Misterul vechiului târg al Botoşanilor: întemeiat de un han tătar sau de un viteaz maramureşean din ceata lui Bogdan întemeietorul Moldovei ?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Botăş ar fi făcut parte din ceata voievodului maramuresean Bogdan din Cuhea(portret), cel care a intemeiat Moldova devenind Bogdan I FOTO sursa Wikipedia după o pictură de Pierre Bellet
Botăş ar fi făcut parte din ceata voievodului maramuresean Bogdan din Cuhea(portret), cel care a intemeiat Moldova devenind Bogdan I FOTO sursa Wikipedia după o pictură de Pierre Bellet

Istoricul Nicolae Iorga afirma că Botoşaniul ar fi fost întemeiat de un boier moldovean Botaş. Alte legende vechi spun că de fapt Botoşani vine de la numele unui han tătar. Istoricii noi generaţii vin cu o altă ipoteză şi spun că defapt Botoşaniul a fost întemeiat de un maramureşean,Botăş, venit de peste munţi, fiind un viteaz din ceata lui Bogdan I întemeietorul Moldovei în 1365.

Botoşaniul vechiul târg al Ţării de Sus al Moldovei, astăzi reşedinţa judeţului cu aceeaşi nume, are o origine etimologică incertă şi care a generat numeroase discuţii. Târgul a fost atestat documentar, cu numele de Botoşani abia în Letopiseţul Ţării Moldovei a cronicarului Grigore Ureche apărut în 1647 şi care face referire la evenimente anterioare din 1439, amintind că la aceea vreme exista un târg dezvoltat ”târgul Botoşanilor”.

 În orice caz dovezile arheologice, ca şi precizări ale armenilor care s-au aşezat în această zonă în Evul Mediu, arată că pe locul actualului municipiu Botoşani au existat aşezări încă din secolele XII-XIII. 

Nicolae Iorga primul care a pus în discuţie originea numelui Botoşani

Despre originea Botoşaniului, ca şi a numelui său a pomenit Nicolae Iorga susţinând că are legătură cu o veche familie de boieri moldoveni, consemnaţi şi în actele cancelariei lui Ştefan cel Mare, care aveau grijă de ruta comercială de la Marea Neagră la Marea Baltică ce străbătea acest teritoriu. ”Nicolae Iorga preciza că boierul care a întemeiat Botoşaniul şi de la care se trage numele, se numea Botaş şi ar fi trăit aici începând cu mileniul al II-lea, familia sa continuându-i tradiţia şi transformând Botoşaniul într-un mare centru meşteşugăresc, după cum o dovedesc şi cuptoarele medievale descoperite în Centrul Istoric al Botoşaniului”, precizează istoricul botoşănean Daniel Ciucălău.   

Mongolul Bathu-khan întemeietorul legendar al Botoşaniului ?

Alte legende susţin însă că de fapt numele de Botoşani vine de la un han tătar care ar fi prădat regiunea şi aşezarea în timpul marii invazii mongole din 1241. Această ipoteză este prezentă şi în lucrarea profesorului de geografie botoşănean, Mihai Poclid,  "Judeţul Botosani în 2013 - Monografie geografică", care precizează că numele de Botoşani derivă din antroponimul ”Bathu-chan”, hanul tătar care a prădat partea estică a Europei în 1241. Ideea este susţinută de obiceiul tătărăsc de a căuta răscruci de drumuri importante, locuri deschise, păşuni şi surse de apă. 

Un maramureşean din ceata de viteji al lui Bogdan, cel care a dat numele oraşului ?

Noua generaţie de istorici botoşăneni vin însă cu o nouă părere privind originea Botoşaniului. Aceştia susţin că de fapt Botoşaniul a fost întemeiat de un maramureşean din celebra ceată de viteji ai lui Bogdan din Cuhea cel care în actele maghiare apare în 1365 şi ca domn al Moldovei sub denumirea de Bogdan I sau chiar mai vechi dintre oamenii de arme ai celebrului Dragoş Vodă. Acesta s-ar fi numit Botăş şi ar fi primit teritoriul ca recompensă pentru faptele sale de arme. 

”Putem presupune că necunoscutul erou eponim, Botoş-Botăş a venit în Moldova fie în timpul Drăgoşeştilor (1347-1363), primind de la aceştia, pentru sfat şi ajutor,, un teritoriu în interiorul mărcii din nord-vestul viitorului stat medieval, pentru sine şi urmaşii săi, pe care să-i conducă, să-l exploateze, dând cuvenitele redevenţe şi să îl apere. Ori mai degrabă credem că Botăş a fost unul dintre acei familiares(n.r. membru din suită), care l-au însoţit pe voievodul maramureşean Bogdan în expediţia sa victorioasă din Moldova, primind (Botăş) de la aceasta sau cucerind cu sabia de la urmaşii lui Dragoş o mică aşezare prosperă cu o veche tradiţie căreia îi va da numele său”, explică istoricul botoşănean Daniel Botezatu într-un articol din revista Acta Moldaviae Septentrionalis. 

Părerea acestuia este susţinută şi de istoricul Daniel Ciucălău. ” Este cea mai plauzibilă variantă. A fost proabil unul dintre însoţitorii voievozilor maramureşeni. Tind către Bogdan, fiindcă aşezarea a prosperat, stabilindu-se o tradiţie a acestor boieri, sau mai bine-zis ”mai mari ai pământului” din acea perioadă, Botăş.”, precizează Daniel Ciucălău. Totodată ipoteza este susţinută de faptul că numele nu mai este întâlnit, sau foarte rar întâlnit în judeţul Botoşani, fiind considerat de ”import” din zona maramureşeană sau transilvană, unde se întâlnesc astfel de etnonime. 

Disputele privind originea numelui de Botoşani şi chiar a târgului sunt departe de a fi încheiate, iar dovezi arheologice precum pietrele funerare armene din Botoşani datate pentru secolul al XIV-lea şi cuptoarele medievale din Centrul Istoric al oraşului, descoperite, conservate şi atribuite perioadei lui Alexandru cel Bun tind să rescrie istoria acestui târg cu nume şi trecut controversat. ”Cine ştie cum s-a numit înainte de a fi Botoşani această aşezare şi cât de veche era, cine o locuia şi cum a luat fiinţă?”, conchide istoricul botoşănean Gheorghe Median, adâncind şi mai mult misterul.

citiţi şi:

Bucureştiul - de la stâna lui Bucur la cetatea de scaun a lui Vlad Ţepeş

Hristo Stoichkov, Johan Cruyff, Gică Hagi şi trupa Phoenix la marea sărbătoare a bulgarilor de la Dudeştii Vechi

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite