Cum au apărut peste un milion de români pe liste suplimentare, în primul tur al prezidenţialelor. Cine sunt baronii din judeţele cele mai vizitate în ziua votului
0La alegerile prezidenţiale 2014, în primul tur, au votat pe listele suplimentare 1.126.284 de persoane. Cele mai multe voturi pe listele suplimentare s-au întregistrat în judeţul Cluj, un important centru universitar. adevarul.ro va prezintă situaţia pe fiecare judeţ în parte, dar mai ales cum au devenit Oltul şi Teleormanul judeţe-magnet pentru votanţi, în ziua de 2 noiembrie.
Nu mai puţin de 1.126.284 de persoane, din cei 9.723.232 de români care s-au prezentat la urne în primul tur al alegerilor prezidenţiale din acest an, au votat pe listele suplimentare. Conform datelor oferite de Biroul Electoral Central, în total, erau aşteptaţi la vot 18.284.066 de alegători.
Cele mai multe voturi pe listele suplimentare s-au întregistrat în judeţul Cluj, 51.714 de voturi, lucru explicabil prin faptul că este un important centru universitar. adevarul.ro va prezintă situaţia pe fiecare judeţ în parte, dar mai ales cum au devenit judeţele Olt (28.515) şi Teleorman (20.828) şi centre turistice în ziua de 2 noiembrie.
IAŞI Şefii PSD Iaşi acuză că studenţii care au votat pe liste suplimentare au fost manipulaţi şi intoxicaţi online
Liderii social-democraţi din Iaşi se întrec în explicaţii originale prin care încearcă să explice înfrângerea suferită de către candidatul Victor Ponta îjn municipiul Iaşi, în primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014. Liderii PSD Iaşi îşi exprimă îndoiala în privinţa felului în care au votat alegătorii înscrişi
pe listele suplimentare în primul tur al algerilor prezidenţiale.
Rezultatele oficiale au arătat că Iohannis a reuşit să se impună în faţa lui Ponta în municipiul Iaşi, cu 54.565 de voturi (34.19%) la 52.275 (32.75%). Sunt primele alegeri pe care PSD le pierde la Iaşi din 2003, an în care Nichita a fost numit primar, şi până în prezent. Au votat în municipiul Iaşi 159.592 de alegători, iar 25.785 de voturi au fost exprimate pe liste suplimentare. În Iaşi fiinţează cinci universităţi de stat, în care învaţă peste 50.000 de studenţi. Din acest motiv, şefii PSD Iaşi , conduşi de baronul Gheorghe Nichita, (foto dreapta) au presupus că votanţii de pe listele suplimentare au fost în majoritate studenţi.
ARAD Moneasa, campioana votului pe liste suplimentare în judeţul Arad
Aproape zece la sută a fost procentul votanţilor pe listele suplimentare din primul tur al alegerilor prezidenţiale din judeţul Arad. Concret, în judeţul Arad au votat 175.600 de alegători înscrişi pe listele electorale permanente. Dintre aceştia 17.403 alegători au votat pe liste suplimentare (care au votat în alte localităţi decât în cea de domiciliu).
În comuna Moneasa, unde se află staţiunea cu acelaşi nume, au votat 781 de persoane. Dintre acestea, 254 au fost trecuţi pe listele suplimentare, adică un procent de peste 32 la sută. Explicaţia este dată de faptul că Moneasa este o staţiune turistică situată de la poalele Munţilor Codru Moma, iar hotelurile şi pensiunile de aici sunt asaltate de turişti în orice anotimp al anului.
SĂLAJ Sălajul este în topul naţional al votului pe liste suplimentare. Explicaţia autorităţilor
Fără a reprezenta o destinaţie turistică în această perioadă, Sălajul se numără printre judeţele cu cel mai mare procent de votanţi pe liste electorale: peste 11 la sută. Primarii spun că, la baza acestei situaţii, ar fi Luminaţia, care a coincis cu alegerile şi care a adus în localităţile natale sălăjenii stabiliţi în altă parte.
În patru secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale 2014, numărul alegătorilor care au votat pe liste suplimentare a fost de peste o sută. Topul este condus de secţia de votare din Surduc, unde au votat pe astfel de liste 124 de persoane. Mai exact, din 768 de alegători prezenţi la urne, 124 au votat pe liste suplimentare. Primarul Elena Onicaş (PSD) spune explicaţia este una simplă: ”A fost Luminaţia, iar oamenii au venit acasă”, spune ea, precizând că, din postura sa de edil, altă explicaţie nu are de dat.
Urmează secţiile de votare din Chechiş şi din Bogdana, unde au votat pe liste suplimentare câte 115 alegători, şi cea din Dioşod, cu 103 votanţi pe astfel de liste.
TELEORMAN Peste 20.800 de „turişti” în judeţul roşu al lui Liviu Dragnea
Nu mai puţin de 20.828 de alegători au votat în Teleorman la alte secţii decât cele la care au fost arondaţi după adresa de domiciliu. Judeţ fără potenţial turistic , Teleormanul s-a dovedit a fi, în unele localităţi, un adevărat punct de atracţie pentru sute de alegători. Printre comunele cu record de votanţi pe liste speciale se numără Botoroaga, Mârzăneşti sau Poroschia.
189. 825 de teleormăneni s-au prezentat la urne la scrutinul din 2 noiembrie pentru alegerile prezidenţiale. 20.828 de alegători au votat la alte secţii decât cele la care au fost arondaţi după localitatea de domiciliu. Comparativ cu alegerile prezidenţiale din 2009, numărul ”turiştilor electorali” este mai mic. Peste 24.000 de teleormăneni au votat la primul tur din 2009 în alte localităţi decât cele de domiciliu. Chiar şi aşa, cifra de 20.828 de ”turişti” rămâne una prea mare pentru potenţialul turistic al Teleormanului, care s-a dovedit a fi la alegeri mai crescut decât cel al Maramureşului sau al judeţului Alba.
În toate localităţile din Teleorman se regăsesc zeci de alegători pe listele speciale, însă în cazul unora recordul de „turişti” bate la ochi. Reamintim că cel care controlează încă din umbră judeţul Teleorman, vicepremierul PSD Liviu Dragnea (foto, fostul şef al CJ Teleorman) este judecat în dosarul ”Fraude la referendum”, în care este acuzat că ar fi pus la punct un sistem naţional de fraudare a referendumului din 2012, de demitere a lui Traian Băsescu.
SUCEAVA Cum s-a dublat numărul voturilor pe listele suplimentare în judeţul Suceava
Faţă de alegerile din 2009, numărul persoanelor care au votat pe liste suplimentare s-a dublat în judeţul Suceava, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014. În judeţul Suceava, la primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2009, în secţiile special amenajate pentru persoanele care se aflau în altă localitate decât cea de domiciliu şi-au exprimat opţiunea electorală 10.901 de persoane.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, persoanele aflate în altă localitate au avut posibilitatea să voteze în orice secţie de votare, pe listele suplimentare, după completarea unei declaraţii prin care alegătorul confirmă că nu a mai votat în altă parte.
În Suceava, judeţ controlat de baronul liberal Ştefan Alexandru Băişanu (foto), la alegerile din data de 6 noiembrie 2014 au votat pe listele suplimentare 20.446 de persoane, aproape dublu faţă de anul 2009. La Biroul Electoral Judeţean Suceava nu au fost reclamate eventuale fraude electorale, însă preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, a afirmat că va verifica numărul de voturi exprimate pe listele suplimentare în municipiul Suceava, despre care a spus că sunt prea multe.
HUNEDOARA Deva şi comuna Şoimuş au strâns cele mai multe voturi pe listele suplimentare
În judeţul Hunedoara, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, au votat 17.545 de oameni, adică mai puţin de zece la sută din numărul total al celor care şi-au exprimat opţiunea electorală. Peste 600 de oameni înregistraţi pe aceste liste au votat numai în comuna Şoimuş, iar în Deva numărul lor a depăşit 2.200.
Peste 17.500 de oameni au votat pe listele suplimentare, în judeţul Hunedoara, în primul tur al alegerilor prezidenţiale. În comuna Şoimuş, condusă timp de 18 ani de fostul primar Laurenţiu Nistor, în prezent deputat şi lider al Organizaţiei Judeţene a Partidului Social Democrat Hunedoara, din cei 2680 de oameni care s-au prezentat la vot, 640 aveau domiciliul în afara comunei. La primul tur al alegerilor din 2009, în Şoimuş au votat pe listele suplimentare 289 de oameni.
În Şoimuş, primarul Mihai Irimie a trecut recent de la PRM la PNL. În comuna învecinată Devei, Klaus Iohannis a obţinut peste 50 la sută din voturi şi cu circa 500 mai multe voturi decât contracandidatul său Victor Ponta. O explicaţie pentru numărul mare la alegătorilor înscrişi pe listele suplimentare în Şoimuş este faptul că în zonă sunt cantonaţi muncitorii firmelor care execută lucrări de modernizare a DN 76 Deva – Oradea.
IALOMIŢA Miza pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014 au fost voturile suplimentare
Datele statistice ale Biroului Electoral Central arată faptul că voturile de pe listele suplimentare din Ialomiţa au cântărit greu în ceea ce priveşte procesul electoral din primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014. Cifrele indică faptul că 10% din numărul total al voturilor exprimate în judeţ sunt ale persoanelor care au participat la scrutin departe de localităţile de domiciliu. Voturile suplimentare au dat plus valoare alegerilor prezidenţiale 2014 în Ialomiţa
Raportat la nivelul Ialomiţei, judeţ controlat de baronul PSD Silvian Ciupercă (foto), recent călcat de procurorii anticorupţie, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne la primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014 a fost 113.405 persoane.
Dintre aceştia 101.846 au votat pe listele permanente, în timp ce 10.506 au fost înregistraţi pe listele suplimentare. Exprimate în procente, aceste cifre scot în evidenţă faptul că 10% dintre voturile exprimate în Ialomiţa sunt ale persoanelor care s-au prezentat la urne în altă localitate decât cea de domiciliu. Aceleaşi date statistice arată faptul că în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, în Ialomiţa au votat pe listele suplimentare doar 9.000 de persoane.
BÂRLAD Cum a crescut turismul electoral pe Valea Prutului: „Era vreme frumoasă şi oamenii au ieşit la pescuit”
Alegătorii din oraşul vasluian Murgeni, care în ultimii 10-15 ani au votat cu partidele de dreapta, şi-au schimbat radical opţiunea în 2014 şi au adus candidatului PSD la prezidenţiale un scor zdrobitor. La fel ca în alte localităţi vasluiene, pe listele suplimentare a votat un număr aporape dublu de cetăţeni
Numărul alegătorilor pe listele suplimentare la turul din 2 noiembrie a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2009 în multe localităţi din Vaslui, judeţ controlat de baronul PSD Dumitru Buzatu (foto). Un exemplu elocvent este oraşul Murgeni unde prezenţa la vor a fost completată, faţă de 2009, cu un număr dublu de alegători pe listele suplimenatre.
Comunitatea are pe listele permanente 5.726 cetăţeni cu drept de vot, din care, 2.609 au ieşit la vot. Cifrele sunt comparabile cu cele din 2009, când pe listele permanente au fost 5.782 de alegători din care au votat 2.972. Discrepanţa uriaţă s-a înregistrat pe listele suplimentare. În 2009 au votat 184 de persoane care aveau domiciliul în alte localităţi, fiind trecuţi pe liste suplimentare. În 2014, au fost 314 alegători pe liste suplimentare.
VASLUI Numărul alegătorilor de pe listele suplimentare a crescut cu aproape 25% în judeţul Vaslui
Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central, din cei 172.209 alegători care au votat la secţiile din judeţul Vaslui, 14.492 au fost pe listele, cu 3.327 mai mult decât în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2009. Cei mai mulţi alegători care au votat pe listele suplimentare în municipiul Vaslui, 1.438 alegători, cu aproape 400 mai mult decât în 2009.
Municipiul Vaslui, condus de social democraţi in ultimii 25 ani, a avut pe listele permanente 75.393 alegători, cu 12.000 mai mult decât în 2009, iar din numărul total de voturi valabil exprimate peste 44% din voturi au mers către Victor Ponta.
La Huşi, pe listele suplimentare s-au regăsit 702 votanţi, cu 201 mai mult ca în 2009. Oraşul condus de primarul recent reintors în PSD, Ioan Ciupilan, are 25.510 alegători pe listele permanente, dintre aceştia, în primul tur, doar 10.389 şi-au exercitat dreptul la vot.
La Negreşti, oraş condus tot de primar PSD, pe listele suplimentare s-au regăsit 257 alegători, cu 86 mai mult ca în primul tur al prezidenţialelor din 2009.
CĂLĂRAŞI Cum s-a votat masiv pe liste suplimentare în judeţul Călăraşi
Misterul voturilor de pe listele suplimentare din Călăraşi, judeţ controlat de baronul Răducu George Filipescu (foto), şeful CJ, la alegerile prezidenţiale din 2014, rămâne încă un mister. 16.761 de persoane, cu 6.535 mai multe decât la alegerile din 2009(creştere de 63,91%), au venit şi au votat în Bărăgan.
Primarii localităţilor fruntaşe la vot pe liste suplimentare nu găsesc încă o explicaţie a acestui lucru. De exemplu, în comuna Vâlcelele, edilul-şef Gabriel Oroianu(PDL) nu înţelege cum au ajuns să voteze aici 662 de persoane pe listele suplimentare.
„ Chiar nu am nicio explicaţie. Am văzut şi eu că, încă de la primele ore ale dimineţii, se vota masiv. Am fost şi foarte prins în ziua votului cu sfinţirea unei biserici... Dar nici la slujbă nu a fost atâta lume ca să explice într-un fel numărul mare de votanţi. În satul Floroaica se terminaseră la un moment dat buletinele de vot, aşa de mulţi au fost. Sunt variante şi variante. PSD-ul zice că ACL-ul a adus oameni la vot, ACL-ul zice invers. Unde o fi adevărul?”... se întreabă şi primarul. În comuna Vâlcelele, conform Biroului Electoral Central, 1.470 de persoane au drept de vot, iar la urne, culmea!, s-au prezentat 1.732. Dintre acestea 962 au votat pe liste permanente, iar 662 pe cele suplimentare.
TULCEA I.C. Brătianu, comuna fruntaşă la numărul de votanţi pe listele suplimentare
În comuna I.C. Brătianu din judeţul Tucea, pe listele suplimentare au votat 191 de persoane. Primarul are o explicaţie: oamenii locuiesc în comună, dar au actele de identitate pe Galaţi.
Cei mai mulţi votanţi pe liste suplimentare în judeţul Tulcea s-au semnalat în comuna I.C. Brătianu. Conform statisticilor oferite de Biroului Electoral Central, în comuna tulceană au votat 191 de persoane pe listele suplimentare. Numărul persoanelor cu drept de vot din comună nu trece de 946.
Primarul localităţii, Viorel Chiriţă, are şi o explicaţie pentru acest fenomen. „Comuna noastră este la graniţa cu Galaţiul, unde se face trecerea cu bacul. Mulţi oameni de la noi au case în I. C. Brătianu, dar au buletine de Galaţi. Stau aici 300 de zile pe an şi doa câteva zile merg în oraş. Avem atât bătrâni, cât şi tineri“, explică primarul numărul mare de votanţi pe listele suplimentare.
BRĂILA Cum a ridicat o nuntă din satul brăilean Cotu Lung numărul alegătorilor prezentaţi la urne
La Brăila, judeţ controlat până de curând de baronul PSD Gheorghe Bunea Stancu (foto, preşedintele suspendat al CJ Brăila, aflat în arest la domiciliu, fiind în mijlocul unui dosar de corupţie) au votat pe liste suplimentare 9.057 de persoane, dintr-un total de 154.382 alegători prezentaţi la urne. Cele mai multe voturi pe liste suplimentare s-au înregistrat în municipiu, unde există şi cele mai multe secţii de votare. Se remarcă, însă, şi câteva localităţi din mediul rural unde, deşi populaţia este foarte scăzută, la vot s-au prezentat mulţi cetăţeni care au domiciliul în altă parte.
În comuna Siliştea, situată la circa 20 kilometri de municipiul Brăila se remarcă o astfel de situaţie. Conform datelor cetralizate de Biroul Electoral Central, în Siliştea şi satele arondate, Muchea şi Cotu Lung, pe liste suplimentare au votat 148 de alegători, în condiţiile în care numărul total de locuitori cu drept de vot este 1470.
Întrebat cum explică faptul că 10% din numărul de voturi exprimate în comuna sa se regăsesc pe listele suplimentare, primarul comunei Siliştea, UNPR-istul ilie Eftimie, a spus că de vină ar fi o nuntă organizată într-unul dintre sate şi locatarii unui alt sat care locuiesc acolo doar până la venirea sezonului rece, ei având domiciliul stabil în municipiul Brăila.
MARAMUREŞ Peste 10.000 de persoane au votat în Maramureş pe listele suplimentare în primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014
Numărul total al alegătorilor care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciului a fost în primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014 la nivel de judeţ Maramureş de peste 10.000 de persoane. Cum era şi normal, numărul cel mai mare al acestor persoane care au votat pe listele suplimentare a fost înregistrat în Baia Mare, unde avem 3093 persoane.
În Baia Mare avem un primar UNPR în persoana lui Cătălin Cherecheş. În municipiul de pe malul Săsarului numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de peste 120 de mii de persoane.
Deloc surprinzător poate, numărul persoanelor care au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale pe listele suplimentare este cel mai mare la nivel de oraşe. Avem 890 de persoane la Sighetu Marmaţiei (unde avem primar PNL şi unde avem 36.435 persoane înscrise în listele electorale permanente), 433 la Borşa (Primar care a trecut la PSD recent odată cu ordonanţa Dragnea, 22.985 alegători înscrişi în listele electorale permanente), 377 la Tg. Lăpuş (primar PDL), sau 191 la Ocna Şugatag.
BACĂU 5.287 de persoane au votat pe listele suplimentare în municipiul Bacău şi 1.078 în Oneşti
Numărul persoanelor care au votat la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, în localităţile judeţului Bacău în alte secţii de votare decât cele la care erau arondate este sub 10% faţă de totalul votorulor exprimate. Un număr mai mare de voturi pe listele suplimentare se înregistrează în comunele din preajma municipiilor, unde s-au construit cartiere rezidenţiale, dar populaţia activă este înregistrată încă la oraş.
Autoritatea Electorală Permanentă efectuează în această perioadă verificări, prin sondaj, faţă de posibilitatea ca unii alegători să-şi fi exrcitat dreptul de vot de mai multe ori. Cel mai mare număr de voturi exprimate pe listele suplimentare este în municipiul Bacău, 5287 de voturi, urmat de Oneşti, 1078, Comăneşti, 684, Tîrgu Ocna, 645 în timp ce în Slănic Moldova, oraş staţiune turistică, doar 326.
GALAŢI Rata participării la vot, cu vameşi, vizitatori şi muzicanţi se ţine
Primarii celor mai multe localităţi din judeţul Galaţi spun că numărul mare de alegători pe listele suplimentare se datorează faptului că mulţi tineri, mutaţi la oraşe, s-au aflat în vizită la părinţi şi au preferat să voteze acolo. Au fost însă şi primari care au acuzat, mai mult sau mai puţin pe faţă, faptul că votanţii au fost aduşi din alte localităţi de persoane necunoscute.
Evident, cele mai multe voturi pe listele suplimentare s-au înregistrat în municipiul Galaţi: 5.630 de persoane, în condiţiile în care numărul total al persoanelor cu drept de vot din municipiul reşedinţă de judeţ a fost de peste 261.000, iar cel al votanţilor a fost de 129.025. Aglomeraţie mare la listele suplimentare au fost la secţia de votare de Universitate, dar şi la secţiile de votare de la Colegiul de Industrie Alimentară Elena Doamna, ambele fiind preferate de studenţii căminişti.
Interes crescut pentru listele suplimentare a fost şi la Oancea, acolo unde au votat în grup vameşii din punctul de frontieră, dar şi într-o altă localitate de frontieră – Vlădeşti – acolo unde primarul vorbeşte despre faptul că votanţii au fost aduşi cu maşinile personale de persoane necunoscute, unii dintre ei prezentându-se chiar drept muzicanţi în tranzit! La Oancea, pe lângă cei 697 de votanţi locali, au fost trecuţi pe listele suplimentare alţi 186, în vreme ce la Vlădeşti numărul votanţilor cu domiciliul în altă localitate a fost de aproape 200.
VRANCEA La Şcoala din satul de munte vrâncean Lepşa prezenţa la urne a fost de 120%
În Vrancea, numărul votanţilor pe listele suplimentare la primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014 a fost mai mic decât la precedentele alegeri din 2009. La primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014, în Vrancea s-au prezentat la urne 163.893 de votanţi, din care doar 159.205 voturi au fost declarate valabil exprimate.
Pe listele suplimentare şi-au exprimat opţiunea de vot 15.916 persoane în toate cele 73 de unităţi administrativ teritoriale (9,7%), media persoanelor care au votat în altă secţie decât au fost arondaţi fiind de 40 de fiecare secţie, fiind însă locuri unde acest număr a oscilat, chiar şi până la 100 de voturi.
Cu toate acestea, nu se poate spune în Vrancea că a existat turism electoral, în condiţiile în care judeţul s-a numărt la jumătatea clasamentului în ce priveşte prezenţa la urne, iar candidatul cel mai bine lasat, Victor Ponta, a fost în Vrancea abia pe locul 12 ca procentaj. Judeţul Vrancea este controlat de mai mulţi ani de baronul PSD Marian Oprişan (foto), şeful Consiliului Judeţean, judecat înttr-un dosar de corupţie.
ARGEŞ Fraudele electorale din turul I semnalate în Argeş
Peste 360 de lucrători ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş şi alţi 363 de angajaţi ai ISU Argeş, plus 132 de jandarmi şi peste 300 de mascaţi, dar şi angajaţi ai Poliţiei Transporturi şi ofiţeri din cadrul Serviciilor Permise şi Paşapoarte vor veghea ca în turul doi al alegerilor prezidenţiale să nu mai existe incidente electorale.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, în Argeş, din cei 540.776 alegători înscrişi pe listele electorale, s-au prezentat la vot 265.199 şi încă 25.677 de persoane înscrise pe tabelele electorale, cele mai multe în oraşe, diferenţa fiind repartizată relativ uniform pe comune, fără că vreuna din localităţile rurale să atragă atenţia printr-un număr crescut al votanţilor pe listele suplimentare.
BOTOŞANI Cum au umplut listele electorale suplimentare, pieţarii, lăptarii şi petrecăreţii în „bastionul roşu” al Moldovei
Trei localităţi din judeţul Botoşani au avut un număr mare de alegători trecuţi pe listele suplimentare. Pe lângă cele două municipii, Botoşani şi Dorohoi, în top se află şi o comună cu 3000 de locuitori. Explicaţiile furnizate de edili arată că listele suplimentare la algerile prezidenţiale de duminica trecută au fost umplute de muncitori, petrecăreţi şi pieţari.
În judeţul Botoşani 363.000 de locuitori au drept de vot şi au fost înscrişi pe listele electorale permanente. Dintre aceştia şi-au exprimat dreptul de vot 49,32%. Au fost trei localităţi unde listele suplimentare au fost extrem de solicitate în primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014.
Astfel în Dorohoi, Botoşani şi comuna Vlăşineşti au fost înregistraţi cei mai mulţi alegători pe listele suplimentare. În capul listei se află municipiul reşedinţă de judeţ, Botoşaniul cu 925 de persoane, urmat de municipiul Dorohoi cu 121 de votanţi pe listele suplimentare.
Pe lângă cele două localităţi, cu cei mai mulţi locuitori, se află în top şi comuna Vlăsineşti cu doar 3000 de suflete înregistrate la ultimul recensământ. Aici numărul de alegători înscrişi pe listele suplimentare se ridică la 104. În toate cele trei localităţi cu edili social-democraţi, candidatul PSD, Victor Ponta a câştigat cu o majoritate covârşitoare, de peste 50%. Edilii vin şi cu explicaţii în privinţa numărului mare de votanţi pe listele suplimentare.
BUZĂU În judeţul Buzău, s-a votat mai mult pe listele speciale decât în 2009
Pe lista celor care, duminică, şi-au exprimat votul ”în deplasare”, pe raza judeţului Buzău, figurează un număr de 18.670 de persoane. Numărul este cu aproape 4.000 mai mare decât cel înregistrat la alegerile prezidenţiale din 2009, când au fost contabilizaţi 14.953 de înscrişi pe listele speciale. Autorităţile locale explică diferenţa: aflux mai mare de turişti şi mai mulţi proprietari de case de vacanţă.
Conform rezultatelor Biroului Electoral Judeţean, cele mai consistente liste speciale apar în dreptul municipiului Buzău, cu 3.381 de persoane care au votat în alte secţii decât cele cărora le sunt arondate. În 2009, în municipiul Buzău au votat pe liste speciale 1.961 de persoane.
De asemenea, liste speciale umflate mai apar şi în comunele de lângă municipiul Buzău, dar şi acolo unde turismul este mai dezvoltat decât în restul judeţului, controlat de baronul Victor Mocanu (foto).
La Merei, comună cu peste 5.600 de locuitori cu drept de vot, apar pe lista specială 694 de persoane. Numărul este de aproape două ori mai mare decât cel înregistrat la alegerile din 2009, când au votat în deplasare 383 de persoane. Primarul social-democrat, Ştefan Chircă, pune diferenţa pe seama dezvoltării rapide a staţiunii Sărata Monteoru în ultimii ani.
OLT Cum au apărut aproape 30.000 de alegători pe listele suplimentare la secţiile de votare din Olt
Alegeri prezidenţiale 2014. Judeţul Olt, aflat sub comanda lui Paul Stănescu (foto), şeful PSD al Consiliului Judeţean, este în topul judeţelor din ţară cu un număr record de alegători care, la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie, au votat pe liste suplimentare. Mai exact, potrivit datelor oficiale, nu mai puţin de 28.515 persoane au votat pe listele menţionate, cifră ce reprezintă un procent deloc de neglijat de 12,8% din totalul voturilor valabil exprimate.
Alegeri prezidenţiale 2014. Judeţul Olt se numără printre judeţele ce cuprind un număr mare de localităţi: nu mai puţin de 112, dintre care opt sunt oraşe. Potrivit datelor Biroului Electoral Judeţean nr. 30 Olt, în urma numărării voturilor de la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale 2014 a reieşit că Victor Ponta a câştigat prima “repriză” cu 59,99%, în timp ce următorul clasat, Klaus Iohannis, a obţinut 18,94% din sufragii. În judeţul Olt au fost organizate 378 de secţii de votare, 380.613 persoane fiind înscrise pe listele electorale. De semnalat că un număr de 28.515 persoane au votat pe liste suplimentare, iar alte 3.339 au solicitat urna mobilă. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 216.361, în timp ce 5.258 de voturi au fost anulate.
ALBA Câţi alegători au votat pe liste speciale în Alba: localităţile cu cel mai mare „turism electoral”
În judeţul Alba au votat pe listele speciale, în primul tur al alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României 2014, un număr de 14.635 de alegători. Cifra reprezintă aproximativ 9% din numărul total al alegătorilor prezenţi. Cei mai mulţi (3.098) au votat la Alba Iulia.
Totalul persoanelor care au votat pe listele speciale în primul tur este mai mult decât dublu decât cei care au votat în 2009. Atunci şi-au exprimat votul pe liste speciale un număr de 6.749 alegători. În urmă cu cinci ani însă, au existat secţii speciale şi nu s-a putut vota în fiecare secţie pe ca în 2014.
Cei mai mulţi alegători prezenţi pe listele speciale la primul tur în 2014 sunt la Alba Iulia: 3.098. Explicaţia poate fi reprezentată de prezenţa în oraş a cel puţin 3.000 de studenţi care nu îşi au domiciliul în reşedinţa judeţului. În celelalte trei localităţi urbane importante din judeţ s-au înregistrat un număr aproximativ egal de alegători care au votat pe liste speciale: 672 la Aiud, 623 la Blaj şi 788 la Sebeş. În ultimul oraş există o comunitate de romi mai puternică, lucru care explică numărul sensibil mai mare de votanţi pe liste speciale.
SIBIU La Păltiniş, în judeţul Sibiu, au votat de trei ori şi jumătate mai mulţi alegători decât cei înscrişi în liste
Judeţul Sibiu s-a aflat printre primele din ţară ca prezenţă la vot (58,52%) la primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014.
Sibienii au fost printre cei mai harnici români care au votat la primul tur al alegrilor prezidenţiale 2014. Nu mai puţin de 220.417 alegători, dintr-un total de 376.616, s-au prezentat pe 2 noiembrie la secţiile de votare pentru a-şi exprima opţiunea pentru viitorul preşedinte al României. 197.449 de cetăţeni au votat pe liste permanente, în vreme ce alţi 22.001 au ales să voteze pe liste suplimentare (aproximativ 10%).
În acest judeţ s-a înregistrat şi cea mai mare prezenţă la urne, peste 350%, acest lucru întâmplându-se la o secţie din Staţiunea de munte Păltiniş. Pe listele permanente figurau doar 27 de persoane, adică localnicii cu drept de vot, însă numărul total de votanţi a fost de 110.
Staţiunea Păltiniş aparţine administrativ de municipiul Sibiu, secţia de votare amenajată aici fiind una dintre cele 105 din oraş.
GORJ Localităţile cu cei mai mulţi alegători pe liste suplimentare. Comuna Runcu, în topul votanţilor plimbăreţi
17.391 de alegători au votat, în primul tur, în judeţul Gorj, aflat sub dominaţia baronului pe liste suplimentare din totalul de 164.315 persoane care s-au prezentat la vot. Cei mai mulţi votanţi de acest fel s-au înregistrat în oraşe.
În municipiul Târgu Jiu s-a înregistrat cel mai mare număr de votanţi pe liste suplimentare. 2751 de alegători din cei 41848 care s-au prezentat la urne au votat pe liste suplimentare. Numărul de persoane cu drept de vot aflate pe listele electorale a fost de 81.097. În municipiul Motru s-au înregistrat 623 de persoane care au votat în acest fel dintr-un total de 9530 de votanţi. 19.300 de persoane din Motru au figurat pe listele electorale.
Comuna Runcu s-a clasat pe locul patru în privinţa numărului de alegători care au votat pe liste suplimentare, cu 474 de votanţi din totalul de 3074 care şi-au exprimat opţiunea electorală.
CLUJ 10% din populaţia municipiului Cluj-Napoca a votat pe liste suplimentare
Localitatea din judeţul Cluj unde s-a votat cel mai multe pe liste suplimentare a fost Cluj-Napoca - 30.590 de persoane, adică 10% din populaţia cu drept de vot. Prefectul Clujului a explicat fenomenul prin creşterea numărului de studenţi care au participat la vot.
Cluj-Napoca este localitatea aflată în topul judeţului în ceea ce priveşte votul pe liste suplimentare- 30.590 de persoane. Aceasta în condiţiile în care în tot judeţul s-au înregistrat 51.714 de persoane care au fostat pe listele suplimentare.
CONSTANŢA La o secţie de votare din Constanţa, 678 de persoane au votat pe liste suplimentare
La o secţie de votare amenajată în incinta Şcolii nr. 37 din Constanţa, situată în Km 4 - 5, pe listele suplimentare au votat 678 de persoane. Statisticile întocmite de Biroul Electoral Central au situat judeţul Constanţa pe un loc fruntaş în privinţa voturilor pe listele suplimentare. La nivelul municipiului, au votat la altă secţie 12.512 de alegători.
O situaţie cel puţin ciudată s-a semnalat la Şcoala gimnazială nr. 37 din oraşul Constanţa, în incinta căreia au funcţionat trei secţii de votare la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie 2014. La una dintre ele, pe listele suplimentare au votat 678 de persoane, fiind cel mai mare scor la nivel de judeţ. Înscrişi pe listele de vot au fost 1.252 de votanţi. Reamintim că judeţul Constanţa se află sub controlul baronilor PSD Radu Mazăre (foto), primarul Constanţei, şi Nicuşor Constantinescu (foto, preşedintele suspendat al CJ), ambii judecaţi în dosare grele de corupţie.
DÂMBOVIŢA Localităţile din Dâmboviţa în care s-a votat cel mai mult pe listele suplimentare
Alegeri prezidenţiale 2014. În Judeţul Dâmboviţa, format din 89 de localităţi, numărul alegătorilor care au votat pe listele suplimenetare se ridică la peste 23.043, în condiţiile în care numărul total al dâmboviţenilor care s-au prezentat la vot în primul tur a fost de 242.457.
VÂLCEA Staţiunile din Vâlcea, în topul localităţilor cu cei mai mulţi alegători pe liste suplimentare
Peste 21 700 de persoane au votat pe lista suplimentare şi în judeţul Vâlcea. În topul localităţilor cu cei cei mai mulţi alegători care au votat în altă secţie decât cea în care au domiciliul se numără municipiul Râmnicu Vâlcea, staţiunile Băile Olăneşti, Călimăneşti şi Băile Govora.
În Râmnicu Vâlcea, municipiu condus în acest moment de un primar interimar social democrat, au votat pe liste suplimentare 3394 de persoane, numărul total al persoanelor care s-au prezentat la vot fiind 51. 294. Având în vedere că mulţi dintre vâlceni locuiesc în Râmnic fără să-şi fi făcut mutaţie, numărul mare de persoane care au votat pe liste suplimentare nu a ridicat până acum niciun semn de întrebare. În municipiul reşedinţă de judeţ, Klaus Iohannis a primit cele mai multe voturi (18.951), iar premierul Victor Ponta s-a clasat pe locul secund, cu 17. 084 voturi.
BIHOR Băile Felix, căutate de turişti în ziua votului. Peste 1.000 de oameni au votat pe liste suplimentare în staţiune
În Bihor, judeţ controlat de baronul UDMR Alexandru Kiss, (foto) numărul total al alegăt
orilor care s-au prezentat la vot la primulo tur al alegerilor prezidenţiale 2014 a fost de 259.712, adică 51%. Aproape 10% din alegătorii prezenţi la urne în judeţul Bihor au votat pe liste suplimentare. Astfel, dintr-un total al voturilor valabil exprimate de 254.513 (97,99%), 25.542 au fost voturi pe liste suplimentare şi 5.198 de voturi nule (2%).
La acest grupaj au contribuit: Bogdan Iancu, Alina Pop, Elisa Bouleanu, Dinu Zară, Daniel Guţă, Mădălin Sofronie, Sabina Ghiorghe, Simona Voicu, Ionela Stănilă, Mariana Iancu, Florentin Coman, Rareş Moise, Mircea Merticariu, Bogdan Nistor, Ştefan Borcea, Cristina Stancu, Cosmin Zamfirache, Iulian Bunilă, Mugurel Manea, Dorin Ţimonea, Alin Ion, Remus Florescu, Ionuţ Dima, Irina Rîpan.
Alte recomandări:
Fiecare judeţ este „stăpânit“ de cel puţin un baron local. Afacerile lor sunt cele mai prospere din toată zona, iar de când au intrat în politică parcă le-au înflorit şi mai mult. „Adevărul“ vă arată cum au parvenit cei mai importanţi baroni locali din România, în ultimii 25 de ani.
Statisticile celor şase runde de alegeri prezidenţiale care au avut loc în România după 1990 conturează un profil de alegător aferent fiecăreia dintre regiunile istorice ale ţării şi pot indica, cu o marjă ridicată de siguranţă, cum se va vota la scrutinul din noiembrie 2014.
Dezbaterile electorale televizate, în special cele între candidaţii la preşedinţie, stârnesc un interes mediatic uriaş. România postrevoluţionară n-a făcut excepţie de la regulă.
În zorii democraţiei în România, puterea a fost preluată de experimentatul activist PCR Ion Iliescu. Le-a luat contracandidaţilor şase ani să se dezmeticească şi să-l contracareze pe emanatul regimului comunist cu strategii electorale eficiente.
Se încarcă comentariile...
