Toni Greblă, la DNA pentru şpăgi, inclusiv în rochii de damă. Judecătorul CCR a făcut afaceri ilegale cu Rusia

Toni Greblă, judecătorul Curţii Constituţionale, la ieşirea de la DNA FOTO  Mediafax

Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă este urmărit penal pe procurorii DNA pentru trafic de influenţă. Alături de acesta mai sunt anchetate şase persoane printre care şi deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova. Greblă este acuzat că ar fi primit şpăgi inclusiv în rochii de damă şi materiale electorale pentru a interveni în sprijinul unor firme. Mai mult, acesta ar fi făcut afaceri cu Rusia în condiţiile în care suntem sub embargo.

UPDATE Potrivit unui comunicat emis de DNA, Toni Greblă a fost pus sub urmărire penală pentru trafic de influenţă, în formă continuată, două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

Deputatul Iulian Iancu, membru al Consiliului Naţional al PSD, este urmărit penal pentru folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase.

Deputatul Lucian Şova a fost pus sub urmărire penală fiind acuzat de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase.

Ion Bîrcină, administrator al mai multor societăţi comerciale, a fost pus urmărire penală pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate) şi dare de mită.

Bartolomeu Săvoiu Constantin va fi urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

În acelaşi dosar mai este urmărit penal şi Victor Dolghi, cetăţean din Republica Moldova. Acesta este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

Faţă de Horia Hăhăianu, director în cadrul Transelectrica SA, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru complicitate la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase şi luare de mită.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, în calitate de de senator în Parlamentul României (până pe 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, ar fi pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:

• în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro;
• în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri
• în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
• în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe

Aceste foloase ar fi fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

„În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului)”, au arătat procurorii.

Procurorii precizează că în „mod neîntrerupt”, Greblă ar fi desfăşurat activităţile comerciale cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Import de produse agro-alimentare din Rusia

Începând cu luna august 2014, judecătorul Greblă ar fi întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de afaceri Ion Bîrcină, un cetăţean turc, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu.

Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.

În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancţiuni de către Uniunea Europeană Rusiei. 

În acest sens, membrii grupului s-ar fi întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit. 

În perioada 2014 – 2015, aceştia ar fi efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.

Procurorii menţionează că Bîrcină împreună cu persoane din anturajul său ar fi întreprins demersuri pentru a putea achiziţiona produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic.

Planuri pentru export de cereale şi produse de construcţii şi de minerit în Rusia

De asemenea, afaceristul Bîrcină, împreună cu un cetăţean turc şi cu sprijinul lui Bartolomeu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de afaceri de naţionalitate turcă), ar fi iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

„În altă ordine de idei, suspecţii Iancu Iulian şi Şova Lucian, folosindu-se de funcţiile de conducere în partid, în perioada octombrie – noiembrie 2012, au intervenit pe lângă Hăhăianu Horia – director în cadrul Transelectrica S.A. pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului S.C. Energomontaj IEA – Sucursala Bucureşti S.A. (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE Transelectrica S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. Transmoldova S.R.L. Oneşti pentru organizaţia Bacău a unui partid, cu prilejul desfăşurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată. A rezultat că transportatorul S.C. Transmoldova S.R.L. Oneşti a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.”, se mai arată în documentul anchetatorilor.

În acelaşi sens, deputatul Iulian Iancu i-ar fi cerut lui Horia Hăhăianu să-l sprijine în finanţarea unui monument în comuna băcăuană Lipova, activitate care a fost asumată de către Iancu. Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iulian Iancu, cât şi a organizaţiei PSD Bacău.

În schimbul folosului necuvenit astfel obţinut pentru sine şi pentru altul, prin intervenţia celor doi membri de partid cu funcţii de conducere, Iancu i-ar fi promis sprijin pe viitor lui Hăhăianu, pentru obţinerea unor funcţii în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei. 

Hăhăianu ar fi avut datorii către Bîrcină şi către un cămătar

De asemenea, afaceristul Ion Bîrcină i-ar fi „împrumutat” o sumă importantă de bani lui Hăhăianu, directorul CN Transelectrica SA, iar acesta nu putea să-i returneze împrumutul. 

Pe de altă parte, spun anchetatorii, Hăhăianu spunea că nu poate restitui împrumutul deoarece un cămătar ar face presiuni asupra sa pentru restituirea unui alt împrumut.

În această împrejurare, Bîrcină s-ar fi angajat să medieze faţă de celălalt creditor (cămătarul) amânarea plăţii împrumutului de către Hăhăianu prin invocarea neplăţii propriului „împrumut”. 

Din declaraţia de avere a directorului general Hăhăianu Horia, rezultă că acesta, deşi are datorii foarte mari la bănci, de peste 100.000 euro, nu a declarat datorii către persoane fizice, deci nu ar avea către Ion Bîrcină şi nici către cămătarul menţionat, singurele datorii la persoane fizice fiind faţă de o rudă a sa, cu suma de circa 85.000 de euro.

În schimbul acestor foloase necuvenite, Horia Hăhăianu, de la nivelul funcţiei de director general al SC Transelectrica SA, ar fi sprijinit o firmă controlată de Bîrcină, pentru ca aceasta să obţină, în asociere, un contract de achiziţii, Hăhăianu influenţând criteriile de adjudecare.

De asemenea, în baza aceleiaşi relaţii cu Hăhăianu, omul de afaceri Ion Bîrcină ar fi obţinut pentru o altă firmă a sa un contract cu SC Transelectrica SA, având ca obiect colectarea selectivă a deşeurilor – eliminarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile de la centrele de exploatare şi de la sediul CNTEE Transelectrica.

În acest caz, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă şi al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei. 

UPDATE Potrivit procurorilor, Iulian Iancu, membru în Consiliul Naţional al PSD şi Lucian Şova, vice-preşedinte PSD Bacău, s-au folosit de funcţiile de conducere pe care le ocupau în perioada octombrie - noiembrie 2012 pentru a interveni pe lângă Horia Hăhăianu, director în Transelectrica S.A., pentru ca acesta „prin influenţa pe care o avea asupra managementului S.C. Energomontaj IEA – Sucursala Bucureşti S.A.(agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE Transelectrica S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. Transmoldova S.R.L. Oneşti pentru organizaţia PSD Bacău cu prilejul desfăşurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur)”, se arată în documentele procurorilor.

Tarifele de piaţă practicate de societatea de transport au fost de 80 lei pe persoană transportată, notează sursa citată. Din anchetă a rezultat că transportul Transmoldova SRL Oneşti a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.

Aceleaşi documente arată că Iulian Iancu i-a cerut lui Horia Hăhăianu să-l sprijine în finanţarea unui monument în judeţul Bacău, activitate care a fost asumată de către deputatul Iulian Iancu, operaţiune ce a avut drept scop promovarea politică a lui Iulian Iancu, dar şi a organizaţiei PSD Bacău.

„În schimbul folosului necuvenit astfel obţinut pentru sine şi pentru altul, prin intervenţia celor doi membri de partid cu funcţii de conducere, Iulian Iancu i-ar fi promis sprijin pe viitor lui Horia Hăhăianu, pentru obţinerea unor funcţii în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei”, arată procurorii.

UPDATE Deputatul Iulian Iancu a ajuns la DNA pentru a fi audiat de procurorii anticorupţie. 

Deputatul PSD Iulian Iancu a declarat la intrarea în sediul central al DNA, că nu are nicio legătură cu dosarul lui Toni Greblă, precizând că, din ce ştie, a fost chemat de procurori să dea lămuriri privind transportul unor membri de partid din Bacău, la campanie electorală din 2012.

"Eu am fost chemat în legătură cu transportul membrilor de partid în anul 2012, la lansarea candidaţilor pe stradionul 23 August (Arena Naţională din Capitală). Nu m-am ocupat niciodată de transportul de persoane sau de logistică în partid, dar dacă pot să spun ceva, spun cu mare plăcere. Se pare că acolo sunt anumit rezerve, semne de întrebare, şi dacă eu .... e vorba aici doar de deplasările din Bacău. Nu ştiu nimic despre cazul respectiv, nu am nicio legătură şi nu ştiu de ce e chemat domnul Toni Greblă. ", a declarat Iancu.

UPDATE Şi deputatul Lucian Şova a sosit la sediul DNA pentru a fi audiat de anchetatori în acest caz.

Potrivit unor surse judiciare, în dosar ar fi vizaţi şi parlamentarii Iulian Iancu şi Lucian Şova.

UPDATE Omul de afaceri Ion Bîrcină, finul judecătorului Toni Greblă a fost adus la sediul DNA, cu mandat, pentru a fi audiat de procurori în acest caz. 

Acesta este suspectat de cumpărare de influenţă, după ce i-ar fi dat mai multe bunuri lui Toni Greblă pentru a-i sprijini societăţile comerciale.

La ieşirea de la DNA, Bîrcină a declarat că nu are afaceri cu energie, că nu s-a ocupat vreodată de exporturi şi că nu a apelat la influenţa naşului său, susţinând totodată că nu i-a dat vreodată mită "lu' taica".

Referitor la suspiciunea că i-ar fi dat mită lui Greblă, omul de afaceri a spus: "N-am dat nicio mită, că n-ai cum să dai mită lu' taica, niciodată, nicăieri".

Bîrcină a ironizat acuzaţiile procurorilor şi a arătat că nu s-a ocupat niciodată de exporturi, adăugând că atâta vreme cât Toni Greblă este naşul său, îi mai cumpără acestuia două autoturisme de lux.

"Nu am dat nicio mită lu' naşu meu, că nu poţi să dai...Nici din Rusia, nici din Turcia, nu am adus niciun gram. Am luat şapte conserve, de mostră, şi am ajuns aici", a adăugat Bîrcină.

În legătură cu presupuse afaceri în energie, Bîrcină a continuat declaraţiile în notă ironică, afirmând că a făcut astfel de afaceri, respectiv "de bec până la stâlp".

Pe de altă parte, Ion Bîrcină a spus că nu a mers niciodată în străinătate cu Toni Greblă. "Aş merge cu drag, că-i naşu'", a ţinut să adauge el.

Omul de afaceri a mai spus că nu a fost niciodată în vizită la Curtea Constituţională, arătând că ar fi fost în schimb, de numeroase ori, în Senat: "Am fost la peste 200 de senatori".

UPDATE Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anunţat oficial că au început urmărirea penală pe numele judecătorului CCR Toni Greblă pentru trafic de influenţă, în formă continuată, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

În cazul în care procurorii vor cere arestarea preventivă a judecătorului, anchetatorii vor avea nevoie de aprobarea Biroul Permanent al Senatului, acesta având imunitate, potrivit Statutului judecătorilor Curţii Constituţionale.

„Judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât cu aprobarea Biroului Permanent al Camerei care i-a numit sau a preşedintelui României, după caz. Preşedintele Curţii Constituţionale este egal în grad cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar ceilalţi judecători cu vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, potrivit Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale.

Magistraţii Curţii au imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

CCR precizează, într-un comunicat că "De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează".

UPDATE Generalul Constantin Bartolomeu Săvoiu a fost adus cu mandat la DNA pentru a fi audiat de anchetatori în dosarul judecătorului Toni Greblă. 

Acesta este suspectat de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate

Afaceri incompatibile cu statutul de senator si judecător CCR 

Potrivit unor surse judiciare, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul la CCR) şi ulterior de judecător, s-a ocupat şi de afaceri, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate.

Astfel, el ar fi desfăşurat, în mod neîntrerupt, activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat/ administrator/ director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti (Gorj) şi, respectiv, firma Electra Balistic SRL, la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Potrivit aceloraşi surse, ferma agricolă se află pe un teren înscris pe numele soacrei, iar actele de proprietate au fost semnate de către Toni Greblă, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

UPDATE „Trebuie să vad, să întreb. Nu ştiu despre ce e vorba, nu e bine pentru CCR ce se întamplă. Nu înseamnă că e şi vinovat dacă a fost audiat. Nu primesc cu bucurie vestea. Nu este bine ce se intampla. Trebuie sa vedem despre ce e vorba. Poate o să facem un comunicat. O sa discutăm cu toţii. Dacă ar fi pus sub acuzare se suspendă din calitatea de judecător. Nu pot sa ştiu ce ar face el. Nu mi-aţi dat o veste bună deloc”, a declarat Augustin Zegrean. 

Surse judiciare au declarat că a fost pus în aplicare un mandat de aducere emis de procurori pe numele judecătorului constituţional, într-un dosar în care este suspectat de trafic de influenţă. Toni Greblă a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 09.00, fiind însoţit de anchetatori.

Întrebat de jurnalişti de ce a fost adus cu mandat la sediul DNA, Greblă a declarat: "Nu ştiu, în calitate de martor, nu ştiu din ce cauză, asta vreau să aflu şi eu. Nu am avut nicio afacere privată“. 

De asemenea, judecătorul CCR a spus, răspunzând la întrebările jurnaliştilor, că este "exclus" să fi primit bani de la vreo persoană pentru a lua la Curtea Constituţională o decizie în favoarea acesteia.

Potrivit unor surse judiciare, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la Ion Bîrcină (controversat om de afaceri din Gorj, cunoscut drept Dan Goeru) mai multe foloase necuvenite, în perioada 2010-2015, când era senator în Parlamentul României şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională. 

Toni Greblă, suspectat de trafic de influenţă

Astfel, în intervalul 2010-2015, Greblă ar fi folosit gratuit un autoturism marca BMW Seria 5 înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de Ion Bărcină, echivalentul acesteia fiind de 56.070 de euro. De asemenea, a folosit gratuit postul telefonic înregistrat pe firma Power Plus. Greblă a mai primit în noiembrie 2011 suma de 1.200 de lei, echivalentul a două rochii de damă, pentru soţia sa, iar în octombrie 2012 -  materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare: şase capsatoare, 150.000 de capse, 2/3 km de cordelină de 6 şi alte materiale, toate pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, se arată în documentele anchetatorilor.

Potrivit unor surse judiciare, foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi a determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Ion Bîrcină.

Mai mult, potrivit aceloraşi surse, „în august 2014, Toni Greblă ar fi făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export pentru omul de afaceri Ion Bîrcină şi Constantin Bartolomeu Săvoiu, cunoscut ca <<Generalul>>, respectiv export produse agro-alimentare  cu eludarea normelor vamale, mai exact prin  folosirea  la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate”.

În acest sens, „Iona Bîrcină sprijinit de Greblă ar fi făcut demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii, respectiv abatoare, pentru comercializării la export în spaţiul ex-sovietic, cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova”, aratp sursele citate.

În acest sens, achetatorii susţin că împreună cu alte persoane, „suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”.

Pentru a realiza acest lucru, procurorii notează că membrii grupului s-ar fi întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.

În documentele anchetatorilor se mai arată că Toni Greblă a fost în perioada 2010-2015, când a ocupat pe rând funcţia de senator şi de judecător la CCR, asociat, administrator şi director general, în mod ocult şi prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate.  

În plus, Toni Greblă nu recunoaşte în declaraţiile de avere existenţa unor venituri sau proprietăţi în legătură cu ferma de creştere a struţilor din comuna Teleşti, judeţul Gorj.

Greblă: „Rochii? Aoleu, Doamne fereşte!!“

La ieşirea din sediul DNA, unde a fost audiat, Greblă a declarat că aducerea la sediul instituţiei nu are legătură cu activitatea sa la CCR, însă evenimentele din această dimineaţă îi periclitează imaginea. 

Întrebat dacă a primit o maşină BMW Seria 5, judecătorul CCR a spus că aceasta este "de la rude, folosesc din când în când“. Întrebat dacă este atutoturismul este de la Bîrciu şi dacă acesta îi este rudă, Greblă a spus: "este finul meu". 

El a negat că ar fi primit rochii de damă. "Rochii? Aoleu, Doamne fereşte!!", a spus judecătorul CCR. 

De asemenea, el a spus că nu are o fermă de struţi în Gorj, ci o gospodărie unde sunt şi lapte struţi, însă aceştia nu generează niciun ban. 

Toni Greblă a fost numit judecător la Curtea Constituţională în decembrie 2013, prin votul dat de plenul Senatului, în absenţa senatorilor PDL, care au părăsit sala ca protest pentru că nu au fost convocaţi, în comisie, la audierea acestuia. De profesie avocet, Greblă a fost preşedinte al Comisiei juridice din Senat, iar apoi membru al acestei comisii. 

Toni Greblă, un personaj controversat: prieten cu urmăritul penal Marin Condescu şi naşul fiicei unui afacerist condamnat

Judecătorul Curţii Constituţionale a României (CCR) este legat de două personaje controversate: liderul de sindicat Marin Condescu, urmărit penal penru mai multe infracţiuni, şi un om de afaceri de etnie romă trimis în judecată de DNA şi condamnat la patru ani cu executare, Ion Bîrcină, zis Dan Goeru. Fiica lui Bîrcină, Mihaela, a fost năşită de soţii Mihaela şi Toni Greblă. 

Averea lui Toni Greblă

Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă, urmărit penal pentru trafic de influenţă, are, potrivit ultimei sale declaraţii de avere, un teren intravilan, o casă şi o garsonieră în Târgu Jiu, dar şi un depozit bancar de 70.000 de lei, precum şi două autoturisme.

Potrivit ultimei declaraţii de avere a judecătorului Curţii Constituţionale Toni Greblă, datată iunie 2014, acesta are, împreună cu soţia sa, un teren intravilan la Târgu Jiu, în suprafaţă de 700 de metri pătraţi şi cumpărat în 1997.

Familia lui Toni Greblă mai are o casă la Târgu Jiu, cumpărată tot în 1997, cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi mai deţine tot în Târgu Jiu o garsonieră de 24 de metri pătraţi, cumpărată în 1993.

Greblă mai are un autoturism Peugeot, din 2003 şi un Hyunday ix35, fabricat în 2010, ambele cumpărate.

La rubrica bijuterii şi opere de artă cu valoare însumată de peste 5000 de euro, Toni Greblă precizează că ”nu e cazul”.

Greblă are un depozit bancar, la CEC, deschis în 2012, în valoare de 70.000 de lei.

Potrivit declaraţiei de avere, veniturile judecătorului CC, din ultimul an fiscal, includ indemnizaţia de senator, pentru perioada ianuarie-decembrie 2013, în valoare de 69.518 lei. Ca judecător al Curţii Constituţionale, acesta a încasat, în decembrie 2013, suma de 5.752 de lei.

Mihaela Greblă, soţia judecătorului CC, a încasat onorariul de la cabinetul său de avocatură, de 47.800 lei, în ultimul an fiscal. Aceasta are şi pensie de 28.800 lei.

În declaraţia de interese, Toni Greblă precizează ”Cabinet individual de avocatură, activitate suspendată în 2000” şi calitatea de membru al AJVPS Gorj, funcţie neretribuită.