Cea mai elegantă definiţie a democraţiei. Ion Raţiu: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ion Raţiu FOTO: eroiiromanieichic.ro
Ion Raţiu FOTO: eroiiromanieichic.ro

Paralelă în trecut. În urmă cu 24 de ani, în luna mai şi tot într-o campanie electorală, regretatul om politic Ion Raţiu participa la o emisiune televizată alături de Radu Câmpeanu şi Ion Iliescu, contracandidaţii săi la funcţia de preşedinte al României. În acea confruntare, Raţiu a impresionat atât prin eleganţa discursului, cât şi prin definiţia pe care a dat-o democraţiei. Dacă ar fi trăit, Ion Raţiu ar fi împlinit 97 de ani pe 6 iunie.

Ion Raţiu (Turda, 1917- Londra, 2000) a fost un politician român, reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc (devenit ulterior PNŢCD), descendent al unei vechi familii nobiliare din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea, şi reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

Peste câteva zile se împlinesc 97 de ani de la naşterea sa, unul dintre puţinii care au înţeles ce înseamnă adevăratul sens al ideii de democraţie şi care au avut curajul să spună ce gândesc indiferent dacă place sau nu.

Pe pagina Centrului Raţiu pentru Democraţie, Ion Raţiu este prezentat drept „un constant opozant al lui Nicolae Ceauşescu “ în cei 50 de ani de exil.

A fost un apropiat al programelor serviciului român al BBC, posturilor de radio „Europa Liberă“ sau „Vocea Americii“, relatează ratiudemocracycenter.org.
Reîntors în România, în 1990, a ajutat la refacerea Partidului Naţional Ţărănesc (unul dintre partidele istorice ale României) alături de Corneliu Coposu (foto dreapta, credit foto: eroiiromanieichic.ro).

ratiu-coposu foto

S-a înscris în cursa pentru alegerile prezidenţiale, când i-a avut contracandidaţi pe Radu Câmpeanu şi Ion Iliescu.

În confruntarea televizată din mai 1990, pe postul naţional de televiziune, cei trei candidaţi au fost întrebaţi ce vor face dacă nu vor câştiga alegerile.

Răspunsul lui Ion Raţiu a fost:

„Toată viaţa mea am luptat pentru democraţie, am plecat din ţară când eram tânăr, m-am opus totalitarilor de dreapta, şi pe urmă m-am opus totalitarilor de stânga. După ani şi ani de luptă în Occident, care sper că se va cunoaşte din ce în ce tot mai bine, în momentul în care nu voi fi ales mă voi concentra să aduc tot ce am acumulat eu în toţi aceşti ani de exil, toate cunoştinţele mele, tot ce am scris.
Voi lupta ca să caut să aduc elementul esenţial al democraţiei care nu este jocul numelor, cifrelor, cine are majoritate, cine are mai multe voturi. Asta nu e democraţie. Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui. Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere.
Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!
Dacă eşti în stare să faci treaba asta atunci însemnează că am început să învăţăm ce e democraţia. Iar rostul meu, dacă nu voi fi ales (n.r. preşedinte) e să aduc democraţia în ţara asta cât mă ajută pe mine puterile mele, nu numai în partidul meu, PNŢCD. (…) Toată viaţa mea o voi dedica-o acestui scop
“ .

A fost ales deputat de Cluj din partea în Parlamentul României, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, respectiv ambasador al României la NATO. În 1991 a înfiinţat ziarul „Cotidianul“.
S-a stins din viaţă la Londra şi a fost înmormântat la Turda, potrivit dorinţei sale. La ceremonia funerară care a avut loc la Turda, în ianuarie 2000, au luat parte peste 10.000 de persoane. Susţinătorii săi continuă să vorbească despre el drept „cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut niciodată”, conform ratiudemocracycenter.org.
Site-ul eroiiromanieichic.ro aprecia, în 2011, într-o postare eleganţa ţinutei şi a discursurilor, „un bărbat care să ştie să poarte papion asortat la sumana din pănură“.

Postarea:
„În anii 90, se spunea că Ion Raţiu a pierdut alegerile din pricina papionului, pentru că nu eram obişnuiţi cu atât de multă eleganţă. Ne speria. Au trecut 21 de ani de atunci (n.r. au trecut 24 de ani) şi nimic nu ne mai sperie. Nici mârlănia, nici minciuna, nici stridenţa, nici vulgaritatea.
Ne mai temem doar de ideea că ar putea să vină o vreme în care nimeni să nu mai ştie ce înseamnă un boier adevărat. Un domn, un om politic excepţional, un model. Un bărbat care să ştie să poarte papion asortat la sumana din pănură. Aşa cum purta domnul Ion Raţiu pe vremea confruntărilor politice pentru primele alegeri libere“.

În amintirea sa, Centrul Raţiu pentru Democraţie acordă, din 2005 încoace, „Premiul Ion Raţiu pentru Democraţie“ activiştilor pentru democraţie din întreaga lume, potrivit site-ului Centrului.
Din 2006, ceremonia de premiere este găzduită de Woodrow Wilson Center. Laureaţii ediţiilor anterioare au fost: Angela Kocze (Ungaria, 2013), Aung San Suu Kyi (Myanmar, 2012), Nabeel Rajab (Bahrain, 2011), Oleg Kozlovsky (Federaţia Rusă, 2010), Adam Michnik (Polonia, 2009), Eleonora Cercavschi (Republica Moldova, 2008), Anatoli Mihailov (Belarus, 2007), Saad Ibrahim (Egipt, 2006) şi Sergio Aguayo (Mexic, 2005).

Mai puteţi citi:

Ion Raţiu, o moştenire

Secretele Mineriadei: Cum ar fi arătat România lui Ion Raţiu

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite