Ediţie specială Adevărul Live cu Ioan Talpeş: „România a fost tratată aproape ca un inamic de Rusia, încă din anii '90”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Generalul Ioan Talpeş, fost şef al Serciviului de Informaţii Externe, a vorbit, la început de an, despre principalele riscuri de securitate pe care le-ar putea confrunta România în 2015, într-un spaţiu din ce în ce mai plin de focare de conflict cu dezvoltări neaşteptate.

Cum suntem pregătiţi să răspundem la toate acestea? Există temeiuri pentru afirmaţia generală şi liniştitoare cu care s-a încheiat anul politicienilor noştri în 2014, odată cu asigurarea ce ne-a fost dată că totul e bine şi nu avem motive să ne facem nici un fel de probleme? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care jurnalistul Cristian Unteanu le-a adresat generalului Ioan Talpeş, fost şef al Serviciului de Informaţii Externe.

Principalele declaraţii ale generalului Ioan Talpeş:

Noi am trăit foarte dur momentele de după decembrie 89, în care România era pe nicăieri. Era privită ca o variantă foarte elastică, posibil de intervenit, posibil de influenţat, posibil chiar de determinat în geografia ei statală. Pentru România, a fost o deschidere blocantă. Am fost menţinuţi în sucul nostru propriu, ca ne zbatem să găsim soluţii, fără a afla posibilitatea  de deschidere a unor supape pentru a susţine un proiect de restructurare şi de adaptare la noile condiţii ale economiei de piaţă, pentru că fără bani, să faci aşa ceva este sinucigaş. Pot să vă spun că România a pornit atunci pe un drum sinucigaş vizavi de logica de desfăşurare a sistemului. Tot ce s-a întâmplat atunci a venit ca o stare de spirit. 

Când spuneam greaua moştenire ne referim la ceea ce nu s-a împlinit. Dar a existat ceva care s-a împlinit? Eu spun că da. S-a menţinut integralitatea României.

Tot ceea ce se construise în România înainte de 89 era dirijat de CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, creat la iniţiativa URSS în 1949 şi autodesfiinţat în 1991) şi era dedicat ţărilor din Orientul Mijlociu, furnizoare de energie. Pieţele de desfacere a tututor combinatelor chimice erau ţările din Orientul Mijlociu. Cu toţii am crezut că destructurarea CAER va fi o fericire. Dar toate acele lucruri aveau o logică. La momentul respectiv, ruşii priveau funcţionarea CAER ca pe cele mai grele sarcini pe care le aveau, pentru că trebuiau să furnizeze materii primi către toate ţările comuniste, energie la preţuri la jumătate faţă de ceea ce era atunci. 

România este ţara care în relaţia cu Rusia plăteşte energia mai scump decât orice altă ţară din fostul bloc sovietic. România a fost tratată total diferit. A fost tratată aproape ca un inamic, a fost tratată ca o ţară care face parte din proiectul vestic. România are, la ora actuală, resurse pentru ea, iar într-o situaţie mai dură poate să acceseze şi alte rezerve.

Ioan Talpeş FOTO Eduard Enea

Toată lumea vorbeşte că va ajunge o presiune din partea Rusiei pentru a arunca totul în aer. Dar mă uit totuşi la piaţă, văd sub 60 de dolari preţul barilului de petrol şi mă întreb de când n-a mai fost aşa. Este extraordinar. Nu cumva tot ce se întâmplă este un joc care se face pentru a menţine lumea în valorile tradiţionale de dezvoltare ale umanităţii? 

Cred că marii jucători, în '89, au făcut un calcul greşit. Au încercat să forţeze blocarea emergenţilor. Mi se pare că lumea şi-a continuat dezvoltările ei fireşti odată cu extensia tehnologiei. 

Sunt convins că trebuie stabilte nişte frontiere care să împartă pe super dezvoltaţi de cei mediu dezvoltaţi şi de cei mai puţin dezvoltaţi. O geografie a dezvoltărilor. Un fel de noua Yalta. Acum să vă dau şi o informaţie: a doua Yalta s-a montat în 1985, prin vizita familiei unei înalte oficialităţi a unei structuri cu totul speciale. Atunci au avut loc nişte discuţii care au dus la evenimentele din 1989. Lucrurile nu mai pot rămâne acum aşa cum s-au stabilit după Al Doilea Război Mondial.

Cum se poate să construişti o Europă pe un program german fără ca Germania să aibă dreptul permanent în Consiliul de Securitate al ONU? Cred că Germania a învăţat de la Carol cel Mare şi până acum că are cea mai fabuloasă armă: capacitatea constructivă. Germania se va transforma în acest model. 

Tronsonul noului proiect european va fi Dunărea. Dunărea va fi coloana vertebrală a noii construcţiei europene. 

Am văzut pentru prima dată proiectul Rin-Dunăre la cineva, într-o mansardă, la o celebritate mondială. Eu sper că odată cu venirea domnului Iohannis vor exista şi căi prin care să ne putem angaja la astfel de proiecte. În asta mi-a fost şi speranţa. Cu ceilalţi nu se putea.

Despre creşterea bugetului pentru Armată:

Ceilalţi n-au ştiut că cel mai mare oprobiu, cea mai mare lovitură pe care poate să şi-o dea România însăşi este acela de a nu mai respecta procentele în materie de înarmare? Cu o parte din banii aceia care s-au transferat de la Ministerul Apărării s-au făcut grădiniţe sau mai ştiu eu ce. Chiar nu ştiu unde s-au dus banii de fapt! Nu aşa poţi să dezvolţi un stat într-un proiect european. Nu prin declaraţii faci treabă, nu spunându-le licurici, pentru că licuricii sunt profesionişti. Eu am negociat 2% din PIB pentru Armată când avea negocierile pentru intrarea României în NATO. Până nu am ajuns la 2%, s-a ajuns aproape la disperare. Cine nu se ţine de cuvânt în angajament trebuie împuşcat, în sensul de a fi eliminat din aceste jocuri sau de a fi întrebat pe cine a ascultat el când a luat asemenea decizii. Noi am fost de acord ca în primă fază să fie 2%.

Comunistul de Iliescu a fost de acord, a înţeles despre ce e vorba. Ceilalţi, n-au mai vrut. Am atras atenţia, referindu-mă direct la această gafă care s-ar face dacă s-ar renunţa la 2% pentru Armată. Mi-e greu să cred că a fost doar o gafă. 

Comunistul de Iliescu a fost de acord, a înţeles despre ce e vorba. Ceilalţi, n-au mai vrut. Am atras atenţia, referindu-mă direct la această gafă care s-ar face dacă s-ar renunţa la 2% pentru Armată. Mi-e greu să cred că a fost doar o gafă. 

Despre riscurile de securitate la adresa României

Dacă cineva continuă să gândească că suntem ameninţaţă de ceea ce se întâmplă în Est, eu vă spun şi vă garantez că nu. Nu se va întâmpla nimic care să afecteze România. România este cel mai puţin afectată pentru că noi avem cele mai mici legături economice cu Federaţia Rusia şi inclusiv cu Ucraina. 

România este tratată ca orice alt membru NATO din perspectiva pericolului ridicat de Statul Islamic. 

Noi avem surse importante de informaţie în lumile respective. Există chiar în rândurile Statului Islamic o politică de a calma lucrurile cu România, pentru că ei au constatat că românii sunt mai apropiaţi în percepere vizazi de ceea ce se dispută în Orientul Mijlociu. Adică se poate discuta cu românii ca să afli ceva sau să transmiţi ceva. Nouă ne este greu să recunoaştem, dar noi eram o extensie a otomanilor sau a ceea ce însemna o mentalitate otomană. Tot ceea ce este astăzi în Orient a aparţinut Imperiului Otoman şi face parte din moştenirea acestui imperiu. Noi suntem o geografie europeană cu influenţe din mediul respectiv. Din acest unghi, stăm mai bine decât alţii.

image

Cel mai important obiectiv al României este integrarea în spaţiul Schengen. Populaţia rromă este un blocaj în această direcţie, dar ce măsuri s-au luat? Fostul preşedinte şi-a luat angajamentul din 2009. 

În 2012, referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu n-a fost niciun puci, a fost prostia unor tăntălăi ajunşi la putere, dirijaţi din spate de unele personaje de tristă amintire. Eu i-am spus atunci premierului Victor Ponta să nu facă asta. De ce a făcut aşa? Asta nu e doar o problemă a conştiinţei lui Ponta, pentru că a creat nişte dificultăţi incredibile României prin comportamentul lui. Cum să ne mai înţeleagă cei de la Bruxelles când noi nici măcar nu-i anunţăm, nu-i informăm ca aliaţi ce vrem să facem?!

Schengenul se discută la Consiliul JAI (Consiliul European pe probleme de Justiţie şi Afaceri Interne). Dar aici este un joc manipulat din trei zone, iar muniţia vine câte vrei de la Universitatea Soros de la Budapesta. Aici chiar este o zonă de insecuritate pentru România, pentru că continua în afara Schengen pune serios în discuţie viitoarele decizii care se vor lua în cadrul UE. Din câte sunt eu informat, se va pune în discuţie inclusiv problematica teritorialităţilor în interiorul Uniunii Europene ca formule de dezvoltare. 

Atât timp, cât nu eşti în Schengen, de facto frontierele nu sunt la acelaşi statut cu celelalte graniţe europene. Şi este evident! Frontiera mea nu este la fel de sigură ca frontiera ta. 

Deci provocările de securitate pentru 2015 sunt: Schengen, nevoia absolută a unui program real economic la care să ne racordăm, să fim conştienţi de existenţa acestui program european şi să ne găsim locul în acest joc, pentru că noi tot bâzâim în toate formulele fără să înţelegem că avem un loc deja stabilit. Nu cred că s-au făcut că nu văd toţi care au administrat România până acum. Nu înţeleg despre ce e vorba. Dacă faci acest program şi banii europeni vor avea locul lor.


Generalul Ioan Talpeş, de vorbă cu jurnalistul Cristian Unteanu în studioul Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Ioan Talpeş FOTO Eduard Enea
Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite