Lavanda, aurul mov de la polul sărăciei. Cât câştigă un vasluian din cultivarea plantei medicinale
0Ionel Malacu (40 ani) a pus bazele unei afaceri de familie despre care are convingerea că îl va scoate din sărăcie. A plantat un hectar de lavandă, investiţie de 28.000 de lei, care se amortizează după primul an de recoltă.
Lavanda, o plantă care a făcut renumite dealurile din Provance (Franţa), a fost cultivată în premieră în judeţul Vaslui de către un bărbat din Huşi. Ionel Malacu (40 de ani) a început proiectul în primăvara acestui an şi prima recoltă a fost neaşteptat de bună. Parte din investiţia de 28.000 de lei a fost recuperată şi se aşteaptă să intre pe profit din recolta din vara anului următor. Scopul cultivatorului de lavandă este de a extinde de 10 ori suprafaţa cultivată în următorii patru ani.
Ideea i-a venit în urmă cu doi ani, moment în care a pus deoparte toate economiile familiei şi s-a apucat serios de documentare. Fiind unul din puţinii cultivatori de lavandă din ţară, a fost destul de greu să descopere ce soi de lavandă se adaptează climei din inima Moldovei, cum trebuie planatată, cum se întreţine, cum se recoltează şi unde există centre de prelucrare.
Lavanda “Bârsana”
„Socrul meu are 5 hectare de pământ pe care l-am lăsat în paragină cinci ani, apoi am cultivat porumb alţi cinci ani la rând, fără a folosi îngrăşământ chimic. E foarte important ca lavanda să fie 100% eco, astfel creşte şi preţul plantei. În funcţie de calitate, preţul uleiului volatil variază între 100 şi 250 euro/litru“, a explicat Ionel Malacu.
În primăvara acestui an, la jumătatea lunii aprilie, a plantat primul hectar de lavandă în localitatea Ivăneşti, comuna Pădureni. A achiziţionat de la un centru de cercetare din Buftea- Bucureşti 15.000 de butaşi pe care a plătit 22.500 lei (1,5 lei/bucată). Încă 1.000 de lei a cheltuit pentru pregătirea terenului (arat, discuit, nivelat etc.) şi cu 5.000 de lei a cumpărat o motosapă. „Soiul de lavandă plantat de mine se numeşte «bârsana» şi este adaptat climei din ţara noastră. Mi l-a recomandat inginerul George Marchidan, de la Buftea, şi tot el m-a consiliat. Este un soi care se cultiva încă de pe vremea lui Ceauşescu, fiind modificat genetic într-un centru de cercetare din Timişoara. Olandezii l-au împrumutat, l-au modificat genetic şi l-au denumit «master»“, a menţionat cultivatorul de lavandă.
Planta rezistă la temperaturi extrem de scăzute, până la minus 35 de grade Celsius.
Lavandă în loc de porumb
Butaşii au fost plantaţi la un metru distanţă, câte 70 de fire pe rând. Planta nu suportă apa şi se recomandă ca terenul să fie înclinat, orientat către sud. Cu cât anul este mai secetos, cu atât uleiul volatil preparat din florile de lavandă este mai bun.
Lavanda se recoltează de două ori pe an, în iulie şi august. Vasluianul a avut surpriza să aibă ce recolta aproape toată vara: „A fost an ploios şi la fiecare două săptămâni trebuia să culeg florile. Am avut o producţie totală de 300 de kilograme de floare, recoltă neaşteptat de bună pentru primul an“.
Lavanda a fost culeasă manual, uscată la umbră cu floarea în jos. După aproximativ trei săptămâni se scutură ca seminţele de cimbru.
E foarte important ca lavanda să fie 100% eco, astfel creşte şi preţul plantei.
Lavanda de Huşi a fost ambalată în săculeţi etichetaţi. „Negociez cu Farmec Cluj, Dacia Plant şi Orăştie, să văd cine-mi dă preţul cel mai bun. Îmi pregătesc terenul pentru anul viitor, când voi avea recoltă serioasă. Preţul se stabileşte în funcţie de teste, de calitatea produsului. Preţul pentru un litru de ulei poate să ajungă până la 250 euro“, susţine Ionel Malacu.
Recolta din acest an a ambalat-o în 500 de săculeţi a câte 20 de grame fiecare. Primii 100 de săculeţi i-a vândut pe facebook cu 5 lei fiecare. “Anul ăsta a fost de probă, nu mă aşteptam să am recoltă. Mă pregătesc pentru la anul”, a conchis Malacu.
Profit garantat
Huşeanul nu are experienţă în agricultură, fiind electrician de profesie. Dorinţa de a oferi un trai mai bun familiei l-a determinat să calculeze cu minuţiozitate cum poate dezvolta proiectul. A estimat că în vara lui 2015 va amortiza investiţia iniţială şi, posibil, va intra pe profit. În primul an de rod, lavanda dă 50 grame de floare/plantă şi producţia sporeşte de la an la an până la maturitate. După patru ani de la plantare, butaşul de lavandă ajunge să dea 4,5 kilograme/plantă. La maturitate, lavanda va atinge un metru înălţime şi va avea circumferinţa de 1,8 m.
După trei-patru ani de recoltă, profitul este garantat. Producţia minimă pentru hectarul de lavandă ajunge la cinci tone. Dintr-o tonă de flori de levănţică ies 17 litri de ulei volatil. Ionel Malacu estimează că anual va încasa 85.000 de lei.
„La anul, în toamnă, pot să fac proprii butaşi, deci pot extinde plantaţia fără să investesc alţi bani. Doar munca proprie. Scopul meu e să ajung la 10 hectare de culturi de lavandă. Atât putem cultiva şi recolta cu forţe proprii şi ajutorul socrilor“, a conchis huşeanul.
Ionel Malacu nu s-a gândit, deocamdată, se acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea proiectului, ci se bazează pe propriile puteri. După ce va dezvolta afacerea, vrea să se asocieze, să-şi facă propria distilerie, să cumpere utilaj special pentru recoltarea plantei.
Aceasta este singura plantaţie de lavandă din judeţ şi este unul din puţinii cultivatori din ţară. Din informaţiile lui, în România ar fi cultivate în jur de 50 hectare de levănţică, majoritatea în sudul şi vestul ţării.
Utilizările lavandei
Planta, de origine mediteraneană, este folosită în industria farmaceutică şi cosmetică. Florile de lavandă pot fi folosite pentru prepararea ceaiurilor şi tincturilor. Acestea, dincolo de aroma deosebită, au rol benefic asupra organismului (recomandat pentru reglarea tensiunii, a sistemului imunitar, împotriva stresului şi insomniei). Uleiul de lavandă are proprietăţi antiseptice, antibacteriene şi antiinflamatorii. Uleiul mai este folosit pentru fabricarea parfumurilor şi alte cosmetice.
Citeşte şi:
FOTO Cartoful mov peruan, un produs made in Piatra Neamţ
FOTO Cum să plăteşti 25 de lei lunar la E.ON. Un bârlădean şi-a declarat independenţa energetică
Tractoristul Petrică Trifan, nemţeanul care bate concurenţa din piaţă cu roşiile „inimă de bou”
Se încarcă comentariile...
