EXCLUSIV Primul student român la Medicină la Cambridge
0La 20 de ani, Mihai Bica este primul român care va ieşi, peste patru ani, cu o diplomă de medic de la Cambridge, universitatea din Top 3 mondial la care a visat încă din clasa a IX-a.
Mihai Bica (20 de ani) este absolvent al celui mai bun liceu din ţară, Colegiul Naţional „Sf. Sava“, din Bucureşti, a fost olimpic naţional la biologie şi din clasa a IX-a a visat să studieze la prestigioasa universitate Cambridge, din Marea Britanie. Trei ani mai târziu, la miezul nopţii, „sărea prin casă de bucurie“ pentru că fusese acceptat, după un examen de specialitate, două interviuri şi Bac-ul britanic luat cu notă maximă la biologie, fiindcă în România nu a putut da examen decât la una din probele cerute, chimia.
Acum, Bica este chiar primul român admis la Medicină la Cambridge din istoria universităţii, lucru pe care l-a aflat de la profesorii lui englezi şi de la Societatea Studenţilor Români de acolo. Se bucură că învaţă la „cea mai bună universitate în ceea ce priveşte domeniul ştiinţelor naturale“, dar spune că încă are nevoie de timp pentru a se adapta la stilul rece al britanicilor, după ce aşteptările ridicate i-au fost demontate încet-încet. Tânărul nu a plecat acolo însă singur: i-a mobilizat din liceu pe alţi doi colegi de clasă să dea admitere la Cambridge, iar aceştia studiază acum Chimia şi Ingineria la aceeaşi universitate.
„Weekend Adevărul“: De ce ai ales Medicina la Cambridge?
Mihai Bica: Din clasa a IX-a am vrut să intru la Cambridge, dinainte să ştiu că vreau să studiez Medicina. A fost o decizie luată şi pe valul acesta de plecare la studii în străinătate şi am zis că, dacă tot plec, atunci să plec acolo unde cred că pot obţine cea mai bună educaţie. Sigur că şi aura asta a Universităţii Cambridge m-a tentat şi am zis să-mi încerc norocul. De ce Medicină? Nici eu nu am ştiut prea bine, până în clasa a XI-a voiam să dau la Arhitectură şi atunci s-a produs schimbarea spre Medicină, nu ştiu cum... Ca să testez apele, am luat manualele de biologie de a XI-a, de anatomie şi fiziologie umană, şi i-am zis profesoarei de biologie că vreau să mă duc la Olimpiada Naţională de Biologie. Am început să mă pregătesc, am văzut în primul rând că îmi place şi că am rezultate. Nu am depus foarte mult efort, pur şi simplu am învăţat în plus şi m-am clasat printre primii 10 la Olimpiada Naţională.
De ce ai ales Cambridge şi nu Oxford?
În vara lui 2011, în vacanţa dintre a XI-a şi a XII-a, am fost la Ziua porţilor deschise (Open Days) la Cambridge, alături de colegii mei de clasă. Nu am vizitat şi Oxford, am fost subiectivi când ne-am ales Cambridge. În popor se spune că Universitatea Cambridge e mai bună pe Ştiinţe şi Oxford pe Uman. Şi se mai zice despre Cambridge că este un oraş într-o universitate, pe când Oxford este o universitate într-un oraş.
Cum ai aplicat la Cambridge?
Prin UCAS, sistemul lor centralizat pentru admitere, asta se întâmpla în octombrie 2011. Am trecut Cambridge prima universitate pe listă. Am scris un eseu, am ataşat scrisorile de recomandare de la profesori şi am dat în noiembrie 2011 un examen special de admitere la Medicină la Cam-bridge. Examenul are trei secţiuni, primele două fiind de aptitudini şi logică, cuprinzând întrebări din mate, chimie, fizică şi biologie, toate la nivel de bază, oricine poate să le facă, numai că trebuie să fii rapid, ai 30 de secunde pe întrebare. A treia secţiune este un eseu pe o temă mai filozofică. Toate astea înainte de a trece prin testul A Levels la biologie şi apoi Bacalaureatul de aici.
Dacă un elev din România învaţă toată materia de liceu şi o ştie perfect, e cu 10 clase peste ce fac britanicii la şcoală. Mihai Bica, student
Cum a fost la interviul de la Cambridge?
Nu cred că o să uit vreodată. Am avut chiar două interviuri, în decembrie, primul a fost general şi „casual“ (relaxant – n.r.), am stat pe două fotolii cu un profesor care m-a întrebat lucruri generale, despre motivaţia mea şi de ce am vrut să aplic la Cambridge. Al doilea interviu a fost baza pe care s-a luat decizia, practic doi profesori de la curs mi-au pus întrebări ştiinţifice, dar să nu vă imaginaţi că erau întrebări-capcană ca în „Dr. House“. M-au întrebat, spre exemplu, cum se întoarce sângele la inimă, o întrebare care i-a pus în încurcătură pe colegii mei britanici, dar mie mi s-a părut uşoară, fiindcă aveam în spate şi pregătirea pentru olimpiadă. Membrii comisiei de la interviu au rămas chiar surprinşi că am putut să le răspund la întrebare. Vedeţi, chiar dacă examenul A Levels este mai greu decât Bac-ul, dacă un elev din România învaţă toată materia dintr-a IX-a şi până într-a XII-a şi o ştie perfect, e cu 10 clase peste ce fac ei. Manualele noastre conţin toată informaţia, chiar dacă nu ţi se cere să înveţi totul pentru examen.
ROMÂNII AU DE CINCI ORI MAI MULTE MATERII LA BAC
Ai dat examenul britanic A Levels la biologie. Cum e faţă de Bac-ul de la noi?
Este mai greu. Când se pregătesc pentru examenul naţional, elevii britanici se axează numai pe trei materii pe care le aprofundează, în timp ce noi facem vreo 15 materii înainte de Bac. E normal ca programa care se cere la examenele lor să fie la un nivel mai ridicat, ei dau toată materia pe care o învaţă. La biologie, la Bac, noi dăm materia fragmentată. Am învăţat oricum şi din câteva manuale britanice şi m-a ajutat pregătirea pentru olimpiadă pe care am făcut-o cu doamna Elena Crocnan (actuala directoare a Colegiului „Sf. Sava“ – n.r.).
Ce reacţie ai avut când ai primit răspunsul de la Cambridge?
Prin ianuarie 2012 am primit oferta condiţionată. Săream prin casă de bucurie, vă daţi seama! M-am dus repede peste ai mei, care dormeau, era în jur de 12 noaptea, am trezit toată casa.
Ce condiţii de admitere ţi-au impus?
Să am cel puţin 9,50 la Bac şi A la testul A Levels. La Bac am luat 9,96 şi A la biologie, la examenul naţional britanic.
Cum a fost primul contact cu Cambridge?
Eram în al nouălea cer, eram pus faţă în faţă cu visul meu, cu tot ceea ce mi-am dorit. Totul mi se părea minunat, dar este greu să mă adaptez. Eu am plecat cu gânduri idealiste şi nepregătit psihologic pentru ce înseamnă a pleca în străinătate, din punct de vedere social, administrativ şi cultural. A fost un şoc, după primul trimestru acolo abia aşteptam să mă întorc în România pentru că mi-a fost greu. Britanicii sunt... altfel, se distrează altfel, nu sunt uşor abordabili şi distracţia lor principală este să meargă în pub. Sunt diferiţi de noi, e o societate foarte rigidă, sunt politicoşi, dar de multe ori e o politeţe falsă. De aceea eu m-am apropiat mai mult de asiatici, culmea, ei au fost mai apropiaţi de mine cultural decât britanicii. Nu pot să dau vina pe ei, e vina mea fiindcă am avut aşteptări prea mari. M-am dus acolo gândin- du-mă că am să descopăr paradisul pe toate planurile şi evident că nu se poate aşa ceva.
„AŞ VREA SĂ MĂ SPECIALIZEZ PE FARMACOLOGIE“
Cum arată o zi la Cambridge?
Întotdeauna începem la 9 dimineaţa şi avem cursuri până pe la 17, cu pauză de masă la prânz. Medicina este organizată ca la orice facultate din România, adică trei ani preclinic, unde profesorii îţi dau toată informaţia ştiinţifică, şi ultimii trei ani – partea clinică, ceea ce presupune şi experienţă în spital. Aici, în primii doi ani facem ştiinţele preclinice, iar în anul trei ne alegem o materie pe care o aprofundăm, fiindcă după trei ani de facultate îţi dai licenţa. În primul an am studiat anatomie, fiziologie şi biochimie, bine, nu se cheamă aşa, au denumiri mai pompoase. De asemenea, se mai studiază alte două materii care vin în completare, ştiinţe sociale şi statistică medicală. Iar acum, în anul doi, avem patologie, farmacologie, neurobiologie, la care se alătură reproducere umană, iar ca materie la alegere eu am optat pentru studiul despre droguri. La anul, aş vrea să mă specializez pe farmacologie.
De ce?
Mi-a plăcut mie cursul şi mi-a plăcut foarte mult matematica în liceu, chiar i-am simţit lipsa la facultate. Iar la cursul de farmacologie de anul acesta am descoperit rigoarea aceea matematică ce îmi lipsea.
Ce vrei să faci mai departe? Vrei să rămâi în Marea Britanie?
Dacă m-aţi fi întrebat înainte să plec, v-aş fi zis că da, sub nicio formă nu mă întorc în ţară, dar nimic nu e definitiv. Momentan învăţ, mă formez, poate rămân, poate plec în altă ţară, poate mă întorc în România, nu ştiu ce opţiuni vor fi atunci. Deocamdată iau lucrurile aşa cum sunt, adică studii la universitate.
Mihai era foarte modest în clasă, dar foarte profund în întrebări. Nu numai că absorbea informaţiile ca un burete, ci le judeca şi făcea sesizări. Pot spune că este unul dintre cei mai buni elevi pe care i-am avut. Elena Crocnan, director Colegiul Naţional „Sf. Sava“, din Bucureşti
CV Olimpic la biologie
- Numele: Mihai Bica
- Data şi locul naşterii: 9 noiembrie 1993
- Starea civilă: necăsătorit
- Studiile şi cariera: Colegiul Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti (2008-2012), Universitatea Cambridge, Christ’s College, Medicină, anul II, Olimpic naţional la biologie
- Locuieşte în: Cambridge
„Mihai nu dorea să atragă atenţia“
Profesoara de biologie care l-a pregătit pe Mihai Bica pentru olimpiadă şi pentru admiterea de la Cambridge este chiar actuala directoare a Colegiului Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti, Elena Crocnan. Ea spune că Mihai a fost unul dintre cei mai buni elevi pe care i-a avut şi, deşi nu părea în mod special interesat de performanţă la biologie, întotdeauna a fost interesat să se pregătească şi să aprofundeze domeniul ştiinţelor.
Profesoara de Biologie Elena Crocnan, directoarea Colegiului Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti FOTO: Marian Iliescu/Adevărul
„La clasă era întotdeauna foarte atent, iar dacă avea de pus întrebări suplimentare le punea în pauză, fiindcă nu dorea să deranjeze ora şi să atragă atenţia asupra lui. Era într-o clasă foarte bună, de copii cu rezultate deosebite în general, dintre care unii au fost olimpici. Mihai era foarte modest în clasă, dar foarte profund în întrebări. Nu numai că absorbea informaţiile ca un burete, ci le judeca şi făcea sesizări. Pot spune că este unul dintre cei mai buni elevi pe care i-am avut“, a povestit profesoara despre fostul său elev, acum student la Cambridge. Mihai Bica nu ştie încă dacă se va întoarce în ţară.
Trei colegi de clasă pe acelaşi drum
Alături de Mihai Bica, la Cambridge mai studiază alţi doi studenţi români pe care, într-un fel, i-a mobilizat spre visul numit Cambridge. Cei trei au terminat aceeaşi clasă la Colegiul Naţional „Sf. Sava“. Este vorba de Alexandru Paraschiv (20 ani), care studiază Chimie şi Ştiinţa Materia-lelor şi de Alexandru Grigoroiu (20 ani), care studiază Ingineria acolo.
Trei elevi din aceeaşi clasă de la Colegiul Naţional „Sf Sava” au ajuns studenţi la Cambridge
VIDEO: Alexandru Piţigoi
„Este ceva nemaiîntâlnit până acum, ca trei elevi din aceeaşi clasă dintr-un liceu din România să ajungă să studieze la Cambridge. În total, avem cinci absolvenţi din generaţia lor care au intrat la Cambridge, cei trei băieţi de la a XII-a A şi încă două fete de la alte clase“, spune cu mândrie directorul-adjunct al Colegiului, Adrian Troie.
Spre deosebire de Mihai, cei doi colegi ai săi nu au fost nevoiţi să susţină şi examenul de A Levels pentru a intra la facultate, condiţiile de admitere fiind diferite la specializările pe care şi le-au ales. În schimb, toţi trei s-au împrumutat la statul britanic, care le finanţează studiile universitare (9.000 de lire sterline pe an), bani pe care îi vor returna din salariu, când vor câştiga peste 21.000 de lire anual (peste 25.000 de euro).
OLIMPIC LA CHIMIE
Alexandru Paraschiv a ales Chimia fiindcă era pasionat de această materie în liceu şi chiar a participat la Olimpiada Internaţională de Chimie în 2012, unde a câştigat medalia de argint. La Cambridge s-a înscris fiindcă o consideră „o universitate foarte bună şi foarte cunoscută“. „Am avut două interviuri de câte 20 de minute fiecare, cu întrebări din chimie care nu necesitau cunoştinţe neapărat vaste, ci doar un pic de spontaneitate, trebuia să fii pe fază“, a explicat Paraschiv.
Atunci a avut şi primul contact academic cu Universitatea Cambridge şi ceea ce i-a plăcut este faptul că toată lumea părea foarte pasionată şi implicată în ceea ce face.
În imagine, Alexandru Paraschiv, student la Chimie la Cambridge FOTO: Alexandru Piţigoi/Adevărul
În scrisoarea de admitere trimisă de către universitate, condiţiile pe care le-a primit au fost să aibă media de minimum 9,50 la Bac, iar la probele de chimie şi de matematică – tot atât. N-a avut probleme: la Bac a luat 10 la chimie, 9,80 la matematică, iar media generală a fost 9,83. Paraschiv a spus că nu a fost surprins când a citit în scrisoarea de admitere că este acceptat, fiindcă ştia că s-a descurcat la interviu.
RITM ALERT DE STUDIU
Când a ajuns în octombrie 2012 la Cambridge, primele cursuri i s-au părut destul de uşoare, însă, pe parcurs „s-a accelerat ritmul“. „Profesorii au vrut iniţial să ne aducă pe toţi la un nivel similar, fiindcă acolo vin oameni din toate părţile lumii, cu niveluri de cunoştinţe diferite, şi trebuie să-i egalizeze pe toţi la început, abia după putând să lucreze cu ei“, a explicat studentul. La Cambridge, studiul efectiv durează şase luni dintr-un an universitar, câte două luni intercalate cu vacanţe de patru-cinci săptămâni.
În ceea ce priveşte adaptarea la mediul universitar de la Cambridge, nici lui nu i-a fost uşor. „Încă mă adaptez, a fost grea schimbarea la început, oamenii sunt diferiţi, au altă cultură, altă perspectivă, altă mentalitate, sunt serioşi, punctuali şi... merg în pub, acesta fiind modul lor de socializare. Eu detest pub-ul, gălăgia“, a explicat Paraschiv.
El spune că efortul depus pentru a învăţa la Cambridge este cam acelaşi de la pregătirea pentru Olimpiada Internaţională de Chimie.
Mai departe, după absolvire, ar vrea să plece în altă ţară, să exploreze, iar pe elevii care se gândesc să dea admiterea în străinătate îi sfătuieşte să muncească, să înveţe, dar totul cu pasiune. ;
Încă mă adaptez, a fost grea schimbarea la început, oamenii sunt diferiţi, au altă cultură, altă perspectivă, altă mentalitate, sunt serioşi, punctuali şi... merg în pub, acesta fiind modul lor de socializare. Eu detest pub-ul, gălăgia. Alexandru Paraschiv, Student
Ingineria în Regatul Unit
Alexandru Grigoroiu studiază Ingineria la Cambridge, în anul II, specializare pe care a ales-o fiindcă în liceu era pasionat de fizică şi de matematică, iar Ingineria îmbină aceste două domenii într-un mod practic, ce oferă oportunităţi, spune el.
„M-am gândit că dacă studiez numai fizică sau ştiinţele naturii, mi-ar fi îngrădit oportunităţile mai departe în cercetare şi îmi place, de asemenea, să simt, să construiesc, să creez ceva, şi ingineria îmi oferă această posibilitate“, a spus el.
Grigoroiu ştie deja şi ce va construi după ce termină facultatea: aparate biomedicale, care pot măsura, spre exemplu, dacă un pacient are sau nu embolii pulmonare sau probleme cu inima. Pentru această specializare, el va trebui să aprofundeze şi noţiuni de medicină, însă nu la fel de serios ca Mihai Bica.
„Aş fi vrut să merg la Automatică, dar Mihai m-a convins să mă duc cu el la Cambridge şi, când am văzut proiectele de la departamentul de Inginerie de acolo, am rămas impresionat“, povesteşte studentul. Procedura de admitere a fost şi în cazul său diferită de cea prin care au trecut colegii săi. A avut de susţinut, pe lângă cele două interviuri, şi două examene scrise la faţa locului. În ianuarie a primit şi el scrisoarea de admitere de la universitate, unde erau trecute condiţiile: să aibă minimum media 9 la Bac şi peste 9,50 la matematică şi la fizică. La Bac a luat 9,95 la mate, 9,90 la fizică, iar media generală a fost 9,56.
Alexandru Grigoroiu este student la Iniginerie la Cambridge FOTO: Alexandru Piţigoi/Adevărul
Faţă de colegul său, Alexandru Paraschiv, Grigoroiu nu a fost convins că va fi acceptat. „Când am primit scrisoarea am fost destul de fericit. Nu pot să spun că eram ferm convins că o să mă primească, dar nici nu am fost foarte surprins neapărat“, a spus el. Spune totuşi că s-a adaptat la societatea britanică, deşi se înţelege mai bine cu studenţii străini decât cu localnicii. „Nici eu nu sunt un fan al pub-urilor... şi mi se pare că studenţii străini sunt mai serioşi în lucrurile pe care le fac zi de zi, ne asemănăm mai mult“, a spus el.
Pe cei care vor să dea admiterea la o astfel de universitate îi sfătuieşte să fie sârguincioşi şi să muncească pentru a ajunge la nivelul cerut acolo, fiindcă fără o rigoare a studiului nu se vor descurca. ;
Aş fi vrut să merg la Automatică, dar Mihai m-a convins să mă duc cu el la Cambridge. Alexandru Grigoroiu, student Cambrigde
Paşii admiterii la Cambridge
Admiterea la Cambridge se face mai devreme decât la alte universităţi britanice. Practic, în octombrie trebuie trimise aplicaţiile, cu un an înainte de începerea cursurilor. Candidaţii aplică prin UCAS, sistemul centralizat prin care se depun aplicaţiile la toate universităţile din Regatul Unit. Viitorii studenţi trec maximum cinci universităţi în ordinea preferinţelor pe fişa de înscriere, la care anexează un eseu motivaţional şi recomandări de la profesorii lor. Admiterea la o universitate de prestigiu precum Cambridge mai presupune şi un interviu pe care toţi candidaţii îl susţin în decembrie în faţa unei comisii formate din profesori universitari.
Apoi, candidaţii primesc o scrisoare din partea universităţii, în luna ianuarie, în care li se spune dacă li s-a rezervat sau nu un loc la facultatea dorită. Dacă da, atunci locul vine cu o serie de condiţii, cum ar fi ca media de la Bac să fie cel puţin 9,50.
În jur de 100 de instituţii de învăţământ superior din 16 ţări vin sâmbătă şi duminică în Capitală la cel mai mare târg de universităţi străine din ţară, RIUF, aflat la cea de-a zecea ediţie. La Adevărul Live, am dezbătut noutăţile de anul acesta alături de reprezentanţii Educativa, cei care organizează târgul, şi unul dintre tinerii români care au ales să studieze peste hotare, chiar într-o ţară arabă.
”Oxbridge” - joaca elitistă cu mintea elevilor români
Pentru a intra la Oxford şi Cambridge (”Oxbridge”), două dintre universităţile de elită vizate de elevii români care vor să studieze în străinătate, un candidat trebuie să aibă flerul şi inteligenţa de a răspunde unui set de întrebări neaşteptate, ultima probă de foc înaintea admiterii.
Englezul care a înfiinţat primul curs de limba română la Oxford
Profesorul Martin Maiden (55 de ani), cel care a introdus anul trecut un curs de limba română la prestigioasa universitate britanică, povesteşte pentru „Weekend Adevărul“ cum s-a îndrăgostit de limba nativă a lui Eminescu.
INTERVIU Lingvistul de la Cambridge, mentorul studenţilor români
Profesorul britanic Ian G. Roberts, cel datorită căruia doi studenţi români vor putea merge anual la doctorat la Cambridge, a povestit pentru „Weekend Adevărul“ despre mecanismul unei limbi şi despre sursa xenofobiei britanicilor faţă de imigranţi. Alături de el, şi-au spus povestea şi cei doi lingvişti români cărora le-a fost mentor anul trecut la Cambridge.
Se încarcă comentariile...
