Vlad „Dracula” Ţepeş şi povestea neştiută a vampirului căutat de americani. Urmaşul lui Bram Stoker: „Am vrut să spăl păcatele stră-străbunicului meu”

Fie că ne place sau nu, mitul lui “Dracula” şi implicit al domnitorului Vlad Ţepes, asemuit cu un vampir feroce, ne aduce pe harta ţărilor “însâgerate” de vampiri. În realitate, însă, România a ajuns să fie cunoscută pentru vampirism mult mai bine decât state care au o cultură bazată pe vampirisim.

Vlad Ţepeş a fost şi este un personaj ce fascinează atât lumea literară, cât şi cea istorică. Un personaj a cărui viaţă nu am putea-o reconstitui fără ajutorul legendelor, care, de altfel, sunt foarte numeroase. Însă, o legendă nu trebuie folosită doar ca sursă istorică, ci în acelaşi timp, ea trebuie supusă unui examen critic riguros. 

Vlad Ţepeş a fost subiectul multor creaţii, atât literare, cât şi istorice. Celebrul roman „Dracula”, al scriitorului irlandez Bram Stoker, nu ţine cont de adevărul istoric şi ni-l prezintă pe Vlad ca pe un personaj negativ, înconjurat de o oarecare aură mitică. Din punct de vedere istoric, prima monografie completă a acestui mare domn român, ce încerca să creioneze imaginea istorică a acestui personaj, nu a prins viaţă decât la sfârşitul secolului al-XIX-lea, autorul ei fiind Ioan Bogdan.

De unde vine supranumele Drăculea

Supranumele purtat de tatăl lui Vlad Ţepeş, Dracul, provine de la faptul că, acesta era membru al Ordinului Dragonului, ordin ce avea ca scop lupta împotriva ereticilor şi a necredincioşilor, şi păstrarea valorilor catolicismului occidental. De la numele acestui ordin, au început sa apară tot felul de derivaţii : Dracula, Drăculea, Dragulia, Dracea. Totuşi, numele de Dracula reprezintă unicul element comun al legendei medievale cu legenda modernă, născută prin graţia lui Bram Stoker, care, a preferat să accentueze negativismul personajului.

În ceea ce îl priveşte pe Vlad, există numeroase legende legate de caracterul său sau de calităţile militare. O serie de istorici precum Georgios Sphrantzes nu mentionează decât în treacăt de campania lui Mehmet II sau de Vlad Ţepeş. Pe de altă parte Ducas şi Laonic Chalcocondil sunt surse de mâna întăi. Istorici bizantini, ambii au încercat sa creeze o istorie obiectivă a vremii, dar cu un oarecare accent pe istoria Imperiului Otoman, a cărui putere creştea nestăvilită. 

De la ei aflăm faima de care se bucura Ţepeş, de frica pe care o inspira nu numai soldaţilor turci, cât şi propiilor oameni, ceea ce îi determina pe cei din urmă să nu-l trădeze. Critobul din Imbros, bizantin care s-a pus în slujba Înaltei Porţi, scrie o istorie ce înclină vădit spre Imperiul Otoman, şi spune despre Vlad că „uitând de toate, şi-a arătat răutatea faţă de cel ce s-a încrezut într-însul, şi s-a răsculat”, caracterizându-l astfel, drept trădător. Izvoarele turceşti pomenesc despre Ţepeş răutatea şi cruzimea de care dădea dovadă, precum şi metoda de pedeapsă preferată: trasul în ţeapă, de unde i se trage şi „porecla” de Ţepeş.

Legendele i-au amplificat activitatea

La o analiză mai atentă putem spune ca faptele şi acţiunile marelui domn român nu sunt deloc condamnabile. Intrat în istorie într-o perioadă tulbure –„în chiar momentul dispariţiei unui milenar imperiu, cel bizantin şi înainte de instalarea celui nou - cel otoman” – dar în acelaşi timp fiind „conducătorul potrivit la momentul potrivit” după Ştefan Andreescu, Ţepeş a reuşit să-şi creeze, voit sau nu, o imagine legendară.

Cele 2 legende despre viaţa lui Vlad Ţepeş, cea slavă şi cea germană, ne dau informaţii apropiate ca şi corectitudine; încă odată vedem „plăcerea” lui Vlad de a folosi pedeapsa sa favorită – trasul în ţeapă. Acestea sunt, totuşi, cele mai mari legende ce au în centrul lor personalitatea unui domn român, iar istoria, ţine să-şi demonstreze veridicitatea că această aureolă mitică i-a fost conferită lui Vlad, şi nimănui altcuiva. 

Desigur, daca vom analiza cele 2 legende vom observa că cea occidentală tinde să exagereze, dar, trebuie să ţinem cont de faptul că această legendă a luat naştere şi a devenit cunoscută într-un mediu oarecum potrivnic lui Vlad. Însă, nu putem face abstracţie de atmosfera Europei apusene, ce era caracterizată de fanatisme religioase, de celebra Inchiziţie sau de Italia condusă cu forţa de familia Borgia, are rost să ne mai întrebăm de unde această sete a vest-europenilor de atunci pentru imagini demonice şi însângerate?

De asemenea, cum orice vorbă poate fi interpretată sau considerată controversată, acelaşi lucru se poate spune şi despre istorie. Părerile împărţite ale istoricilor, asupra faptelor lui Vlad Ţepeş, care de altfel nu pot fi judecate, lasă posibilitatea unei viziuni propii asupra acestui domn român. Încă o întrebare persistă : ar mai fi stârnit Vlad un asemenea interes, fără caracterul, personalitatea şi faptele sale atât de controversate?

Americanii de la Universal Pictures, pe urmele lui “Dracula”, la Târgovişte: “Vampirii mi se par chiar sexy”

25 de jurnalişti din Statele Unite ale Americii, specializaţi în critica de film, dar şi o echipă de la Universal Pictures, distribuitorul filmului “Dracula Untold”, în traducere “Dracula: Povestea nespusă”, au venit pe urmele lui Vlad Ţepeş. Mai întâi au fost la Castelul Bran, iar ultima oprire a fost la Turnul Chindiei din Târgovişte. Străinii par să înţeleagă faptul că Vlad nu a fost tocmai un vampir, însă, chiar şi-aşa, povestea îi facinează.

“Am venit să explorăm ţinutu legendar în care a trăit Vlad Ţepeş, cunoscut ca Dracula. Suntem aici şi ca să discutăm despre recentul film realizat de Universal Pictures Mouvie, Dracula Untold. Sunt familiar cu povestea lui Vlad Ţepeş şi nu cred că oamenii cred că el a fost un vampir. Cred însă că era un conducător crud, care avea metode dure de a-şi speria oponenţii şi pe turci în special. Repet, nu cred că era o creatura diabolică. Îmi place povestea lui Dracula, dar este ficţiune”, ne-a spus Aron.

“De la călătoria asta mă aştept să descopăr România, pentru că sunt pentru prima dată la voi, pntru că este diferit de SUA şi de California, de unde vin eu. Înainte să vin aici nu ştiam foarte multe despre Vlad Ţepeş. Ştiam de Dracula, bineînţeles, dar văzut ruinele, castelul, elementele sale de tortură. În altă ordine de idei îmi plac vampirii, sunt destul de sexy. Şi SUA adoră vampirii”, ne-a spus Kelly, o altă jurnalistă de peste ocean.

Un film de Tom şi Jerry

Istoricii de specialitate critică toată această poveste însângerată a lui Vlad Ţepeş. Vasile Lupaşc, unul dintre românii care se luptă să demonstreze că Ţepeş nu a fost un vampir, spune despre Dracula Untold că este, mai degrabă, un film care seamnă a “Tom şi Jerry”.

“Mitul lui Dracula nu este atât de uşor de desfiinţat. Trebuie să înţelegem că nu ne putem lupta cu impactul unui film făcut de Hollywood, dar eu mă străduiesc să spun tuturor povestea unui creştin fanatic, nicidecum vampir. Ei vin aici şi cu o preconcepţie, ştiu ce vor să audă. Nu cred că ne face absolut deloc bine o reclamă în care compromitem foarte mult adevărul istoric. Acest mit al vampirului e până la urmă, un punct de plecare bun. Filmul, ca orice film despre vampiri e ca un desen cu Tom şi Jerry. Ce poţi să spui despre un film care ia un erou creştin de nivel mondial, ale cărui tactici se studiază şi astăzi la West Point (n.r. Academia Militară West Point) şi îl fac vampir. Dacă te detaşezi, e un film bine făcut”, crede Vasile Lupaşc.

“Aproape toate ţările şi culturile lumii au vampiri. Noi nu!”

“Ce este interesant, pentru că am studiat şi istoria vampirismului, aproape toate ţările şi culturile lumii au vampiri, dar noi nu avem. Şi suntem cunoscuţi pentru vampirism”, adaugă Vasile Lupaşc.

Vasile Lupaşc lucrează, în prezent, cu o casă de producţie de la Hollywood, la un documentar despre viaţa lui Vlad Ţepeş inspirat din romanul său istoric „Răstignit între cruci”..  Este pasionat de istorie şi mai ales de personajul Vlad Ţepeş şi de miturile pe care le creează în lumea întreagă. De altfel, el este cel care a adus, în premieră pentru România, manuscrisul călugărului- episcop Niccolo de Modrussa, un trimis special al Papei Pius al II-lea, însărcinat cu anchetarea lui Vlad Ţepeş, după arestarea acestuia de către Matei Corvin. Documentul şi are peste 200 de pagini şi conţine adnotări importante, care nu au mai fost traduse până acum. 

Televizini de calibru internaţional, pe urmele lui “Dracula”

Apariţia jurnaliştilor străini nu este deloc întâmplătoare. Târgovişte este locul în care Vlad Ţepeş a domnit cea mai mare perioadă din viaţa sa, dar şi locul celebrului “Atac de Noapte”, din 1462, în care Vlad Ţepeş şi nimiceşte armata otomană a lui Mehmed al II-lea. La Curtea Domnească au mai filmat şi echipe de la National Geographic şi Travel Channel.

„Bloody Tales of Europe”, o producţie a National Geographic, va fi un serial care va cuprinde povestea voievodului Vlad Ţepeş, o parte din filmări fiind realizate la Turnul Chindiei, dar şi la Castelul Bran din judeţul Braşov. Documentarul urmăreşte viaţa voievodului Ţepeş, aşa cum a fost ea în realitate, dincolo de mitul lui Dracula care a apărut odată cu romanul cu acelaşi titlu al lui Bram Stoker. 

“Legendarul domnitor Vlad Ţepeş continuă să atragă tot mai mulţi turişti în ţară. Jurnaliştii, în cea mai mare parte a lor din Statele Unite, au venit să afle mai multe despre Vlad. Nu putem decât să salutăm acest demers, pentru că este un ajutor pentru turismul dâmboviţean şi turismul românesc în general, pentru că aceste informaţii vor fi diseminate pe mai multe canale media, de Tv, radio şi presă scrisă. În felul acesta, oamenii pot afla mai multe despre aceste obiective minunate. Documentarele pe care le fac la noi în ţară vin în sprijinul filmul Dracula Untold”, ne-a spus Ovidiu Cârstina, director Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească”.

Anul trecut, pes 140.000 de turişti din ţară şi străinătate au ales să viziteze Curtea Domnească de la Târgovişte, cu Turnul Chindiei.

Dracula Untold

Dracula: Povestea nespusă (titlu original: Dracula Untold) este un film american şi nord-irlandez de fantezie întunecată şi de acţiune, apărut în octombrie 2014  şi regizat de Gary Shore. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Luke Evans (rolul principal şi titular), Sarah Gadon şi Dominic Cooper (în roluri secundare). Spre deosebire de romanul din 1897 al romancierului irlandez Bram Stoker, filmul prezintă poveste reimaginată şi fictivă a lui Vlad Ţepeş şi transformarea acestuia în Contele Dracula. 

„Vlad Ţepeş: Imperiul sângelui“ în Cetatea Râşnov

O parte din pelicula „Vlad The Impaler” (Vlad Ţepeş: Imperiul sângelui), în regia lui Keoni Waxman s-a turnat la Râşnov în 27 şi 28 octombrie 2014. Cetatea va fi închisă publicului. 

„Vlad The Impaler: Blood Empire“ urmăreşte ascensiunea şi decăderea puternicului prinţ român care luptă pentru a-şi uni poporul, dar este trădat. Potrivit prezentării pe site-ul companiei Castel Film: „Vlad III Dracula, cunoscut sub numele de Ţepes, a fost un erou pentru poporul său, şi un monstru pentru restul lumii, dorindu-se prezentarea poveştii celui care a inspirat mitul lui Dracula, vampir legendar. Vlad este creditat ca fiind unul dintre primii generali care au utilizat războiul de gherilă pentru a învinge armatele invadatoare masive ale Imperiului Otoman, devenind un salvator pentru poporul său. Puterea absolută îl corupe însă, iar Vlad Dracula se transforma încet în Vlad Ţepeş, devenind sursa de inspiraţie pentru unul dintre mai crude personaje din istorie“.

Pelicula are în distribuţie doi actori de renume, pe Scott Adkins, în rolul Gypsy King, cunoscut pentru rolurile din „The Bourne Ultimatum” şi „Zero Dark Thirty”, şi pe Dominic Purcell, în rolul lui Hamza Pasha care a jucat în „Prison Break”, „Equilibrium” şi „Blade: Trinity”. 

Două episoade din seria „Ghost Adventure” difuzate de Travel Channel, filmate la Castelul Corvinilor

Echipa Travel Channel s-a afla în iulie 2013, în România, pentru filmările a două episoade speciale din seria „Ghost Adventure”. Itinerariul echipei Travel Channel a concis cu drumul marcat în istoria medievală de către marele domnitor al Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş. Pentru câteva zile Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara – locul unde domnitorul a fost ţinut prizonier o perioadă de timp, a fost transformat în platou de filmări.

Echipa de producţie a seriei „Ghost Adventure” difuzată de Travel Channel a reconstituit drumul marcat în istoria medievală de către Vlad Ţepeş. Traseul filmărilor a parcurs locaţii de care se leagă domnitorul Ţării Româneşti, respectiv Sighişoara  - locul naşterii voievodului, Curtea Domnească de la Târgovişte - cetatea de scaun a Ţării Româneşti, Cetatea Poenari - locul de refugiu al lui Ţepeş, Mănăstirea Comana - ctitorie a lui Vlad Ţepeş, totodată locul unde se spune că acesta ar fi fost înmormântat şi Castelul Corvinilor de la Hunedoara. Însemnările istorice sunt evazive cu privire la perioada în care Vlad Ţepeş a fost întemniţat la Castelul Corvinilor, aceasta variind între o lună şi şapte ani.

Filmul „Vlad Ţepeş“ sau imaginea autoritară a dictatorului comunist

Apariţia filmului „Vlad Ţepeş“ în 1979 nu a înregistrat un succes spectaculos, aşa cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul filmului „Mihai Viteazul“ (1970), şi asta, în ciuda faptului că figura domnitorului muntean avusese parte de o campanie de promovare deosebită din partea regimului comunist.

Apariţia filmului „Vlad Ţepeş“ în 1979 nu a înregistrat un succes spectaculos, aşa cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul filmului „Mihai Viteazul“ (1970), şi asta, în ciuda faptului că figura domnitorului muntean avusese parte de o campanie de promovare deosebită din partea regimului comunist.

Filmul, în regia lui Doru Năstase şi având în rolurile principale pe Ştefan Sileanu, Ernest Maftei şi Emanoil Petruţ, se înscria, în mare, în linia pe care Ceauşescu o trasase prin Tezele din iulie 1971 şi mai avea un scop – spălarea numelui voievodului de ruşinea cauzată de romanul lui Bram Stoker.

Principiul care stă la baza filmului este unul al negaţiei faţă de tot ce se făcuse până atunci. Ţintele directe erau ecranizările multiple ale lui Dracula realizate în cetatea filmului. Dacă ar fi să nuanţăm puţin, pelicula „Vlad Ţepeş“ s-a dorit a reflecta adevărul istoric, dar mai cu seamă a fi corectă din punct de vedere politic. Aspectul artistic – sau mai corect spus, greşelile voite pe care realizatorii unui film le fac şi pe care şi le asumă tocmai prin prisma faptului că vor să facă un film pentru marele public şi nu un documentar – se rezumă la excluderea relaţiilor tensionate dintre Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş şi a oricăror forme de deviaţie sau acţiuni ce ar fi putut fi interpretate ca erori politice de către partid.

Mii de americani si canadieni, de Halloween în România

Americanii şi canadienii se dau în vânt după poveşti de groază, cu vampiri. Tocmai de aceea, în cu ocazia sarbatorii de Halloween, mii de persoane vin în România, în căutarea “terorii”. În 2013, de exemplu, americanii au cheltuit aproximativ 3,5 milioane de dolari pentru cazare, transferuri, mancare si suveniruri.

Urmaşul lui Bram Stoker: Dracula nu este Vlad Ţepeş

Urmaşul lui Bram Stoker îl demitizează pe Dracula. Promovează Transilvania printr-un ghid turistic. Dacre este primul din familia Stoker care calcă pe pământ românesc. Nici măcar stră-străbunicul său nu a vizitat nici măcar o dată România. „Aveam emoţii înainte să vin aici, pentru că citisem pe internet că mulţi români nu sunt foarte fericiţi că Bram Stoker le-a transformat eroul într-un vampir nebun. Ştiu că acest lucru nu este adevărat şi am simţit nevoia să fiu aici personal şi să fac lumină, să clarific lucrurile şi să îi spăl păcatele stră-străbunicului meu“, susţine Dacre.

Urmaşul „părintelui“ mitului „Dracula“ îşi propune să facă distincţii clare în ghidul său între faptele reale, istorice şi lumea fictivă creată de bătrânul Stoker. „Mi-am dorit să arunc o privire şi asupra istoriei reale care îl include pe Vlad Ţepeş. Scopul meu este să urmăresc ficţiunea prezentată în roman, dar să arăt şi care este adevărul, astfel încât lumea să ştie care sunt similarităţile şi diferenţele dintre Vlad Ţepeş şi Dracula“, precizează Dacre Stoker.

„Am simţit nevoia să fiu aici personal şi să fac lumină, să clarific lucrurile şi să îi spăl păcatele stră-străbunicului meu,” mai  spune Dacre Stoker.

Festival Naţional “Dracula” la Târgovişte

Autorităţile din Dâmboviţa au orgnaizat, în 2014, prima ediţie a Festivalului Naţional “Dracula”.  Festivalul Naţional “DRACULA”a adus patru zile medievale, la umbra Turnul Chindiei, în fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. Au avut loc târguri medievale, o paradă medievală, piese de teatru, workshopuri, dar şi spectacolul "Vlad Voievod Drăculea", urmărit de sute de persoane, lângă ruinele Curţii Domneşti.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.