VIDEO Rromii din Ponorâta, „vedete” peste hotare. Viaţa în cea mai săracă comunitate din România

În pitorescul Maramureş există un sat de vreo 500 de rromi care trăiesc doar din ajutorul social. Autorităţile se rezumă doar la dat declaraţii, asta în timp ce jurnaliştii englezi de la The Telegraph şi Daily Mail au mers acolo să vadă cine sunt oamenii pe care i-au expulzat din Londra.

La vreo 60 de kilometri de Baia Mare se află un sat uitat de lume, Ponorâta, unde-şi duc viaţa circa 500 de rromi al căror singur venit este doar ajutorul social de la stat. 

„Cartierul Ponorâta“, cum e numit în folclor satul Ponorâta ce ţine de comuna maramureşeană Coroieni, a ajuns vedetă în publicaţiile britanice Daily Mail şi The Telegraph. Cuvintele care ar putea descrie viaţa acestor oameni sunt sărăcie lucie. Acum, în „cartierul“ Ponorâta, locuiesc 454 de persoane, iar jumătate (270) sunt copii sub 16 ani. O familie în Ponorâta are, în medie,  5-6 copii.

„Am 7 copii. Din ce să trăiesc? Mai muncesc cu ziua, mai ajutor de la stat. Tăţi vin şi ne filmează...Mai mergem în Franţa, facem şi noi ce putem", a explicat Robert, un rrom din Ponorâta.

Problemele de care se lovesc rromii sunt cu nemiluita. Nu mai vorbim de cum arată locuinţele lor, care sunt de fapt, nişte colibe improvizate din lemne, celofan şi ce au mai găsit prin jur, darămite de condiţiile din „case“, primejdioase şi pentru adulţi, d-apoi pentru cei mai mici. Deşi a început şcoala de mai bine de o săptămână, copiii nu merg la cursuri pentru că nu primesc lapte şi corn. De ce nu primesc? Programul “Laptele şi cornul” nu se derulează încă în Maramureş, deci romii spun că au un motiv temeinic să nu-şi trimită copiii la şcoală. Autorităţile locale susţin că încearcă motivarea copiilor să frecventeze şcoala prin donarea de alimente şi cu produse de igienă corporală.

Prima măsură: curăţenia

Prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, spune că e „profund nemulţumit“ de condiţiile în care trăiesc aceşti oameni şi că a solicitat luarea unor măsuri urgente de sprijin pentru romii din Ponorâta. Care măsuri? Mai întâi, susţine oficialul, le bagă apă - vor demara lucrări de aducţiune de apă, în zonă fiind montate 10 cişmele de apă.

Apoi, autorităţile îi sprijină pe romi să facă curăţenie şi să o menţină fiindcă vor monta pubele. „În plus, se încearcă procurarea de material lemnos necesar construirii unor toalete în cadrul comunităţii de romi“, afirmă prefectul.

Un alt pas: educaţia

Primarul comunei Coroieni, Gavrilă Ropan, s-a gândit să schimbe lucrurile şi la capitolul „educaţie“. El vrea să pună în practică un proiect-pilot prin care copilul să fie luat de acasă luni dimineaţa şi adus înapoi vineri după-amiaza sau sâmbăta. Astfel, copiii nu ar mai lipsi de la şcoală, cum se întâmplă acum.  Şcoala care există acum a fost făcută din fonduri PHARE, iar regretul primarului e că nu poate fi folosită cum trebuie.

„Ar trebui făcut un campus. I se spunea internat pe vremea mea. Mergeai lunea şi veneai sâmbăta, aveai mâncare, duşuri, dormit. În sensul acesta, dacă li se acordă aceste facilităţi, atunci am reuşi să şcolarizăm peste 50% din aceşti copii“, este de părere primarul. Tot el zice că modelul de învăţământ francez ar fi bun în acest sat amărât: „Ţiganii din Ponorâta trăiesc din cerşit şi furat. Se duc prin judeţ, lipsesc câte o săptămână de acasă, copiii îi iau cu ei. Copiilor din I-IV nu li se dau teme pentru că nu are cine să le facă. Modelul francez ar fi bun aici. Dacă nu dai copilul la şcoală atunci îţi tăiem alocaţia. În Lille, unde am fost, primesc alocaţie dublă sau chiar triplă faţă de cea din România, dacă îşi trimit  copilul la şcoală. Noi am putea astfel să-i convingem pe părinţi să-şi lase copilul la şcoală. 

Dacă Statul Român ar interveni azi la cei peste 270 de copii, atunci investiţia ar fi minimă. Dacă nu, peste 15 ani, copiii ăştia vor fi, şi ei, beneficiari ai ajutorului social şi s-ar cheltui mai mulţi bani cu ei. Într-o familie sunt 7 persoane care trăiesc cu 200 lei, cât este ajutorul social. Şi atunci fură, cerşesc, colectează fier vechi, dar nu mai au ce colecta”, a explicat Ropan.

Tot el spune că sunt soluţii şi în privinţa colibelor din folie de plastic în care trăiesc romii. Se gândeşte că ar fi bune nişte module din acelea care se folosesc pe şantiere. În Ponorâta sunt acum 92 de locuinţe şi niciuna nu a auzit de toaletă, nici înăuntru, nici în afară. 

Pentru el, ce scrie presa străină nu are cum să-i afecteze comuna, nici „cartierul“ care trăieşte doar din ajutorul social: „Nu are de ce să ne afecteze faptul că am apărut în presa internaţională. Până la urmă, asta e realitatea. S-au făcut reportaje, toată ziua vin televiziunile şi filmează… Este cea mai săracă comunitate pe care o cunosc eu din România“, încheie el.

Maramureş, „vedetă“ peste hotare şi cu romii

Despre rromii din Ponorâta s-au făcut destule reportaje. Ei au ajuns anul trecut în paginile ziarelor britanice ca Daily Mail şi The Telegraph. Tema acestor materiale e viaţa în sărăcie a celor care merg la cerşit pe străzile Londrei. Şi televiziunile din Franţa au ajuns să vorbească despre aceşti romi. Acum, în oraşul francez Lille există 10 familii de rromi din Ponorâta care locuiesc, ca şi cei de acasă, în colibe improvizate şi le dau de furcă autorităţile franceze.            

„Este o zonă care nu apare pe nicio hartă, este foarte rar vizitată de către autorităţi, iar oamenii de aici trăiesc aproape ca în Evul Mediu. Cu toate acestea, Ponorâta este locul unde trăiesc circa 500 de suflete, care trăiesc într-o sărăcie greu de imaginat, chiar inimaginabilă pentru mulţi europeni. Puţini dintre ei au acces la electricitate, 90% din rromi sunt analfabeţi şi şomeri. Trăiesc din ajutorul primit de la stat şi din munca cu ziua”, scriau cei de la Daily Mail, în 2013, despre faimosul sat Ponorâta din frumosul Maramureş.