Ucraina: revoluţia a învins, începe răzbunarea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În 72 de ore, regimul care conducea Ucraina a fost decapitat, iar sistemul a fost reformat în ritm galopant prin ordonanţe şi hotărâri adoptate într-un parlament haotic în care preşedintele legislativului încerca să suspende şedinţa şi să fugă, dar membrii îl blocau. Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei, a fost demis, iar fostul premier Iulia Timoşenko a fost eliberată şi şi-a lansat deja campania electorală, mai înverşunată ca niciodată.

Articolul din Codul Penal în bază căruia a fost condamnată Timoşenko nu mai există în legislaţia ucraineană. Toţi mai mulţi lideri locali demisionează sau măcar renunţă la funcţiile din deja fatidicul Partid al Regiunilor, iar foşti şi actuali oficiali încearcă să fugă din ţară prin orice mijloace. 

Plecarea lui Ianukovici şi a apropiaţilor săi a lăsat în urmă un vid evident de putere, iar forţele care-l vor ocupa rămân greu de stabilit. Jurnaliştii „The New York Times” identifică trei variante privind forţele care vor prelua puterea ţării aflate în pragul războiului civil. Prima ar fi ca partidele de opoziţie să formeze o coaliţie organizată, care să-şi asume conducerea până la alegerile anticipate, anunţate pentru 25 mai. O alta presupune perpetuarea haosului la cel mai înalt nivel, puterea ajungând să fie, în fapt, „o cacofonie de voci conduse de pasiunile străzii”. A treia alternativă este şi cea mai periculoasă: două sau mai multe centre rivale de putere împing o naţiune dezbinată într-o dezintegrare în stil iugoslav. 

Vineri seară, parlamentarii ucraineni au votat pentru abrogarea articolului din Codul Penal în bază căruia Iulia Timoşenko fusese condamnată în 2011. Votul are loc la doar câteva ore după ce poliţişti înarmaţi au pătruns în sediul parlamentului, nemulţumiţi de ordonanţa prin care li se interzicea să folosească violenţa şi arme de foc împotriva protestatarilor. În acele clipe, manifestanţii din Piaţa Independenţei deschis focul asupra forţelor de represiune. Anunţul privind eliberarea lui Timoşenko era primit cu strigăte de fericire în Euromaidan. Cu o seară înainte au avuseseră loc primele tentative de capturare a preşedintelui Ianukovici, manifestanţii încercând să pătrundă în reşedinţa sa oficială de la marginea Kievului. 

Sâmbătă seara, Timoşenko a apărut în faţa protestatarilor din Piaţa Independenţei în scaun cu rotile, pregătită cu un discurs puternic, emoţionant, agresiv şi revoluţionar prin toate punctele esenţiale. Iar primele ei cuvinte au fost despre răzbunare: „Trebuie pedepsiţi cei care au împuşcat în inimi eroii noştri. Nu plecaţi până nu terminăm ceea ce ne-am propus, sunteţi garanţia pentru continuitate.(...) Lunetiştii au ţintit inima oamenilor noştri, iar acele gloanţe vor durea mereu. Dacă nu-i pedepsim pe vinovaţi, ar trebui să ne fie ruşine!”, a îndemnat fostul premier condamnat în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în urma semnării unor contracte cu Rusia, dezavantajoase pentru statul ucrainean. 

În acelaşi registru, Parlamentul Ucrainei a abrogat duminică legea „cu privire la limbile cu statut regional“, cu 232 de voturi, informează ITAR-TASS. Legea „cu privire la bazele politicii de stat în domeniul limbilor“ a intrat în vigoare la 10 august 2012. În conformitate cu documentul, limbile minorităţilor au primit statutul de limbă regională în zonele unde este considerată „limbă maternă“ de cel puţin 10% din populaţie. Potrivit guvernului ucrainean, limba rusă a obţinut atunci statutul de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni ale Ucrainei.

De la intrarea în vigoare a respectivei legi, inclusiv limba română a devenit „limbă regională“ în mai multe localităţi din Ucraina, în special în regiunea Cernăuţi.

Cu câteva ore înainte să apară pe scenă în Euromaidan, Timoşenko fusese vizitată de Ianukovici la Harkov. Preşedintele plecase din capitala tot mai primejdioasă pentru el în acest oraş aflat aproape de graniţa cu Rusia şi tradiţional pro-est. 

Acolo află că a fost demis de parlament, care a decis şi devansarea datei pentru alegeri anticipate parlamentare şi prezidenţiale pentru 25 mai în loc de decembrie, aşa cum dorea Ianukovici. 

Preşedintele demis face declaraţii televizate în care anunţă că nu are nicio intenţie să demisioneze şi că rămâne liderul legitim, ales de popor, al ţării. „Tot ceea ce se întâmplă astăzi este, în cea mai mare măsură, vandalism şi banditism şi o lovitură de stat. Voi face totul pentru a-mi proteja ţara de scindare, pentru a opri vărsarea de sânge”, a spus Ianukovici. 

Grădină zoo, vapor în curte şi robineţi de aur

Ulterior, s-a aflat că Ianukovici încercase în timpul zilei de sâmbătă să fugă din ţară la bordul unui avion, căruia nu i s-a permis însă să decoleze de la Doneţk. Însoţitorii lui Ianukovici au încercat chiar să-i mituiască pe angajaţii aeroportului din Doneţk, oraş puternic industrializat din estul ţării şi una dintre cele mai puternice zone pro-Rusia, pentru a-i lăsa să plece. Doneţk este un bastion al puterii lui Ianukovici. Avionul nu avea documentele necesare pentru a i se permite să plece, a declarat Oleh Slobodyan, purtător de cuvânt al organizaţiei vamale. Nimeni nu a putut specifica însă care era destinaţia finală a aparatului de zbor. Preşedintele a plecat apoi cu o maşină de la aeroport. De atunci însă nu s-a mai auzit nimic de preşedintele demis de parlament, iar purtătorul său de cuvând a declarat duminică dimineaţă că nu ştie unde se află Ianukovici. 

În lipsa lui Ianukovici şi a personalului său de securitate, reşedinţa sa oficială de la Mezhyhirya, din raionul Vişhorod, în apropiere de Kiev, a „căzut”, iar mii de ucraineni au pătruns în impresionantul domeniu. Casa luxoasă, piscina uriaşă, vaporul, grădina zoologică şi colecţia de maşini noi şi de epocă au depăşit presupunerile şi aşteptările bazate pe miturile care circulau în popor despre opulenţa liderului apropiat Kremlinului şi oligarhilor. 

Poze cu păunul lui Ianukovici

Oamenii şi-au făcut poze cu animalele exotice şi cu maşinile lui Ianukovici. Faptul că preşedintele avea şi ceea ce seamănă cu nişte ruine romane a uimit însă întreaga lume. 

Proprietatea lui Ianukovici are 140 de hectare şi este situată pe malul râului Nipru. Mezhyhirya a fost reşedinţa de vară a membrilor Partidului Comunist din Uniunea Sovietică din 1935, reşedinţa comisarului nazist Erich Koch, iar ea a fost privatizată de premierul de atunci, nimeni altul decât Victor Ianukovici.

În Euromaidan însă, atmosfera era cu totul alta. Treptat, protestatarii din Euromaidan au preluat controlul asupra mai multor clădiri centrale, inclusiv asupra palatului prezidenţial, din care s-a tras marţi şi miercuri, cele mai sângeroase zile de la izbucnirea protestelor, la jumătatea lunii noiembrie.

După capturarea unei astfel de clădiri, protestatarii au adus în Piaţa Independenţei, în mijlocul Euromaidanului, un bărbat despre care se crede că ar fi unul dintre lunetiştii care au tras în oameni. Bărbatul, încă neidentificat, a fost târât în piaţă, bătut şi păruit. În cele din urmă, bărbatului i s-a pus un crucifix în faţă, cerându-i-se să se căiască în timp ce urla după ajutor. Aceeaşi soartă au avut-o mai mulţi bărbaţi despre care se crede că sunt susţinători ai preşedintelui demis Viktor Ianukovici sau pro-ruşi. Cel puţin doi au fost târâţi în piaţă şi „judecaţi”. 

CITIŢI MAI MULT

UPDATE Unde este Viktor Ianukovici? Preşedintele demis al Ucrainei, de negăsit. A trecut mai bine de-o zi de când preşedintele Viktor Ianukovici a părăsit Kievul. În afară de o scurtă apariţie televizată de la Harvok, prin care a transmis că este liderul legitim al ţării şi că nu are nicio intenţie să demisioneze, Ianukovici nu a mai făcut nicio declaraţie, iar nimeni nu ştie unde se află acum preşedintele de la al cărui refuz de a semna un acord de asociere cu UE au izbuncnit protestele Euromaidan, în urmă cu trei luni.

De ce o nouă Ucraina este cel mai mare coşmar al Kremlinului: Moldova ar putea fi prima care preia mişcarea Euromaidan. Schimbările fundamentale care se petrec zilele acestea la marginea Rusiei reprezintă cel mai mare coşmar al Kremlinului, notează un specialist în Ucraina. Nu este vorba doar despre extinderea birocraţiei UE atât de aproape de Moscova, ci de ceva de 10 ori mai rău: posibilitatea ca restul statelor aflate încă sub influenţa Moscovei să preia mişcarea Euromaidan. Prima ţară în care s-ar putea întâmpla asta este Moldova.

De ce revoluţia din Kiev ar putea declanţa un tsunami care să înconjoare întreaga Europă.„Haosul din Kiev ar putea declanşa un tsunami care rupe geamandurile Europei de Vest. Este o greşeală să credem că suntem simpli spectatori, de la o distanţă sigură”, scrie istoricul Mark Almond într-o analiză publicată de tabloidul britanic „Daily Mail”. Radicalizarea protestanţilor reprezintă, în opinia lui Almond, cel mai important risc care ar putea transforma un conflict aparent intern într-un război internaţional în toată regula.

FOTO Ucraina: după revoluţie, judecata. Protestatarii târăsc în Euromaidan un presupus lunetist responsabil pentru represiunea sângeroasă. Protestatarii ucraineni din Piaţa Independenţei, scena Euromaidanului în ultimele trei luni, au preluat controlul asupra mai multor clădiri în care au stat săptămâna trecută lunetiştii, responsabili pentru cea mai mare parte a celor aproximativ 100 de morţi înregistraţi într-o singură zi. Manifestanţii au capturat astfel cel puţin un presupus lunetist, pe care l-au târât în Euromaidan, unde l-au pedepsit pentru sângele vărsat.

Cum a devenit „Prinţesa gazului” una dintre cele mai puternice femei din lume. O eroină comparată cu Ioana D`Arc, mâna de fier în mănuşa de catifea care a strangulat corupţia, dar totodată femeia fără apărare în faţa oligarhilor care au nedreptăţit-o. Iulia Timoşenko este unul dintre cei mai marcanţi politicieni ucraineni din perioada post-sovietică. Este „sufletul” Revoluţiei Portocalii din 2004, moment despre care s-a crezut că va marca ruperea definitivă a clasei politice ucrainene de oligarhie şi de Rusia.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite