seamă faptul că alianţa de la guvernare (USL) susţine modificarea Constituţiei. Întrebarea este în ce măsură direcţia de modificare a Constituţiei vizată de populaţie concordă cu proiectul USL“.

Jos traseismul!

O altă serie de indicatori a vizat câteva teme generale de schimbări politice fundamentale discutate în ultimii ani. Întrebarea s-a referit la acordul cu privire la prezenţa într-o eventuală nouă Constituţie a respectivelor prevederi.

Astfel, cea mai populară schimbare din lista prezentată respondenţilor este cea legată de interzicerea traseismului politic al parlamentarilor – 82% dintre români sunt de acord cu o asemenea prevedere (atenţie, cifrele sunt procente din total eşantion, nu doar din numărul celor care cred că modificarea Constituţiei ar fi necesară!). 10,3% sunt împotrivă, 7,7% aleg să nu răspundă.

Reducerea mandatului preşedintelui la 4 ani este următoarea modificare din listă considerată semnificativă de respondenţi – 63,4% ar fi de acord cu această măsură, 19,2% dezacord, 17,4% non-răspunsuri. Mandatul de 5 ani al preşedintelui, decuplat de cel de 4 ani al Parlamentului, a complicat calendarul electoral al politicii româneşti în percepţia alegătorilor deja solicitaţi la urne cu o frecvenţă prea mare.

Părerile sunt echilibrat împărţite în privinţa introducerii în Constituţie a dreptului Parlamentului de a chema orice persoană fizică în faţa unei comisii parlamentare: 40,1% acord, 40,2% dezacord şi un număr mare de respondenţi care aleg să nu răspundă (19,7%), ceea ce ne indică mai degrabă că avem de-a face mai degrabă cu o temă care nu este foarte presantă pe agenda populaţiei decât cu una foarte disputată.

Introducerea regiunilor ca unităţi administrativ-teritoriale pare a fi marele eşec al reformei administrative – doar 36,2% dintre respondenţi sunt de acord cu introducerea regiunilor în noua Constituţie. De asemenea, indicatorul surprinde un număr de non-răspunsuri mare – 17,8%, ceea ce semnalează faptul că ne aflăm, cel puţin parţial, şi în faţa unui proces a cărui utilitate nu a fost înţeleasă.

Puţin peste jumătate (50,2%) dintre români ar vrea mai degrabă un Parlament „unicameral, pentru ca deciziile să se ia mai repede“. 30,1% preferă rămânerea la Parlament „bicameral, pentru a evita deciziile abuzive printr-un control“. 19,7% aleg nu ştiu/nu răspund. Cifrele nu s-au schimbat mult faţă de martie 2013, când Inscop a pus aceeaşi întrebare, în aceeaşi formă  (46,8% unicameral, 30,9% bicameral, 22,4% non-răspunsuri ne indica măsurătoarea de atunci).

Remus Ştefureac, director INSCOP Research, apreciază că „preferinţa pentru un Parlament unicameral este cert mai populară decât cea pentru Parlament bicameral, această opinie fiind totuşi una conjuncturală, influenţată nu de beneficiile democratice de substanţă ale unui proces legislativ complex cu două camere ale Parlamentului, pe care populaţia nu pare a le conştientiza suficient, cât mai ales de imaginea negativă a Parlamentului şi a parlamentarilor“.