Pe ce cheltuim fondurile UE. Profesorii, trimişi la cursuri care să-i înveţe să nu ia şpagă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Caricatură: Vali Ivan
Caricatură: Vali Ivan

Remus Pricopie a semnat, înainte să părăsească fotoliul de ministru, metodologia privind managementul riscurilor de corupţie care prevede, printre altele, că din septembrie profesorii vor putea urma cursuri anticorupţie. Dascălii se simt jigniţi de aceste măsuri şi atrag atenţia că mai important ar fi ca unii dintre ei să înveţe cum să se poarte cu elevii cărora le predau

Toţi profesorii din România vor putea urma începând din septembrie cursuri anticorupţie, însă nu se ştie încă cine vor fi specialiştii care le vor preda.

Cel puţin aşa a decis fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, la plecarea sa din funcţie. Concret, acesta a semnat exact cu o zi înainte să părăsescă fotoliul de ministru, printre altele, şi Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, care a şi fost publicată în data de 7 ianuarie în Monitorul Oficial.

În document se arată că profesorii pot învăţa la cursurile organizate de Ministerul Educaţiei începând de anul şcolar viitor, elemente de legislaţie, de etică, dar şi să cunoască sancţiunile pe care le pot primi dacă sunt găsiţi vinovaţi de acte de corupţie în sistem, precum acceptarea de şpagă la examene.

Reprezentanţii dascălilor atrag însă atenţia că nu toţi sunt corupţi, dimpotrivă, sunt profesori corecţi şi dedicaţi care s-ar simţi poate ofensaţi de existenţa unor astfel de cursuri. „Cursurile acestea ar trebui făcute pentru cei din Ministerul Educaţiei,  pentru ministru, secretari de stat şi inspectori şcolari. Mai întâi să rezolve DNA-ul ce a început cu licenţele Microsoft, cu şpăgile date la inspectorate“, este de părere un dascăl. „Un program trebuie să răspundă unei nevoi identificate, iar dacă aceasta este nevoia identificată de Ministerul Educaţiei, noi ne simţim calomniaţi. Practic, ministerul induce şi promovează o imagine negativă a tuturor cadrelor didactice“, arată un alt profesor. Mai mult, aceştia atrag atenţia că mai degrabă unii dascăli ar trebui să înveţe cum să se poarte cu elevii astfel încât să nu-i mai trateze ca pe nişte subordonaţi, ci mai degrabă ca pe nişte parteneri.

Strategia Anticorupţie, după învăţătoarea Blându

Situaţii precum celebrul scandal al şpăgii de la BAC la Liceul  Bolintineanu, cadourile cumpărate de părinţi pentru profesori (scandalul cu învăţătoarea Dana Blându de la Şcoala 10 „Maria Rosetti“ din Capitală) au determinat autorităţile din Educaţie să facă demersuri pentru o schimbare în sistem.

Mai întâi să rezolve DNA-ul ce a început cu licenţele Microsoft, cu şpăgile date la inspectorate. profesor


Astfel, în 2013, Ministerul Educaţiei a lansat Strategia Anticorupţie în Educaţie, iar în decembrie 2014, fostul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, a semnat ordinul de ministru prin care s-a aprobat o metodologie de implementare a aceste strategii, iar săptămâna trecută, actualul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că, din septembrie, profesorii vor participa la cursuri anticorupţie. Întrebat ce vor învăţa profesorii la aceste cursuri, Cîmpeanu a spus pentru „Adevărul“ că „desigur se vor face şi studii de caz (Bolintineanu, Rosetti), e de bun-simţ aşa, dar momentan trebuie făcută o curriculă pentru a vedea mai exact ce se va preda“.

„Profesorii nu au terminat Dreptul“

Însă cursuri asemănătoare au fost pilotate în 2013 pe 1.500 de cadre didactice, iar întreaga operaţiune a fost supervizată de Gabriel Ispas, secretar general în cadrul Ministrului Educaţiei. El a explicat că la aceste cursuri, profesorii vor învăţa aspecte legate de legislaţie, de contabilitate şi achiziţii publice, vor avea cursuri de comunicare şi management, fiindcă „este foarte important modul în care comunici, tu ca dascăl, cu părinţii“.

„Cursurile au fost pilotate în trei module timp de o săptămână. Profesorii au învăţat şi elemente de legislaţie fiindcă, din păcate, sunt mulţi care nu înţeleg termenii de specialitate din drept precum «trafic de influenţă» sau «abuz în serviciu». De asemenea, ei sunt informaţi cum vor fi sancţionaţi în caz de corupţie şi vor învăţa exemple de bună practică, dar şi elemente de etică“, a spus Ispas. El a subliniat însă că aceste cursuri nu vor fi obligatorii, dar cum profesorii au obligaţia ca la fiecare cinci ani în cariera lor didactică să urmeze cursuri de perfecţionare, o parte din ei vor opta pentru aceste cursuri anticorupţie, care vor fi realizate cu bani europeni.

La rândul lui, profesorul Gabriel Vrânceanu de la Casa Corpului Didactic din Bucureşti, unde s-au predat astfel de cursuri, a explicat că ele sunt mai mult de ordin informativ privind legislaţia în vigoare.

„Noi am abordat startegia naţională anticorupţie, legislaţie conexă şi am invitat factori de specialitate (jurişti, experţi în comunicare) ca să informeze şi să vorbească despre prevenirea faptelor de corupţie, elemente de etică şi deontologie profesională. Cred că orice profesor responsabil este interesat să ştie ce trebuie să facă ca să se apere pe sine şi să nu fie introdus, din greşeală, într-un context care să aibă consecinţe negative. Cursul a fost unul din care au avut de învăţat, au fost mulţumiţi profesorii care au participat“, a spus acesta.

Există o reacţie puternică de respingere din partea cadrelor didactice. Tincuţa Apăteanu expert în Educaţie


Cursurile informative, inutile

Experţii în etică spun, însă, că un curs informativ este inutil. „Nu cred că trebuie să înveţe noţiuni abstracte de etică, trebuie o programă de formare morală, modelare, nu de informare morală fiindcă asta nu însemană modificarea atitudinii acelor profesori corupţi. Există exemple internaţionale pe care le pot lua: «character building» (formare a caracterului) în Statele Unite, spre exemplu“, a spus expertul Valentin Mureşan de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

La rândul său, şeful Comisiei de Etică de la Bucureşti, profesorul Marian Popescu, a spus că la un curs de conduită morală trebuie predate noţiuni precum „elevul este un partener, nu un subordonat în procesul de învăţământ, profesorul nu are dreptul să favorizeze discriminări între elevi, conduita sa exclude şantajul emoţional şi nu are dreptul să facă prozelitism religios“, dar lucrurile acestea oricum ţin de bunul-simţ al fiecăruia dintre noi, sunt noţiuni de conduită evidente.

Expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu vine şi completează spunând că „în primul rând, noţiunile de etică ar trebui introduse în masteratele didactice, care ar fi trebuit să înceapă de anul trecut. Cursurile propuse acum sunt inutile mai ales fiindcă există o reacţie puternică de respingere din partea cadrelor didactice. Oricum, eu nu cred în cursurile de formare pentru cadrele didactice venite «de la centru» şi organizate de către CCD-uri (Casele Corpului Didactic), acestea şi-au pierdut de mult credibilitatea. Cred, însă, cu tărie, în nevoia reformării complete a sistemului prin care ne selectăm profesorii şi prin care îi pregătim pentru această carieră.“, a spus Apăteanu. Dar dacă, totuşi, se va face ceva, spune Apăteanu, cea mai utilă ar fi componenta practică, adică studiile de caz, nu teoria.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite