Papa Francisc în vizită în Orientul Mijlociu: cinci aspecte care trebuie cunoscute

Papa Francisc. FOTO Reuters

Liderul Bisericii catolice a pornit într-un turneu internaţional în Europa de Est alături de alţi doi lideri religioşi, dar nu creştini: un rabin şi un şeik, ceea ce face această vizită papală una dintre cele mai puternic anticipate din istoria recentă. Luând în considerare probleme precum negocierile israeliano-palestiniene în impas, exodul refugiaţilor creştini, fiecare cuvânt, gest şi fotografie ale Papei vor fi examinate cu lux de amănunte.

În vizita sale în Orientul Mijlociu, Papa este însoţit de doi vechi prieteni din ţara sa de baştină, Argentina: rabinul Agraham Skorka, co-autor al unei cărţi în colaborare du actualul papă, şi şeicul Omar Abbound, liderul comunităţii musulmane din Argentina. Potrivit Vaticanului, vizita lui Francis în Orientul Mijlociu este prima ocazie de acest fel în care anturajul papei include lideri ai altor religii, relatează CNN.

Într-o regiune care găzduieşte orientări politice şi religioase foarte diferite, gestul lui Francisc este mai mult simbolic, oferind totodată un mesaj important tuturor celor care au participant la eveniment sau care au stat până la capăt: cooperarea între creştini şi evrei este posibilă.

1. Papa Francisc se întâlneşte cu unii dintre cei mai importanţi oameni ai lumii

Itinerariul lui Francisc presupune vizitarea a trei oraşe, strângerea mâinilor a zeci de credincioşi li lideri politici, conducerea a câteva slujbe religioase şi susţinerea a cel puţin 13 discursuri. Suveranul pontif trebuie să ducă la bun sfârşit toate aceste activităţi în mai puţin de 36 de ore.

În Iordania, papa se va întâlni cu regele Abdullah al II-lea, va vizita refugiaţii irakieni şi sirieni, va conduce o slujbă religioasă şi va vizita râul Iordan, unde se crede că a fost botezat Iisus.

În cel de-al doilea oraş, Betleen, pontiful are programată o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, va susţine o altă slujbă religioasă în Piaţa Manger, va lua prânzul cu alte familii palestiniene, va vizita copiii din taberele  cu refugiaţi şi va vizita locul unde se crede că a fost născut Iisus.

În Ierusalim, papa va fi întâmpinat de mai mulţi rabini şi lideri iudaici, va vizita Zidul de Vest, memorialul Holocaustului Yad Vashem, va depune o floare pe mormântul  fondatorului sionismului modern şi va semna o declaraţie comună cu liderul Bisericii Ortodoxe şi liderul Bisericii.

Nu în ultimul rând, papa de 77 de ani va avea o întâlnire faţă în faţă şi cu preşedintele şi premierul ţării, va discuta cu seminarişti catolici şi va conduce un ultim serviciu religios.

2. Vizita este una religioasă, nu politică

Papa însuşi a subliniat că vizita sa pe Pământul Sfânt este una strict religioasă, fără implicaţii politice, numind-o şi „pelerinaj pentru rugăciune”. Declaraţiile suveranului pontif au fost interpretate drept tentative de a îndepărta aşteptările potrivit cărora prezenţa sa în regiune ar influenţa planurile autorităţilor privind negocierile israelo-palestiniene.

Duminică, papa Francisc şi patriarhul ecumenic ortodox Bartolomeu, liderul a peste 300 de milioane de ortodocşi din lume, vor semna o declaraţie comună privind principiile comune acceptate de ambele biserici pentru  a stabili unitatea între religii.

Cei doi vor conduce o slujbă religioasă, fiind primul eveniment de acest fel din ultimii 50 de ani.

3. Nonconformismul papei va ieşi la iveală, din nou

Francisc a ţinut o slujbă religioasă pentru refugiaţii care au murit încercând să ajungă în Europa cu bărci periculoase, a vizitat cele mai periculoase cartiere ale Braziliei şi a primit la aniversare sa, în Roma, un bărbat fără adăpost.

În timpul vizitei sale pe Pământul Sfânt, pontiful este urmărit cu mare atenţie, întreaga comunitate internaţională aşteptându-se la noi fapte ieşite din tipare.  Pentru început, el a refuzat să călătorească precum majoritatea liderilor şi a renunţat la maşina blindată în drumurile sale din Orientul Mijlociu.

4. Israelienii conservatori nu sunt deloc fericiţi

Nu mai multe săptămâni înainte de sosirea Papei, pereţii bisericilor creştine au început să fie umplu te cu graffiti, mai exact mesaje pline de ură („moarte arabilor şi creştinilor” indică unul dintre grafferi).

Creştinii ultraortodocşi au promis că vor protesta în afara sitului istoric cunoscut drept „cenaclul”, notează CNN.

5. Musulmanii îl văd pe Francis ca o soluţie mult-aşteptată

Predecesorul său, Papa Benedict al XVI-lea, nu a avut niciodată o relaţie foarte bună cu musulmanii. El a stârnit chiar şi protestele musulmanilor din cauza unei referinţe la cultura lor. Fostul papă a folosit impresii ale unui împăratului creştin din secolul al XIV-lea într-un discurs din 2006, însă a stârnit furia musulmanilor.

În comparaţie, papa Francisc a spălat picioarele a doi musulmani în timpul unei ceremonii religioase din 2013. „Ceea ce papii fac este la fel de important precum ceea ce spun”, a declarat John Esposito, expert în Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Georgetown. „Iar musulmanii  au fost chiar impresionaţi de Francisc”, a continuat Esposito.