Hrişca, sinonimă cu sănătatea: 8 beneficii importante

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Arhiva Adevărul
Foto Arhiva Adevărul

Mai puţin cunoscută şi consumată în România, hrişca este un aliment cu adevărat extraordinar. Are multiple calităţi nutritive şi virtuţi terapeutice probate ştiinţific.

Adesea confundată cu cerealele, hrişca nu face parte din familia lor. Ea este mai degrabă înrudită cu măcrişul, rubarba (reventul) şi ştevia creaţă, fiind superioară gramineelor din punct de vedere nutritiv. În boabele de hrişcă găsim aproape întregul compus vitaminic B (B1, B2, B3, B4, B5, B7), vitaminele E, K, dar şi minerale importante (fier, potasiu, magneziu, calciu, cupru, zinc, molibden, fosfor, bor, seleniu), unele dintre ele într-o concentraţie însemnată. De exemplu, în cazul magneziului, oligoelementul cu rol capital în procesele matabolice, o porţie de 120 grame de hirşcă acoperă necesarul pentru o zi.

De asemenea, hrişca mai oferă carbohidraţi într-un procent oscilând între 70 şi 80% şi proteine într-un raport de 18% (peste 90% dintre acestea fiind cu aport biologic deosebit). De fapt, la capitolul proteine, hrişca depăşeşte toate cerealele. 

O altă prezenţă remarcabilă o constituie grupul numeros de aminoacizi esenţiali precum arginina, lizina, treonina, triptofanul, cisteina, alături de compuşii cu proprietăţi antioxidante cum este rutinul şi taninurile. De altfel, hrişca a fost vreme îndelungată sursa principală de extragere a rutinului din care se obţine rutozidul, un bioflavonoid care acţionează la nivelul capilarelor prin creşterea rezistenţei acestora şi contribuie la normalizarea permeabilităţii capilare.


Alte 7 motive s-o pui în farfurie

• Nu conţine gluten. De departe cel mai mare atu al acestui aliment este faptul că în compoziţia sa nu există gluten. Este vorba despre proteina prezentă în cereale, precum grâu, orz, secară sau ovăz, care deţine o fracţiune proteică toxică, numită gliadina, la care unele persoane pot dezvolta intoleranţă în formă uşoară (cu manifestări digestive trecătoare: dureri abdominale, flatulenţă, balonare şi diaree) ori gravă, adică boala celiacă (afecţiune inflamatorie cronică a intestinului subţire, caraterizată prin malabsorbţie).

• Nu pune în pericol silueta, ba dimpotrivă participă la definirea ei. Asta pentru că este săracă în grăsimi (1,8-2,7%), puţin calorică (154 de calorii la 100 de grame), dar săţioasă şi bogată în fibre insolubile şi substanţe cu efect diuretic, care ajută la eliminarea excesului de apă din corp.

• Favorizează producerea de bifidobacterii şi stimuleaza activitatea bacteriilor bune din tubul digestiv, fiind considerată de anumiţi cercetători un aliment probiotic.

• Ţine nivelul glicemiei sub control, datorită unui tip de inositol din compoziţie (implicat în mecanismele secundare se reglare a sintezei de insulină). Din acest punct de vedere, hrişca este studiată cu mult interes nu numai în cazul persoanelor cu diabet insulinodependent, dar şi a femeilor care manifestă Sindromul Ovarelor Polichistice.

• Stabilizează valorile tensiunii arteriale, previne apariţia şi împiedică evoluţia ischemiei cardiace, dar şi a tromboflebitei. Un mare merit în acest sens îl are principiul activ numit colina, pe care hrişca îl conţine din abundenţă.

• Previne boala canceroasă. Într-un studiu dat publicităţii în 2008, cercetătorul american dr. George Inglett afirma că, în urma testelor de laborator şi de medicină experimentală, au fost puse în evidenţă proprietăţi antimutagene şi antitumorale remarcabile ale hrişcăi. Compuşii fenolici, vitaminele, oligoelementele şi fibrele alimentare din boabele sale contribuie la reducerea semnificativă a riscului de a face numeroase forme de cancer, între care figurează şi cele mai agresive tipuri: colo-rectal, gastric, esofagian şi pulmonar.

• Curăţă ficatul şi bila. Hrişca este considerată a fi un excelent tonic hepatic şi un aliat important contra litiazei biliare (pietrelor la fiere), în special în cazul femeilor, care sunt de peste trei ori mai expuse la această afecţiune în comparaţie cu bărbaţii.

• Încetineşte îmbătrânirea. Un studiu japonez făcut în 1996, sub conducerea dr. Mitsuru Watanabe, a scos la iveală faptul că hrişca are o combinaţie unică de substanţe cu efect antioxidant, care protejează celulele de degradare şi îmbătrânire prematură.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite