Cum sună rugăciunea de căpătâi a creştinătăţii în prima versiune tipărită în română. „Tatăl nostru“, publicat acum 460 de ani de saşii luterani din Sibiu
0Cea mai veche tipăritură în limba română păstrată până în zilele noastre este „Tetraevanghelul de la Sibiu“, lucrare realizată de un sas şcolit cu numele Filip Moldoveanul, care conţine şi prima variantă tipărită, în limba română, a rugăciunii „Tatăl nostru“.
Filip Maler sau Filip Moldoveanul, un sas luteran, a fost interpret de română pentru Sfatul de la Sibiu. Este cel căruia i se atribuie lucrarea "Tetraevanghelul de la Sibiu", o ediţie bilingvă a Evangheliilor, slavo-română (un Tetraevanghel destinat mediului ortodox românesc).
"Textul cuprindea cele patru Evanghelii, puse pe două coloane, faţă în faţă: versiunea slavonă (textul «oficial» al Bisericii la vremea aceea) şi traducerea ei românească (desigur, cu litere chirilice). Traducerea (destul de bună) avea la bază un text românesc mai vechi, revizuit acum de editorul sibian după Biblia lui Luther", scrie pe blogul personal preotul Ioan-Florin Florescu, doctor în teologie la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi cu o lucrare dedicată chiar Tetraevanghelului.
Preotul Florin Florescu, emigrat în Scoţia în 2011, este cel care a publicat în urmă cu câteva o scrisoare-viral referitoarea la implicarea Bisericii Ortodoxe Române de partea lui Victor Ponta în campania electorală pentru prezidenţiale.
Cea mai recentă postare este intitulată "episoade luterane în istoria românilor" şi face referire la faptul că, în campania electorală, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a fost atacat murdar de către cei din tabăra PSD datorită confesiunii sale religioase, aceea de evanghelist luteran.
În aceeaşi lucrare, tipărită în intervalul 1551-1553 la tipografia reformaţilor din Sibiu, se găseşte şi prima versiune tipărită, în limba română, a rugăciunii "Tatăl nostru".
Iată cum sună primul „Tatăl nostru” turnat pe româneşte în plumb, în Tetraevanghel:
Tată nostru cine eşti în cer, svinţiască-se numele tău şă se vie împaraţia ta şă se fie voia ta cum în cer aşa şă pre pomănt. Pita nostra saţiosa dă-ne astădz şă ne iartă noo datoriele nostre cum iartăm şă noi datornicilor noştri. Şă nu ne du în ispita, însa izbaveaşte-ne de reu. Că a ta iaste împaraţia şă putere şă slava în vecie, amin.
Deşi este opera de căpătâi a Limbii Române, "Tetraevanghelul" a avut o soartă ingrată, deplânsă de preotul ieşean Florescu. Potrivit acestuia, cartea abia dacă este cunoscută câtorva specialişti.
"Vă gândiţi că această primă carte românească se află în cópii de aur pe rafturile marilor biblioteci din ţară, că poate fi consultată în ediţii critice, că se vorbeşte despre ea în şcoli şi biserici, că are un monument la Academie şi altul la Patriarhie şi institute de cercetare în numele ei, cum se întâmplă cu primele cărţi ale celorlalte neamuri europene. Aiurea, nimic din toate astea. Cartea abia dacă este cunoscută câtorva specialişti. În liceu am fost olimpic la română, am făcut un an de Litere şi patru de Teologie, dar a trebuit să fac un doctorat în Filologie ca să aud prima dată de Tetraevanghelul de la Sibiu", spune preotul Florescu în descrierea de pe blogul personal.
Potrivit documentării făcute în timpul doctoratului din prima carte românească se mai păstrează un singur exemplar, incomplet (doar Evanghelia după Matei), aflat într-un depozit al Bibliotecii din Sankt Petersburg.
"Prin anii 70, Academia Română a publicat o fotocopie alb-negru a textului (în condiţiile proaste de copiere din vremea aceea), însoţită de un studiu filologic de… 12 pagini. De 50 de ani nimeni nu a mai căutat această carte, nimeni nu a mai întrebat de ea, niciun institut de lingvistică nu s-a gândit să o aducă în ţară pentru o expoziţie, dar nici măcar o copie mai acătării nu avem, după posibilităţile de astăzi", a adăugat Florin Florescu.
Protestantismul este una dintre cele trei mari diviziuni ale creştinismului, alături de catolicism şi ortodoxie.
Cultele protestante sunt confesiuni creştine desprinse din catolicism în prima jumătate a sec. al XVI-lea prin mişcarea Reformei, declanşată de Martin Luther. În România, protestantismul înglobează Biserica Luterană (evanghelică), Biserica Reformată (calviniştii şi zwinglienii), Biserica Anglicană, Cultul Unitarian.
Din punct de vedere doctrinar, protestantismul se concentrează în cele patru principii ale Reformei:
• "Sola Scriptura" (Biblia este unicul izvor autentic al revelaţiei divine)
• "Sola Fide" (mântuirea se câştigă numai în urma credinţei)
• "Sola Graţia" (nu meritele omului, ci numai harul divin îl salvează pe om în veşnicie)
• "Solus Christus" (numai Hristos este mijlocitorul dintre Dumnezeu şi oameni).
Mai puteţi citi:
Luteranii din vestul ţării se bucură pentru preşedintele Klaus Iohannis: "Nu face tam-tam din religia lui"
Relaţia Stat - Biserică : o dezbatere ratată
Se încarcă comentariile...
