Danemarca începe să foreze după gaze de şist

Lucrările de exploatare sunt desfăşurate de francezii de la Total în parteneriat cu compania naţională daneză de petrol şi gaze

Independentă energetic încă din 1998, Danemarca a anunţat că începe astăzi operaţiuni de explorare pentru gaze de şist. Pe baza prognozelor privind consumul şi producţia, experţii consideră că Danemarca îşi va pierde independenţa energetică în 10 ani dacă nu se va axa pe alte resurse decât cele clasice. Deja, 43% din energia pe care o produc danezii este obţinută din resurse regenerabile.

Consiliul Local din Frederikshavn, oraş din nordul Danemarcei, a decis că va permite operaţiuni de explorare prin forare a rezervelor de gaze de şist. Decizia vine după trei ani de cercetări efetuate de gigantul francez Total, în parteneriat cu Nordsøfonden, compania energetică de stat a Danemarcei. Parteneriatul franco-danez are două licenţe de explorare, valabile până în 2016, pentru perimetre din regiunile Nordjylland (nord) şi Nordsjælland (est), unde studiile geologice au arătat că există cele mai ridicate şanse de a descoperi astfel de zăcăminte. 

Forarea este cea mai folosită tehnică pentru operaţiunile de explorare a eventualelor resurse de gaze de şist. Practic, este vorba de forarea pe verticală, cu o sondă care ajunge la adâncimi de până la 4.000 de metri. Acestea extreg probe geologice, care apoi sunt analizate. Atunci când se caută gaze de şist, cel mai important indicator este carbonul organic total. Dacă acesta există în proporţie de cel puţin 1,2% sau 10-11%, atunci se consideră că zăcământul poate fi exploatat comercial. 

Operaţiunile de explorare sunt cele mai costisitoare pentru companiile energetice. O sondă verticală costă în jur de cinci milioane de euro şi în general este nevoie de mai multe forări pentru a stabili dacă într-o zonă există rezerve de hidrocarburi prinse în şisturi. 

În prezent, Danemarca produce peste 180.000 de barili de petrol pe zi (consumă 155.000) şi 6,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an (consumă 3,9 miliarde de metri cubi). Statul importă însă 4,2 milioane de tone de cărbune, folosit pentru a produce aproape 50% din consumul de electricitate. Danezii obţin totodată 30% din consumul de electricitate din energie eoliană. Restul necesarului de electricitate este asigurat din biogaz, biomasă şi deşeuri. 

Deocamdată, exploatarea resurselor tradiţionale de ţiţei şi gaze naturale pe platformele din Marea Nordului, danezii îşi pot menţine independenţa energetică încă 10 ani, estimează analiştii pe baza studiilor privind epuizarea resurselor. Deja, producţia anuală de gaze naturale a scăzut de la 10,4 miliarde de metri cubi în 2006 la 6,4 miliarde în 2013. 

Cele mai recente estimări ale Administraţiei pentru Informaţii în Energie (EIA din SUA) anunţă că Danemarca are rezerve de gaze de şist de cinci ori mai mari decât rezervele totale de gaze naturale pe care le deţine Danemarca în Marea Nordului. Insstitutul Delta pentru Energie estimează zăcămintele de gaze de şist ale Danemarcei la peste 651 de miliarde de metri cubi, printre cele mai mari din Europa. 

Pe fondul epuizării rezervelor convenţionale, danezii şi-au reorientat strategia către exploatarea reserselor neconvenţionale, cu accent pe energia regenerabilă. În prezent, 25% din consumul Danemarcei este asigurat din resurse verzi. 

Strategia 2050 a ţării este considerată de experţi şi activiştii pentru mediul înconjurător un bun exemplu pentru întreaga Europă. „Danemarca a aratat că ţările industrializate pot să desfăşoare tranziţii reale şi rapide către energia verde, chiar din mijlocul Europei”, explică pentru Deutsche Welle Tobias Austrup, expert în energie regenerabilă care lucrează pentru Greenpeace. 

Dar strategia danezilor este posibilă doar datorită condiţiilor favorabile asigurate de zona geografică în care se află. Cu 7.300 de kilometri de coaste, ţara are un potenţial ridicat pentru energie eoliană. 

Cea mai mare problemă cu renunţarea la combustibilii fosili se va înregistra în sectorul transporturilor, recunosc experţii, însă găsirea unor soluţii inteligente de stocare a energiei electrice ar putea elimina şi această provocare. Danezii vor să folosească bateriile  folosite la maşinile electrice pentru a stoca electricitate generată din energie eoliană, pe care o pot introduce înapoi în reţea atunci când există deficit din cauza condiţiilor meteo nefavorabile - când nu bate vântul. 

Totodată, Danemarca vrea să folosească pompe de căldură, care să stocheze sub  formă de căldură surplusul de energie eoliană, pe care să-l folosească apoi pentru a termofica locuinţe şi companii. 

Iar atunci când nu bate vântul, bate soarele. Danezii şi-au propus ca, până în 2020, să aibă capacitatea de a produce 200 MW din energie solară. Au atins această ţintă încă din 2012. Acum, au o capacitate de 500 MW. Experţii estimează acum că în 2020 capacitatea va fi de 1000 MW.