Decadenţa societăţii ruse, în cifre şi fapte

Declaraţiile lui Vladimir Putin cu referire la decadenţa Occidentului nu se prea potrivesc cu realităţile statistice. Rusia înregistrează cifre îngrijorătoare în ceea ce priveşte avorturile, omuciderile şi consumul de droguri.

Principiile morale după care trăiesc oamenii din Rusia şi cei din Occident fac subiectul unei analize comparative, semnată de Andrei Movcean pentru site-ul slon.ru. Aici sunt puse faţă în faţă declaraţiile preşedintelui Vladimir Putin şi statisticile comparate ale ţărilor occidentale şi Federaţiei Ruse.

Valorile morale ale lui Putin

„Rusia este un stat care tinde să creeze o societate echitabilă, bazată în primul rând pe valori morale”, a declarat Vladimir Putin acum şapte ani. Şase ani mai târziu, Putin a opus, la modul direct, Europa Occidentală şi Rusia, din punct de vedere al moralităţii: „Degradarea valorilor tradiţionale, pe care o observăm în mai multe state, se face de sus şi este distructivă. Aceasta se realizează împotriva voinţei majorităţii. Avem tot mai mult sprijin în ceea ce priveşte eforturile noastre de a conserva valorile tradiţionale: umanismul, valorile familiei şi cele religioase”.

La Forumul din Valdai din 2013, Putin a fost şi mai direct: „Observăm cum multe dintre statele euro-atlantice au mers, practic, pe calea dezicerii de valorile creştine. Neagă principiile morale. Aceasta nu e decât mărturia unei crize morale a spiritului societăţii. Astăzi, practic, toate statele dezvoltate nu sunt capabile să se reproducă. Fără valorile fundamentale ale creştinismului sau ale altor religii mondiale, fără normele morale care s-au format pe parcursul a mii de ani, oamenii vor pierde, inevitabil, demnitatea umană. Noi considerăm că e firesc şi corect să apărăm aceste valori”.

Contradicţiile realităţii

Andrei Movcean a încercat să treacă aceste afirmaţii „nobile şi atrăgătoare” prin filtrul factologiei şi cifrelor. Despre capacitatea de reproducere, spune Movcean, Vladimir Vladimirovici a cam dat-o în bară. Astăzi, printre liderii mondiali în ceea ce priveşte creşterea populaţiei se află Niger, Uganda şi Fâşia Gaza. „Este dificil de spus că aceste ţări sunt exemple în materie de moralitate şi valori, însă e puţin probabil că însuşi Putin ar dori să vadă Rusia într-un top alături de aceste state”, scrie autorul. Mai mult, precizează el, timp de 23 de ani, până în anul 2013, în Rusia s-a constatat o scădere naturală a populaţiei. Abia în 2013 s-a observat o creştere a numărului populaţiei, însă pe o scară nesemnificativă - 1,6 oameni la 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, sporul natural al populaţiei în statele UE, fără a fi luată în calcul migraţia, nu a fost negativ din anul 1960, iar acum sporul e de două ori mai mare decât în Rusia.

Problema bisericii

E şi mai alarmant apelul făcut către biserică pentru „conservarea moralităţii”. „Între stat şi biserică există o mulţime de domenii în care aceste structuri colaborează. Biserica e un partener firesc al statului”, a declarat Putin. Cu toate acestea, un studiu realizat de către economistul şi politologul Greg S. Paul relevă faptul că între o societate fundamentată pe o ideologie religioasă conservatoare şi o societate cu un nivel înalt de trai există un decalaj. Un studiu realizat de Pew Research Center în peste 100 de state relevă faptul că între procentul cetăţenilor care cred că credinţa în Dumnezeu este cheia moralităţii şi PIB-ul privind puterea de cumpărare există un decalaj negativ, de minus 0,76 %.

Potrivit altui studiu, realizat de Gallup în 2012, ponderea cetăţenilor religioşi a depăşit 55% doar în statele cu un venit mediu pe cap de locuitor de până la 20.000 de dolari. În statele dezvoltate, din acest punct de vedere, ponderea oamenilor religioşi este între 20% şi 55%. În Rusia, astăzi venitul anual pe cap de locuitor depăşeşte puţin cifra de 20.000 de dolari şi 52% din populaţie se consideră religioasă. Creşterea procentului de oameni religioşi va demonstra faptul că Rusia este o excepţie sau, mai curând, va ajunge în zona statelor cu un venit mai mic.

Omucideri şi copii abandonaţi

În continuare, Movcean oferă câteva cifre prin care ar vrea să demonstreze care este diferenţa dintre nivelul de moralitate din Federaţia Rusă şi statele euro-atlantice.

În Rusia se atestă 10,2 omucideri la 100.000 de oameni. În SUA se înregistrează 4,2 cazuri, în Germania - o,8 şi în Franţa - 1,1. Atestăm un decalaj mare chiar şi faţă de SUA, despre care presa rusă scrie în mod regulat că ar fi un stat cu o rată ridicată a criminalităţii. Cu toate acestea, în Rusia, în ultimii 15 ani, au murit de 68 de ori mai mulţi copii înfiaţi de cetăţenii ruşi, decât cei înfiaţi de cetăţenii străini (în străinătate au fost înfiaţi 34% din toţi copiii).

În orfelinatele din Rusia trăiesc oficial 105.000 copii, deşi această cifră este discutabilă. Potrivit Serviciului federal de statistică, în fiecare an aproximativ 88.000 de copii rămân fără grija părinţilor.

De cealaltă parte, în SUA nu există orfelinate, dar centre de tutelă, în fiecare dintre acestea aflându-se doar câţiva copii. Pentru comparaţie, chiar şi datele oficiale arată că în aceste centre locuiesc 50.000 de copii, ceea ce este de 4,5 ori mai puţin decât în Rusia. Iar în Suedia în grija statului se află 5.000 de copii.

O ţară de puşcăriaşi şi gardieni

Vorbind despre violenţa în rândul adulţilor, autorul menţionează că în Rusia sunt 603 de deţinuţi la 100.000 de locuitori. În Germania - 95, iar în Franţa - 85. Rusia este lider la numărul de gardieni - 700.000 de oameni (un gardian la 208 locuitori). În Germania sunt 177.000 de gardieni (1 la 480 de locuitori), în Elveţia sunt 13.500 (1 la 750). Totodată, în Rusia activează 975 de poliţişti la 100.000 de locuitori, în timp ce în Germania - 300.

Avorturi şi heroină

În ceea ce priveşte amoralitatea sexuală, în lume, la 100.000 de locuitori se atestă 22 de avorturi, iar în Europa această cifră nu ajunge la 20. În acelaşi timp, în Rusia se înregistrează 73 de avorturi la 100.000 de locuitori. Această statistică plasează Rusia pe primul loc la capitolul avorturi.

De asemenea, potrivit ONU, 2% din adulţii ruşi consumă droguri injectabile. Rusia este întrecută doar de Azerbaidjan. În schimb, Rusia ocupă primul loc în ceea ce priveşte consumul de heroină - 5 milioane de oameni sau 3,5% din populaţie. Aceasta se întâmplă în pofida faptului că în Rusia funcţionează foarte prost identificarea persoanelor dependente. Iar în Europa, nivelul de narcomanie este de 0,51%.

3,5%

din populaţia Rusiei consumă heroină

Observăm cum multe dintre statele euro-atlantice au mers, practic, pe calea dezicerii de valorile creştine. Neagă principiile morale. Aceasta nu e decât mărturia unei crize morale a spiritului societăţii.

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse