Alegerile din Moldova, un eveniment regional

Scrutinul parlamentar din Republica Moldova, care va avea loc pe 30 noiembrie, va fi un eveniment regional important din mai multe puncte de vedere, inclusiv geopolitic. Acest eveniment va reprezenta un conflict între susţinătorii politicilor de integrare europeană şi susţinătorii vectorului de dezvoltare al ţărilor eurasiatice şi aderarea la Uniunea Vamală.

Nimeni nu îndrăzneşte să facă în acest moment niciun fel de prognoză cu privire la un rezultat, având în vedere că o foarte mare parte a electoratului este încă indecis, se arată într-o analiză a agenţiei Tass. La alegeri vor participa 22 de partide politice şi patru candidaţi independenţi. Numărul forţelor politice care susţin integrarea europeană este aproximativ egal cu cel al adversarilor , dar aproximativ o treime din alegători sunt încă nehotărâţi şi pentru aceştia se va da lupta finală.

Nemulţumirile, de natură economică

Serghei Lavreniov, directorul Institutului de studii CSI pe secţiunile Republica Moldova şi Transnistria, a precizat că nucleul forţelor pro-europene este format din partidele coaliţiei de guvernământ, respectiv liberal-democraţii, democraţii şi liberalii. „Ei au o puternică opoziţie conform sondajelor de opinie - 45% din populaţie nu suportă ideea de euro-integrare”, menţionează Lavreniov. El a subliniat că motivul principal al criticilor este de natură economică, în special momentul în care Rusia a limitat importul produselor din Republica Moldova după semnarea Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Oponenţii partidelor pro-europene au solicitat anularea Acordului şi aderarea la Uniunea Vamală a Rusiei, Kazahstanului şi Belarusului, iar comuniştii, la un moment dat, au spus că sunt pentru anularea unicului vector pro-european de dezvoltare şi pentru un dialog simultan cu partea de vest şi est. 

Programele partidelor aflate la guvernare se aseamănă foarte mult. Democraţii şi liberal-democraţii promit să conducă politic ţara în Uniunea Europeană, să stabilească condiţii mai bune pentru mediul de afaceri, să stimuleze investiţiile, să creeze noi locuri de muncă şi să lupte împotriva corupţiei. Partidul Liberal, în acelaşi timp, insistă şi asupra aderării Republicii Moldova la NATO.

Alegerile sunt geopolitice

Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice din Chişinău, a declarat pentru TASS că „alegerile curente din Republica Moldova sunt geopolitice”. „Două aripi - una în favoarea integrării europene şi alta cu priorităţile eurasiatice - vor puterea. Ambele au susţinătorii lor. Cu toate acestea, Barometrul Opiniei Publice a indicat că aproape 30% din electorat este încă nehotărât”, a mai adăugat Barbăroşie. În acest moment, este clar că toate cele cinci partide parlamentare au asigurată o reprezentare în Legisaltiv, iar socialiştii rămân la limita pragului electoral de 6%, consideră Barbăroşie. În acelaşi timp, el crede că partidele care se poziţionează ca fiind pro-ruse nu sunt relevante pe scena politică.

Fostul aşa-zis ministru de externe al autoproclamatei republici Transnistria, Vladimir Iastrebciak, crede că mesajele transmise de politicienii care se declară pro-ruşi, ar putea fi diferite de acţiunile lor de după scrutin. „Vladimir Voronin, liderul PCRM, şi-a schimbat deja în trecut orientarea sa, dinspre Est spre Vest, şi poate face acelaşi lucru din nou. Liderul socialiştilor, Igor Dodon, este, de asemenea, imprevizibil. Renato Usatîi, liderul Partidului Patria, a apărut de nicăieri şi cine poate ghici ce va face după alegeri? În mod tradiţional, angajamentele din timpul alegerilor ale politicienilor moldoveni sunt foarte diferite de acţiunile lor de după alegeri. Haideţi să aşteptăm şi să vedem ce se va întâmpla după 30 noiembrie”, a conchis Iastrebciak pentru agenţia Tass.

Referendum la mustaţă

Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC a publicat rezultatele sale din cel mai recent sondaj, care indică faptul că în cazul unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 51% din respondenţi ar vota pentru, în timp ce integrarea cu Uniunea Vamală Rusia, Belarus şi Kazahstan ar fi susţinută de 49% dintre aceştia. Nu mai puţin de 46% sunt împotriva aderarii Republicii Moldova la NATO, în timp  ce 25% sunt pentru. „Prognoza, în acest moment, este foarte dificilă, pentru că prea mulţi oameni rămân nehotărâţi, iar susţinătorii şi criticii integrării europene sunt împărţiti în mod egal”, a subliniat Lavreniov. În opinia sa, există multe scenarii posibile. În cazul în care coaliţia de guvernământ câştigă majoritatea în Parlament şi formează un guvern, atunci evenimentele, cel mai probabil, vor urma scenariul simplu. Dacă părţile pro-europene nu reuşesc să obţină o majoritate, efectele pot fi imprevizibile. Analistul a amintit că alegerile din 2009 în Republica Moldova s-au încheiat cu o revoltă în masă. „Nu aş exclude complet riscul celei mai rele opţiuni”, a conchis analistul.