Planul Juncker – o şansă de care România trebuie să profite

Planul Juncker – o şansă pentru România: vin/revin investitorii în ţară, locuri noi de muncă, salarii şi venituri mai mari, prosperitate pentru toţi cetăţenii. Planul Juncker aduce un potenţial de 330—410 miliarde de euro la PIB-ul UE şi 1 – 1,3 milioane de noi locuri de muncă în următorii trei ani.

În România, alegerile electorale au trecut, iar românii sunt deja suprasaturaţi de lupta politică. Ce se va întâmpla anul viitor încă nu putem şti, dar ne putem dori. Evident, noi, cei din dreapta politică, împreună cu un număr impresionant de români, ne dorim o Românie a lucrului bine făcut şi sunt sigură că Preşedintele Klaus Iohannis va face tot ce îi stă în putinţă să-şi implementeze proiectul de ţară. Noi, cei care l-am votat, vom fi alături de el şi sigur ni se vor alătura şi alţii care la început nu ne-au acordat încrederea lor, dar le-o vom câştiga curând.

Ceea ce vreau să vă supun atenţiei astăzi este însă un alt proiect important, unul mult mai mare şi anume proiectul preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. Motivul pentru care fac acest lucru este pentru că zilele acestea am participat, în calitatea mea de vicepreşedinte PPE, la summit-ul Partidului Popularilor Europeni de la Bruxelles, summit pregătitor pentru Consiliul European din perioada 18-19 decembrie. Aici, planul Juncker a ocupat un loc important pe ordinea de zi. De asemenea, luni, 15 decembrie, am avut plăcerea de a-l întâlni în România pe vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen, care a ales ţara noastră ca prim stat membru al Uniunii Europene în care a prezentat oficialităţilor române planul de investiţii în valoare de 315 miliarde de euro.

De ce este atât de important acest plan de investiţii? Pentru că are potenţialul de a adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE şi de a crea 1-1,3 milioane de noi locuri de muncă în următorii trei ani. Din acest motiv, permiteţi-mi să prezint cât mai pe scurt principalele caracteristici ale acestui plan, care ar trebui să cointereseze pe toţi cetăţenii, nu numai politicienii şi mass-media, toţi românii indiferent de opţiunea politică.

În primul rând, acest plan de investiţii se bazează pe trei componente: 1) mobilizarea unor investiţii suplimentare în valoare de cel puţin 315 miliarde euro în următorii trei ani, maximizând impactul resurselor publice şi deblocând investiţiile private; 2) garanţia că aceste investiţii suplimentare răspund nevoilor economiei reale; 3) măsuri care să asigure un mediu mai previzibil în materie de reglementare şi să înlăture barierele din calea investiţiilor, sporind atractivitatea investiţională a Europei.

La nivelul UE, acest lucru se va realiza prin instituirea unui nou Fond European pentru Investiţii Strategice (FEIS) care să acopere riscurile aferente investiţiilor pe termen lung şi să asigure un acces sporit la finanţare de risc pentru IMM-uri şi întreprinderile cu capitalizare medie. Pentru instituirea FEIS, în cadrul bugetului UE va fi creată o garanţie de 16 miliarde euro, în colaborare cu BEI care va angaja, la rândul ei, 5 miliarde euro. De unde se ajunge la suma de 315 miliarde euro? Se estimează că fondul ar putea atinge un efect multiplicator global de 1:15 în investiţii reale în economie, acest lucru însemnând că 1 euro de protecţie a riscurilor de către fond poate genera, în medie, investiţii de 15 euro în economia reală. Acest efect multiplicator de 1:15 reprezintă o medie prudentă, bazată pe experienţa din trecut în materie de programe ale UE şi BEI. Ca referinţă, majorarea de capital a BEI din 2012 a avut un efect multiplicator estimat de 1:18, iar în cadrul actualului mecanism de garantare a împrumuturilor pentru IMM-uri din programul COSME, efectul multiplicator este de 1:20.

FEIS va sprijini investiţiile strategice de importanţă europeană în infrastructură, în special reţelele de bandă largă şi de energie, precum şi infrastructura de transport, mai ales în centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, în energia din surse regenerabile şi în eficienţa energetică.

Foarte important pentru IMM-urile româneşti este că FEIS va sprijini şi finanţarea de risc pentru IMM­urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă, bazându-se pe Fondul european de investiţii (FEI, care face parte din grupul BEI). Acest lucru ar trebui să le ajute să depăşească deficitele de capital prin furnizarea unui volum mai mare de garanţii suplimentare pentru securitizarea creditelor, o modalitate eficace de a crea locuri de muncă şi spori recrutarea tinerilor.

De ce acest plan are mari şanse de a fi funcţional şi eficient? Pentru că se va stabili o rezervă de proiecte de importanţă europeană, cu potenţial investiţional, care, cu timpul, ar putea duce la un sistem de certificare europeană pentru proiecte de investiţii viabile economic. Acest lucru ar fi util pentru a furniza o „etichetă de credibilitate” clară pentru proiectele de investiţii europene.

Voi încheia descrierea planului Juncker, precizând faptul că pentru a funcţiona la capacitate maximă e nevoie de o mai mare previzibilitate în materie de reglementare, eliminarea obstacolelor din calea investiţiilor şi consolidarea în continuare a pieţei unice prin crearea condiţiilor-cadru optime pentru investiţii în Europa. Sectorul energetic şi cel al transporturilor reprezintă dimensiunile cele mai importante ale pieţei unice, iar punerea în aplicare a reformelor recente trebuie să fie accelerată. Uniunea Europeană a Energiei va juca un rol important în contextul ameninţărilor de la estul graniţei europene, implicit a graniţei României. Securitatea energetică este un deziderat pentru fiecare stat membru european. 

Dacă încă mai citiţi acest text şi nu v-am pierdut pe drum, însemnă că stiţi deja de ce e important acest plan investiţional pentru România şi pentru români. Proiecte viabile propuse de România, “etichetate credibile” din punctul de vedere al eficienţei economice de către UE, ar avea mari şanse de a atrage investitori serioşi. Iar când investitorii vin, vor fi noi locuri de muncă, salarii mai bune, prosperitate. Sunt sigură că nu există cetăţean român care să nu se bucure că aude un astfel de lucru dătător de speranţă. Din păcate mai ştiu însă că există şi guvernanţi care nu prea se bucură de aceste veşti, pentru că ei nu mai au de unde fura nesupravegheaţi şi nepedepsiţi.

Şi aici este pericolul care ne paşte. Să avem şi anul viitor aceeaşi guvernanţi care au risipit milioane de euro pe studii de fezabilitate la autostrăzi între două uliţe de sat, în loc să se concentreze cu toate resursele pe tronsonul vital Sibiu-Piteşti. Sau aceeaşi guvernanţi care au plimbat CNADNR-ul de la un minister la altul în funcţie de interesele personale şi puşculiţa de partid. Aceeaşi guvernanţi care negociază investiţii cu China pe la spatele Uniunii Europene sau amână creşterea redevenţelor pentru că n-au avut timp să facă documentaţiile, deşi sunt de 3 ani la guvernare. Sau aceeaşi guvernanţi care au tăiat anul acesta cheltuielile de la investiţii şi cofinanţări europene ca să aibă de unde da pomeni electorale, adoptând tot felul de O.U.G. neconstituţionale.

Victor Viorel Ponta, prin structurarea bugetului pe anul viitor, mai avea o şansă să demonstreze că, după 3 ani de guvernare, a aflat care sunt cu adevărat priorităţile românilor şi ale României. Din păcate, a ratat şi această şansă, şi chiar dacă bugetul de subzistenţă va fi aprobat în Parlament de confraţii lui politici, noile minciuni, odată desconspirate, îl vor scoate definitiv de pe scena politică. Din păcate, 3 ani a ţinut ţara pe loc doar pentru a se juca el de-a premierul.

Iată de ce planul Juncker este o oportunitate de care România trebuie să profite, pentru că oferta bugetară a premierului Ponta nu ne dă nici o şansă.