EXCLUSIV Misterul celor şase case ale lui Klaus Iohannis. Unde sunt şi cât valorează casele candidatului ACL la prezidenţiale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale 2014 sunt cele şase imobile deţinute de Klaus Iohannis şi de soţia sa în municipiul Sibiu. Controversele au fost cu atât mai mari cu cât candidatul ACL la Preşedinţie a fost foarte rezervat în privinţa acestui subiect. Pentru a face lumină în acest caz, jurnaliştii „Adevărul“ au mers pe urmele imobilelor primarului din Sibiu.

Klaus Iohannis, candidat ACL la alegeri prezidenţiale 2014, deţine împreună cu soţia sa, Carmen, şase imobile în municipiul Sibiu, trei case şi trei apartamente la casă. Potrivit ultimei declaraţii de avere, soţii Iohannis au câştigat din chirii, anul trecut, 114.066 de lei, adică aproximativ 26.000 de euro anual. Atacat din toate părţile în campania electorală, pornind de la imobilele pe care le are în proprietate, edilul Sibiului a explicat, la începutul săptămânii, într-o emisiune la PRO TV care este parcursul achiziţionării celor şase imobile. 

„Salariul de profesor a contat foarte puţin, mediaţiile au contat un pic. Soţia mea şi cu mine am pornit de la un apartament de patru camere, la bloc, în centrul Sibiului, plus banii adunaţi de la nuntă, din care am reuşit să ne cumpărăm casa în care locuim şi azi. Am cumpărat-o pe bucăţi, după care am reuşit să cumpăr apartamentul din zona în care am locuit înainte, pe legea care permitea vânzarea locuinţelor de stat în condiţii avantajoase. Acela a fost efectiv din rate plătite din salariu. Pentru prima casă, pentru diferenţă, am muncit mult, după care am avut ocazia să cumpărăm jumătate de casă de la un prieten care o moştenise“, a spus liderul PNL. 

Iohannis a precizat că, la începutul anilor ‘90, situaţia din Sibiu a fost una „specială“, în privinţa pieţei imobiliare: „Eu sunt sas, i-am cunoscut pe oamenii de la care am cumpărat aceste imobile şi situaţia din Sibiu a fost una specială. Majoritatea saşilor au plecat, condiţiile pentru mine, care i-am cunoscut, au fost foarte avantajoase. Apoi, din chiriile adunate, am reuşit să cumpăr încă un apartament şi iar, cu chiriile puse una lângă alta, am cumpărat ultimele două case, de vreo 60 de metri pătraţi, dar am considerat că e o investiţie bună. Să nu-şi imagineze cineva că se pot face aceste lucruri din salariul de dascăl şi meditaţii. Eu am avut noroc că am avut de la început mai mult“. 

ADEVĂRUL a încercat, cu ajutorul unui expert imobiliar din Sibiu şi al unor locatari din zonele respective, să lămurească misterul valorii proprietăţilor deţinute de familia Iohannis. Evaluările sunt orientative, fiind făcute ţinând cont de suprafeţele din declaraţia de avere a edilului, de zonele în care se află imobilele şi de vederea exterioară. „Pornind de la declaraţiile de avere, nu are în proprietate nişte bunuri imobile de o valoare foarte mare. Ţinând cont de tradiţia din Sibiu, am putea spune chiar că este un sibian obişnuit, pentru că există foarte mulţi proprietari de imobile în oraş. În plus, este cunoscut faptul că, în zona Sibiului, au fost foarte mulţi saşi care, după Revoluţie, au vrut să se întoarcă în ţara de origine şi şi-au vândut imobilele la preţuri modeste. Preţurile de achiziţie, ţinând cont de anii dobândirilor, nu necesitau venituri exorbitante”, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul imobiliar Florenţi Stanciu, proprietara unei agenţii de profil din Sibiu. 

Casa de pe strada Bâlea

Proprietatea aflată pe strada Bâlea, aproape de centrul Sibiului, a fost dobândită de familia Iohannis în 1992, prin donaţie şi cumpărare, şi are o suprafaţă de 377 de metri pătraţi. Aici locuiesc în prezent Klaus Iohannis şi soţia sa. Ivona Mihăilescu (69 de ani), vecină cu soţii Iohannis, îşi aminteşte de vechii vecini, care le-au vândut casa soţilor Iohannis, saşi plecaţi în Germania în 1990.

„Aici, în 1989, la adresa domnului Iohannis, stătea o familie care avea doi copii şi au plecat în Germania. Atunci toţi primeau, când îşi donau casa, 80.000 de lei vechi. Absolut toate casele de saşi s-au vândut la 80.000 de lei vechi, ştiu precis. (în 1992, conform datelor INS, salariul salariul mediu în România era 20.140 de lei vechi - n.r.) Când au plecat saşii, casa avea şase camere, dar era foarte prost împărţită. Aveau o verandă cu sticlă, mai veche, au reabilitat, n-au construit absolut nimic. Când s-a mutat, el fiind profesor de fizică, făcuse poarta, îi pusese o supraînălţare în dreptul balamalelor şi, cu o sârmă, fiind poarta mare să nu se încline, era urcat pe scară şi numai el meşterea”, îşi aminteşte Ivona Mihăilescu. Femeia, care a fost vecină, într-o altă parte a oraşului, şi cu socrii lui Klaus Iohannis, mai spune că tatăl lui Carmen Iohannis era un blănar cunoscut, căruia îi mergeau afacerile foarte bine. Ivona Mihăilescu este convinsă că primarul Sibiului şi soţia sa au avut sprijin financiar puternic din partea părinţilor: „Au locuit şi socrii aici o perioadă şi pe urmă au venit tinerii”. 

casa iohannis balea

Casa de pe strada Balea, unde locuiesc sotii Iohannis

Aşa cum arată din exterior, ţinând cont de suprafaţă şi de poziţionare, proprietatea nu are o valoare exorbitantă, spune expertul imobiliar Florenţi Stanciu: „La 377 de metri pătraţi toată proprietatea, este o casă modestă. În zona respectivă, sunt imobile cu suprafeţe de peste 600 de metri pătraţi, ajungând chiar la 1.000, casă şi teren. Fiind achiziţionată în 1992, a costat foarte puţin. Dacă ar fi dorit să scoată un profit, ar fi vândut-o în boom-ul imobiliar din 2006 - 2008. Acum, valoarea de piaţă la case a scăzut chiar cu 70 la sută faţă de anii de vârf ai pieţei imobiliare sibiene. Astăzi îţi cumperi o construcţie nouă la preţuri între între 45.000 şi 70.000 de euro. Singurul atu acum, e zona, una centrală. Din exterior, ce se poate vedea este că terenul e foarte mic, bănuiesc că există acces cu maşina, din exterior nu se vede dacă are un singur nivel, poate să aibă şi pivniţă care i-ar creşte preţul. Valoarea de piaţă estimată ar fi între 70.000 şi 90.000 de euro cu totul, cu teren, pentru zonă”.  

Cele două case de pe strada Măgura

Alte două case sunt deţinute de familia Iohannis pe strada Măgura din Sibiu, într-o zonă îndepărtată de Centru. Ambele imobile, care împart aceeaşi curte, fiind poziţionate una în spatele celeilalte, au fost achiziţionate în 2007, una are 76 de mp, iar cealaltă 64 de mp. „Au fost ale preotului Klein casele, iar Klaus Iohannis le-a luat ieftine de la el, şi ieftin a luat şi preotul, care a plecat în Germania. Nu sunt nişte palate, ci nişte căsuţe, acolo, cameră, bucătărie, antreu, atât. Nu ştiu să stea cineva, văd că ziarul nu-l mai ia nimeni de la poartă, probabil nu sunt locuite”, spune Elena Ardelean, (78 de ani), care locuieşte vizavi de imobilele de pe Măgura. 

casa iohannis magura

Casele de pe strada Magura

De cealaltă parte, expertul imobiliar spune că nici cele două case nu pot fi considerate o investiţie. „Ca şi suprafeţe sunt extrem de mici, le-ai putea chiar spune că sunt două apartamente la casă mult mai greu de întreţinut. Zona nu este una bine cotată imobiliar, nu pot fi privite ca o investiţie imobiliară. Ca şi preţ, ai fi mai câştigat dacă ai avea un apartament la bloc, în zona Mihai Viteazul (o zonă aflată la circa 10 minute de Centrul Sibiului, extrem de căutată de studenţi, în special, pentru apartamente de închiriat). Mai mult de 35.000 - 40.000 de euro, fără renovări, nu aş da pe ele, pe amândouă, preţ maxim”, spune Florenţi Stanciu. 

Apartamentul de pe strada Pedagogilor

O altă proprietate a familiei Iohannis se află pe strada Pedagogilor, în Oraşul de Jos, într-o zonă aflată destul de departe de centrul oraşului. Este un apartament de 84 de metri pătraţi, într-o casă cu mai multe locuinţe şi curte comună, şi locul unde Iohannis a locuit cu familia şi şi-a petrecut mare parte din copilărie plus adolescenţa, până când a plecat la facultate în Cluj. Familia a cumpărat locuinţa de la stat în 1997, iar astăzi apartamentul este închiriat. „Oraşul de Jos nu este foarte bine cotat, şi un minus ar fi şi arhitectura acestui imobil. Din exterior, îţi poţi da seama că nu s-au făcut investiţii care să-i crească substanţial valoarea. Ca preţ de închiriere, iarăşi, nu reprezintă un venit serios: 150 - 200 de euro lunar. Preţul de evaluare este influenţat de faptul că sunt mai mulţi vecini în curte. Cât priveşte valoarea de piaţă, am în portofoliu un apartament în aceeaşi zonă, care are 101 metri pătraţi utili (mai mare decât casa deţinută de familia Iohannis), şi nu reuşesc să-l vând la 37.000 de euro. Deci o valoare reală ar fi înre 25.000 - 30.000 de euro”, explică Florenţi Stanciu. 

casa iohannis pedagogilor

Casa de pe strada Pedagogilor, la etajul careia familia Iohannis are un apartament

Expertul imobiliar explică şi cum s-au cumpărat, după 1990, fostele locuinţe de stat din Sibiu: „Foarte ieftin. Iohannis avea, bineînţeles, şi întâietate la cumpărare, fiind chiriaşul statului. Casele s-au putut vinde şi în rate, nici nu necesita să ai banii jos, nu trebuia să fii bogat ca să poţi să-ţi cumperi un apartament. Trebuia doar să lucrezi, nu necesitai un salariu foarte mare, ci salarii normale, pe care toată lumea le avea. Oricum, nu exista discrepanţa de acum, clasa de mijloc şi-a permis să-şi cumpere”. 

Apartamentul de pe strada Someşului

O altă proprietate deţinută de soţii Iohannis se află pe strada Someşului, foarte aproape de centrul Sibiului, şi are o suprafaţă declarată de 253 de metri pătraţi. Imobilul a fost achiziţionat în anul 2001. „Atunci, se vindeau destul de ieftin şi, existând mulţi care au cumpărat în acea perioadă chiar pentru a face profit, au vândut, ulterior, în 2007.

casa iohannis somesului

Casa de pe strada Somesului, unde familia Iohannis detine un apartament, la parter

Din nou, nu putem să-l privim ca şi o investiţie imobiliară, trebuie să-l privim ca pe o sursă de venit constantă. Fiind un apartament situat la casă, este cu mai mulţi proprietari în imobil, cum sunt majoritatea în Sibiu. În acea suprafaţă intră inclusiv terenul de sub imobil, pe care nu poţi să-l valorifici, nu poţi să pui un preţ pe terenul aferent imobilului şi un preţ pe suprafaţa locuibilă. Zona respectivă este cunoscută, pentru că se închiriază ca şi spaţii de birouri. Un preţ de închiriere lunară ar fi între 300 şi 400 de euro, dacă imobilul are o suprafaţă utilă de cel puţin 100 de metri pătraţi. Ca preţ de vânzare, dacă ar fi să-l valorifice astăzi, ar putea obţine circa 55.000 de euro, cu condiţia să aibă minim 100 de metri pătraţi”, explică Florenţi Stanciu. 

Apartamentul de pe Nicolae Bălcescu

Cu siguranţă cea mai mediatizată proprietate a soţilor Iohannis este apartamentul situat la parterul unei case din zona zero a Sibiului, pe pietonala Nicolae Bălcescu. Proprietatea are 166 de metri pătraţi, este în prezent închiriată unei bănci, iar soţii Iohannis au pentru ea un proces pe rol, fiind acuzaţi că ar fi cumpărat spaţiul de la un fals moştenitor. Dosarul este în rejudecare, iar soţii Iohannis au pierdut, în primă instanţă, procesul de la Tribunalul Braşov, care a constatat, printre altele, nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu presupusul proprietar, în prezent decedat. Soţii Iohannis au făcut recurs, iar procesul este pe rol. 

casa iohannis balcescu

Parterul casei de pe pietonala Nicolae Balcescu, detinut de familia Iohannis si care face in prezent obiectul unui litigiu. Proprietatea este inchiriata unei banci

Este şi cea mai rentabilă proprietate a edilului Sibiului, chiriile în zona centrală fiind substanţiale. „Putem spune că da, este o bună investiţie imobiliară, fiind zona zero a oraşului, situat la parter. Un preţ de închiriere, pe zonă, neştiind exact suprafaţa utilă a imobilului, este între 2.000 şi 3.500 de euro pe lună, dar totul depinde de negocierea chiriei unui astfel de spaţiu. Un preţ de vânzare este greu de estimat, există foarte multe cereri de cumpărare pe bulevardul Nicolae Bălcescu şi nimeni nu vinde, pentru că este foarte greu să pui un preţ pe ceva care îţi aduce un venit constant considerabil”, explică Florenţi Stanciu. 

Vă mai recomandăm: 

FOTO Cum se votează în satul „roşu” al singurului primar traseist din judeţul Sibiu: „Nu ştiu cine e preşedinte, pun ştampila pe floare, aşa am înţeles”

Mai sunt doar câteva zile până la alegeri prezidenţiale 2014 aşa că e agitaţie mare şi la Hoghilag, singura comună din judeţul Sibiu unde un ales a schimbat partidul pe ordonanţa Dragnea. PSD-ul este şi singurul care a împărţit câte ceva prin zonă, bluze roşii, şepci, pixuri sau chibrituri, spre dezamăgirea unora care aşteptau măcar o găleată sau un lighean. Toată lumea merge la vot, chiar dacă unii nu ştiu să scrie sau să citească.

Ce înseamnă România pentru ungurii din secuime: „Mă simt ungureşte, nu româncă. Părinţii sunt unguroaică”

O discuţie simplă în limba română, pe plaiurile Ţinutului Secuiesc, se transformă într-o adevărată încercare pentru mulţi locuitori de aici. Copiii recunosc că li se predă la şcoală limba ţării lor, chiar şi câte trei - patru ore pe săptămână, dar asta nu le este suficient pentru a putea să te înţeleagă sau să-ţi răspundă.

VIDEO Cum văd autonomia ungurii din Ţinutul Secuiesc: „Nu ştiu să vă explic ce este, nu prea gândesc despre aceste lucruri”

Cu puţin timp înainte de intrarea în campanie electorală, liderii UDMR au depus în Parlament un nou proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Jurnaliştii „Adevărul” au vrut să afle cum a ajuns acest proiect în inima Secuimii, în Harghita şi Covasna, la oamenii de rând. Părerile lor sunt împărţite.

EXCLUSIV Klaus Iohannis. Secretele neamţului care vrea să fie preşedintele României

Klaus Werner Iohannis este primul personaj prezentat în detaliu, din seria candidaţilor la preşedinţia României, în cadrul campaniei „Alege preşedintele”, pe care ziarul „Adevărul” o demarează astăzi atât în ediţia tipărită, cât şi în cea online, pe www.adevarul.ro.

Dosarele aleşilor Sibiului. Cine sunt politicienii locali care au ajuns în instanţă

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea, sunt doar doi dintre politicienii locali cu dosare pe rolul instanţelor. Mai mulţi primari sunt de asemenea acuzaţi de conflict de interese iar la Mediaş primarul şi mai mulţi consilieri locali sunt trimişi în judecată pentru abuz în serviciu.

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite