Margarină cu urme de unt. Protecţia Consumatorilor solicită etichetarea corectă a unui nou produs din piaţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, nemulţumită de etichetarea unui produs recent de pe piaţă FOTO Adevărul
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, nemulţumită de etichetarea unui produs recent de pe piaţă FOTO Adevărul

Reprezentanţii Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) sunt nemulţumiţi de modul în care compania „Orkla Foods Romania” a etichetat produsul „Margarină Linco cu unt”, în condiţiile în care procentul de unt din produsul amintit este de 0,5, aceeaşi proporţie fiind cea de sare.

„Apreciem că este extrem de improbabilă sesizarea olfactivă a unei cantităţi de 2,5 grame unt într-o caserolă de 500 grame, aşa cum se menţionează în prezentarea produsului”, susţine conferenţiarul Costel Stanciu, presedinte APC România.

De asemenea, acesta solicită agentului economic să respecte prevederile legale în materie şi să informeze corect consumatorii asupra produsului menţionat.

Potrivit legislaţiei în vigoare „informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii, la achiziţionarea produselor, în privinţa: a) caracteristicilor alimentului şi în special a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei, cantităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei sale, precum şi a metodelor de fabricaţie sau de producţie […]”, se arată în normele metodologice privind etichetarea alimentelor.

Orkla Foods România: Etichetarea produsului e conform legislaţiei

La rândul său, Manuela Banu, directorul general Orkla Foods România, susţine că atât compoziţia cât şi etichetarea produsului “Linco cu unt” sunt conforme cu standardele legale existente.

„În plus, etichetarea folosită respectă şi regulile specifice etichetării şi compoziţiei grăsimilor tartinabile, conform cărora există domenii de grăsimi permise pentru fiecare tip de grăsimi tartinabile. Numele acestora trebuie să apară în mod vizibil pe ambalaj, pentru a împiedica acţiunile înşelătoare şi omisiunile de informaţii. Etichetarea nutriţională este o metodă importantă de a informa consumatorii despre compoziţia alimentelor şi de a-i ajuta să facă o alegere în cunoştinţă de cauză”, susţine Manuela Banu, în replică la afirmaţiile făcute de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC). 

„În situaţia de faţă, fiind vorba despre unt, un produs cu efect alergen dovedit ştiinţific, trebuie să li se permită cumpărătorilor, în special celor care suferă de o alergie sau o intoleranţă alimentară, să facă alegeri corecte şi sigure pentru ei. De aceea trebuie semnalată pe etichetă prezenţa acestui produs cu potenţial alergen, cu atât mai mult cât el este un ingredient de origine animală într-un produs consacrat ca fiind unul în care ingrediente sunt de origine vegetală”, completează aceasta. 

Bulgarii vor să interzică margarina

Recent, nutriţioniştii bulgari au anunţat că ar putea interzice prin lege margarina, din cauza acizilor graşi trans pe care îi conţine. Vestea i-a pus pe gânduri pe specialiştii români care susţin că în spatele măsurii ar putea exista şi anumite interese comerciale.

„Nu există studii concrete care să demonstreze că acizii graşi trans chiar cauzează anumite boli. Este strict o presupunere biochimică. Eu sunt, în general, pentru scăderea aportului de lipide pentru că activitatea fizică a omului a scăzut, a devenit sedentar. Din punctul meu de vedere, 30 de grame de margarină fac tot atât de rău ca 30 de grame de unt”, a declarat pentru adevarul.ro profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, medic nutriţionist.

La rândul său, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) e de părere că într-un stat european interzicerea unui anumit produs nu este ceva firesc. „Este important însă ca produsele să fie prezentate la adevărata lor valoare, iar consumatorul să nu fie minţit. Personal, nu cred că se va putea interzice comercializarea margarinei”, a explicat Mierlea pentru adevarul.ro.

„Consumatorul trebuie să înţeleagă că orice substanţă, consumată în cantitate foarte mare, poate deveni otravă”, a completat şeful ANPC.

In România, cantitatea medie de margarină consumată într-un an este de aproximativ un kilogram per capita, sub nivelul european şi departe de cel din ţările nordice. Piaţa de profil, ca şi cea a untului sau a multor altor categorii alimentare, îşi continuă tendinţa de contracţie din ultimii ani, dar acest fenomen a dat semne de ameliorare pe parcursul anului 2012.

Experţi bulgari: un consum constant de margarină este potenţial periculos

Nutriţioniştii din Bulgaria vor ca vânzarea de margarină să fie interzisă în această ţară din cauza acizilor graşi trans pe care îi conţine.

Experţii din cadrul Agenţiei bulgare pentru siguranţa alimentară susţin că un consum constant de margarină este potenţial periculos deoarece grăsimile trans sunt greu de digerat şi încetinesc metabolismul, ceea ce poate provoca diverse boli. Margarina este foarte populară în Bulgaria graţie preţului său mic comparativ cu untul şi este de multe ori prezentată ca bună pentru copii şi ca prevenind bolile cardiace.

Recent, Administraţia americană pentru alimente şi medicamente a decis că uleiurile hidrogenate, de tipul margarinei, nu mai sunt considerate sigure pentru consum.

Pe aceeaşi temă:

Grăsimile sănătoase, cealaltă parte a disputei dintre margarină şi unt

Ceea ce se uită atunci când revin îndoielile cu privire la unt şi la margarină este că fără grăsimi viaţa nu ar fi posibilă. Contează însă de unde le luăm.

Scandal cu margarină: cât e Nadia de vină? Ministerul Educaţiei face anchetă

Un atac al jurnalistului Robert Turcescu la adresa Nadiei Comăneci a scos la iveală modul în care un aliment controversat a ajuns să fie promovat în şcoli.

E bine sau nu să mâncăm margarină? 

Margarina a devenit un subiect intens de dezbateri în ultima vreme. Ba că este un produs pe care organismul nu îl tolerează, ba că este sursă de nutrienţi de care organismul are nevoie. Iată ce spun specialiştii!

Autorităţile americane interzic grăsimile artificiale. Margarina şi popcornul, primele care trebuie să-şi schimbe reţetele 

Toate produsele fast-food, floricelele de porumb pregătite în cuptorul cu microunde, margarina şi aluatul pre-gătit pentru prăjituri conţin grăsimi trans-artificiale, unul dintre cei mai periculoşi factori care cauzează obezitate şi boli de inimă. Administraţia pentru Produse Alimentare şi Medicamente din Statele Unite ale Americii a decis joi să interzică folosirea folosirea acestor grăsimi, forţând industria alimentară să găsească alternative.

„Bombele chimice“ de zi cu zi, de pe mesele românilor, explicate de specialişti: „Gustul bun nu înseamnă că şi produsul e bun“ 

Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite