Procesul secolului la Bucureşti. Pârâţi: Regina Angliei, Prinţul Charles, Obama, Merkel şi alte 100 de personalităţi şi instituţii din lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O româncă supărată că a pierdut un proces în Marea Britanie a dat în judecată, la Tribunalul Bucureşti, zeci de lideri ai lumii şi instituţii private şi de stat. FBI, ministere din Londra, prinţi, ducese, şefi de stat şi de guverne vor primi în cutia poştală citaţii la un proces greu de imaginat.

Cele mai celebre nume din politica mondială s-ar putea înghesui în boxa pârâţilor de la Tribunalul Bucureşti după ce o româncă a deschis un proces pentru despăgubiri în litigii de muncă. Dosarul a fost înregistrat pe 10 martie, iar lista celor reclamaţi cuprinde nu mai puţin de 104 personalităţi, instituţii de stat şi private din SUA şi Marea Britanie. Astfel, preşedintele SUA, Barack Obama, soţia acestuia, Michelle, John Kerry au fost chemaţi în judecată alături de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Prinţul Charles şi ducesa Camilla, prinţii Harry şi fratele său William. Nu a scăpat de proces nici cancelarul german Angela Merkel, dar nici politicienii români Ion Iliescu, Victor Ponta, Crin Antonescu sau Valeriu Zgonea. Reclamanta este bucureşteanca Mihaela Popa, care a chemat în judecată şi compania la care a lucrat pe post de contabil, PricewaterhouseCoopers.

Va primi Regina citaţie la Bucureşti?

Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au înregistrat reclamaţia ca pe oricare alta, însă nu au fixat un termen de judecată. Preşedinta Tribunalului, judecătoarea Laura Andrei, care este şi purtătoarea de cuvânt a instituţiei, s-a arătat deranjată când a fost întrebată dacă instituţia pe care o reprezintă va trimite citaţii către personalităţile lumii chemate în judecată. „Dosarul este în procedura de regularizare. În rest, nu pot da consultaţii avocaţiale“, a declarat, pe un ton iritat, Laura Andrei.

Conform unui al magistrat, procedura este ca la oricare alt proces. „Judecătorul va intra în procedura de regularizare, cerând părţii să îşi precizeze acţiunea dacă nu este clară şi să comunice adresa exactă a celor chemaţi în judecată. Adică Obama poate fi chemat în judecată. Dacă se indică adresa lui, judecătorul îl citează acolo, dar în acţiune trebuie precizat şi de ce este chemat Obama în judecată. Iar dacă este nefondat, judecătorul va respinge cererea. Dar asta este pe fond“, a detaliat judecătorul.

A cerut 40 de milioane de lire despăgubiri

Reclamanta Mihaela Popa s-a făcut remarcată şi în Marea Britanie. În urmă cu aproape cinci ani, presa relata despre un proces intentat de româncă firmei PricewaterhouseCoopers. Ea acuza o discriminare rasială şi hărţuire sexuală, Popa fiind angajată la celebra companie pe post de contabilă şi era plătită cu 41.000 de lire anual.

Mihaela Popa a afirmat în reclamaţie că un coleg i-a spus că „est-europencele sunt curve“ şi că la locul de muncă i se spunea „Mihaela porno“. Ea a cerut 40 de milioane de lire sterline cu titlu de despăgubiri. Instanţa i-a acordat însă doar 750 de lire.

„Se cheltuie timp şi bani aiurea“

În instanţele din România vin numeroase persoane care nu fac altceva decât plângeri peste plângeri. Deşi există reglementări împotriva unor astfel de „reclamagii de profesie“, Justiţia nu ia măsuri decât în rare situaţii.

Judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, crede că astfel de persoane mănâncă timpul şi banii instanţelor de judecată. „Unele persoane sunt reclamangii de profesie, alţii sunt martori de profesie – îi vedem veşnic în instanţele din România. Li se mai spune „procesomani“. Avem procese în care sunt chemaţi demnitari ai statului doar în scop şicanatoriu – preşedintele sau premierul sunt ceva obişnuit, de acum. Dar chiar feţe bisericeşti precum Papa, ori chiar Divinitatea. Există norme în codurile de procedură care permit sancţionarea pecuniară a celor care comit astfel de abuzuri de drept. De cele mai multe ori însă sunt persoane sărace şi, unele dintre ele, cu tulburări de natură psihică. Organele în drept ar trebui să facă demersuri pentru punerea lor sub interdicţie dacă sunt îndeplinite condiţiile legale. Nu e normal ca instanţele din România să fie încărcate cu astfel de dosare, pentru care se cheltuie timp şi bani efectiv aiurea“, susţine judecătorul Cristi Danileţ.

Şi Dumnezeu a fost reclamat

Acest caz nu este cel mai ciudat din istoria Justiţiei române. Reclamaţia Mihaelei Popa este întrecută de plângerea penală scrisă de un deţinut, Mircea Pavel, împotriva lui Dumnezeu, pe care l-a acuzat de trafic de influenţă, înşelăciune, tăinuire şi primire de foloase necuvenite.

„Prin botezarea mea la biserică s-a făcut un contract cu pârâtul Dumnezeu pentru a-l îndepărta pe diavol din mine şi a mă feri de necazuri. Până acum, pârâtul nu şi-a onorat contractul. Dimpotrivă, a pretins şi primit de la mine diferite bunuri şi rugăciuni în schimbul iertării păcatelor şi promisiunii că voi scăpa de necazuri şi voi avea o viaţă mai bună“, scria deţinutul din Penitenciarul Timişoara în 2005. Parchetul a clasat dosarul.

Statistică: Românii sunt procesomani

Românii consideră că îşi pot rezolva problemele doar în faţa judecătorilor. Astfel, 2013 a fost al doilea an la rând cu peste trei milioane de procese înregistrate pe rolul instanţelor din ţară.

Majoritatea dosarelor judecate sunt civile, peste 80%. Şi pentru că inevitabil una dintre părţi este nemulţumită la finalul dosarului, sunt foarte multe plângeri şi la CEDO - România ocupă locul şase din 47 de ţări.

La finalul anului trecut, statul român era depăsit de doar alte cinci state în clasamentul ţărilor cu cele mai multe procese pe rolul CEDO, respectiv Federaţia Rusă, Italia, Ucraina, Serbia şi Turcia. Din ţara noastră provin 6% din cererile înregistrate pe rol, respectiv 6.050. O scădere majoră faţă de anul 2009, când România se situa pe locul trei în acelaşi top.

Specialiştii pun volumul mare de procese împotriva statului pe numărul mare de procese înregistrate pe rolul instanţelor din ţară. În acest domeniu s-au înregistrat, în ultimii cinci ani, creşteri exponenţiale. Volumul total de activitate înregistrat la nivelul instanţelor judecătoreşti în anul 2013 a fost de peste 3,3 milioane de cauze, în creştere sensibilă faţă de 2012. Dacă însă ne raportăm la anul 2009, când pe rol erau două milioane de procese, observăm o creştere de aproape 40%.  

54% din români nu au încredere în justiţie

În acelaşi timp însă, Eurobarometrul privind justiţia în UE, publicat la sfârşitul anului trecut de Comisia Europeană, arăta că 54% din români tind să nu aibă încredere în justiţie, faţă de 43% media europeană, şi peste jumătate nu cred că statul luptă în mod eficace împotriva corupţiei.

Pe de altă parte, 40% din români au o părere destul de bună, iar 7% foarte bună despre independenţa judecătorilor şi a instanţelor în cazurile civile şi comerciale, în timp ce 16% au o părere foarte proastă. (Mihaela Cojocariu)

Un român în topul mondial al reclamaţiilor ciudate

O agenţie de matrimoniale din SUA a fost obligată să plătească 1.500 de dolari unui bărbat care nu a reuşit să găsească o femeie pe gustul său. El a reclamat doi ani de „experienţă umilitoare“ cu femei „nesatisfăcătoare“.

În 1994, tot în SUA, o femeie care a vărsat pe ea cafeaua luată de la McDonald’s, a suferit arsuri de gradul III. Ea a fost despăgubită cu 3 millioane de dolari după ce McDonald’s a recunoscut că temperatura cafelei în momentul servirii este la 80-90 grade Celsius.

Cathy McGowan, din Anglia, s-a bucurat când a auzit la radio că a câştigat un Renault Clio. Ea a primit, de fapt, doar o machetă. Un tribunal a decis că postul de radio trebuie să plătească 8.000 de lire sterline pentru o maşină reală.

Deţinutul român Mircea Pavel a făcut plângere penală împotriva lui Dumnezeu pentru încălcarea contractului, susţinând că Atotputernicul nu l-a ferit de rele, aşa cum i s-a promis la botez.

Un gropar din Birmingham a primit 65.000 de lire despăgubire după ce a căzut în groapa pe care tocmai o săpase. El s-a lovit la genunchi, iar o instanţă a stabilit că evenimentul s-a datorat „unui sistem nesigur de muncă“.

Tot în Marea Britanie, la Liverpool, un vizitator al unui spital a fost despăgubit cu aproape 16.000 de lire după ce a alunecat pe un plic cu maioneză.

Un artist din Londra a primit 20.000 de lire sterline despăgubire după ce a alunecat pe excremente proaspete de porumbei. În urma căzăturii, Lois Matcham şi-a fracturat braţul.

În 2005, o femeie din Brazilia şi-a dat în judecată partenerul de sex. Femeia, în vârstă de 31 de ani, a fost nemulţumită că actul sexual s-a încheiat înainte ca ea să ajungă la orgasm. Cazul ei a fost respins.

Americanul Richard Overton a dat în judecată în 1991 producătorul de bere Budweiser pentru publicitate falsă. El a spus că, deşi a consumat bere în cantităţi considerabile, nu a avut parte de femei atractive ca în reclame. Cazul a fost respins.

10  English Heritage a plătit compensaţii de 15.000 de lire unei femei care a suferit leziuni pelviene şi la şold în timp ce a fost violată într-un şanţ al unui castel la ora 2 noaptea.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite