Steve Jobs de România. Cum a reuşit un student chiulangiu din Cluj să facă în Silicon Valley internetul viitorului, cu o aplicaţie-viral de 3,5 milioane de dolari

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Afacerea lui Radu Rusu e finanţată de Andreas Bechtolsheim, cel care a semnat primul cec important pentru Google. FOTO: Arhivă personală
Afacerea lui Radu Rusu e finanţată de Andreas Bechtolsheim, cel care a semnat primul cec important pentru Google. FOTO: Arhivă personală

Cum a ajuns un student de la Universitatea Tehnică din Cluj, care chiulea de la cursuri şi chefuia „la greu” între sesiuni, să fondeze, în Silicon Valley, o reţea de socializare despre care investitorii spun că este următorul Facebook? Radu Rusu (33 de ani), „creierul” din spatele Fyuse, a povestit, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, despre cum vrea să revoluţioneze internetul cu ajutorul unei aplicaţii devenite viral peste Ocean.

Aplicaţia lansată de un român a devenit viral în SUA şi Japonia, depăşind toate celelalte reţele sociale în categoria foto/video, mai puţin Instagram şi Snapchat, care însă valorează zeci de miliarde de dolari. 

Fyuse a apărut în decembrie 2014, având în spate o investiţie de 3,5 milioane de dolari, printre finanţatori numărându-se şi Andreas „Andy” Bechtolsheim, omul de afaceri care a semnat primul cec important pentru Google. „Investitorii noştri văd în noi următorul Facebook/Google pentru că avem capacitatea de a revoluţiona internetul, de a-l face mai interactiv, mai «tridimensional», mai bogat în emoţiile pe care o reprezentare vizuală le transmite”, spune Radu Rusu (33 de ani), CEO şi cofondator al companiei Fyusion Inc. 

Creatorii noii reţele sociale vor să revoluţioneze Internetul, adaptându-l la noile tehnologii şi transformându-l într-un mediu care permite interactivitatea. Primul pas a fost aplicaţia creată pentru telefoane mobile şi tablete, care îţi permite să realizezi fotografii pe care să le poţi mişca pentru a vedea ce este în jurul subiectului. Atunci când faci poza trebuie să te mişti în jurul obiectului, iar un soft special recreează imaginea, dându-ţi posibilitatea să vezi peisajul din mai multe unghiuri.

cluj

Fyuse "suflă în ceafa" Instagram, o aplicaţie de miliarde de dolari

„Adevărul”: Cum îţi imaginezi că va arăta internetul în următorii cinci ani?

Radu Rusu: Noi credem că internetul este „suboptimal”, în acest moment, din mai multe puncte de vedere. Avem o sumedenie de tehnologii, create oarecum ad-hoc de mulţi ani, care încă nu sunt folosite la capacitatea lor maximă. Spre exemplu, avem „calculatoare” cu ecrane touch sensitive şi senzori giroscopici (smartphones), dar folosim formate digitale gen poze 2D sau filme care s-au creat cu mai mult de 50 de ani în urmă, care nu folosesc în niciun fel tehnologiile menţionate.

O altă problemă este faptul ca nici imaginile şi nici filmele pe care le avem în momentul de faţă nu sunt „interactive”. Utilizatorul nu are nicio putere de a controla ce vede pe ecran. Spre exemplu, dacă îmi place o poză, şi aş vrea să văd mai mult din scena respectivă, să mă mişc în jurul unui obiect sau să văd ce era în spatele fotografului în momentul în care poza a fost făcută, nu pot face asta.

Acest lucru este supărător pe un telefon mobil, dar nu critic, însa este complet inadecvat pentru dispozitivele de generaţia a patra, care acum de-abia apar: wearables (Samsung Gear VR, Google Glass, Magic Leap, etc.), unde deja ne aşteptăm că, dacă ne mişcăm fizic în spaţiu cu corpul sau ne mişcăm capul purtând aceste dispozitive, scena la care ne uităm să „reacţioneze” şi să putem controla mişcarea camerei în poză.

În 2014, pentru prima dată în istoria noastră digitală, am folosit mai mult dispozitivele de generaţia a treia (telefoane mobile şi tablete) decât cele de generaţia a doua (PC-uri şi laptopuri), şi este clar că, în 2015, şi în următorii ani, ponderea dispozitivelor wireless va creşte. 

Noi credem că internetul este „suboptimal”, în acest moment, din mai multe puncte de vedere. Avem o sumedenie de tehnologii, create oarecum ad-hoc de mulţi ani, care încă nu sunt folosite la capacitatea lor maximă. Spre exemplu, avem „calculatoare” cu ecrane touch sensitive şi senzori giroscopici (smartphones), dar folosim formate digitale gen poze 2D sau filme care s-au creat cu mai mult de 50 de ani în urmă, care nu folosesc în niciun fel tehnologiile menţionate

Radu Rusu, CEO Fyusion Inc

Cum vrei, în cadrul proiectelor la care lucrezi, să schimbi internetul?

„Internetul 3.0 (sau 4.0?) cum se va numi când majoritatea lumii îl va consuma wireless, trebuie să ia în consideraţie toate aceste lucruri. Trebuie să construim formate digitale pentru era în care trăim, care să îndeplinească toate cerinţele menţionate mai sus: interactivitate, imersiune şi să fie compacte pentru a putea fi folosite instant. 

Acesta este scopul companiei noastre: să ajutăm la construirea următorului internet, mai optimal pentru aplicaţiile şi trendurile pe care le avem acum ca societate. Primul pas pe care l-am făcut în această direcţie a fost să cercetăm şi să dezvoltăm un nou format digital pentru captura spaţiului înconjurător, pe care l-am lansat în decembrie ca şi o aplicatie socială numită Fyuse. În cateva luni vom lansa o sumedenie de alte produse în acest spaţiu care se adresează nu doar utilizatorilor de aplicaţii sociale, dar şi companiilor care vor să afişeze produse într-un mod mai modern decât până acum.

Aplicaţia  Fyuse îţi dă posibilitatea să faci fotografii cu telefonul care-ţi permit să vezi subiectul din mai multe unghiuri, dându-ţi impresia de tridimensional 

Care este cea mai mare provocare a ta după ce ai reuşit să obţii finanţarea proiectului Fyusion? Care sunt obiectivele proiectelor la care lucrezi?

Obiectivul nostru, atât înainte de finanţare, cât şi după e constant, nu s-a schimbat: avem o echipă de doctori (PhD) în domeniul procesării imaginilor 3D, care lucrează neîncetat la algoritmii şi experienţa nouă digitală pe care vrem s-o împărtăşim cu restul lumii. Pe termen scurt, suntem interesaţi de modul în care majoritatea utilizatorilor din aplicaţia socială percep şi folosesc Fyuse, dar deja suntem în discuţii cu foarte multe companii din domenii de genul fashion, e-commerce sau prezentare de produse cum ar fi autoturisme care vor să folosească tehnologia şi platforma noastră.

„Ai 30 de secunde să mă impresionezi”

Cum ai reuşit să obţii finanţarea de 3,5 milioane de dolari în Silicon Valley?

Cred că cel mai important lucru este să ai o echipă foarte puternică în spatele companiei, care are capacitatea de a lua o idee şi a o implementa într-un mod în care poate deveni un business. Acesta a fost un atuu extraordinar la noi. A fost important să cristalizăm ideea şi pasiunea noastră în numeroase întâlniri şi să o prezentăm într-un mod în care e clar că are şansele de a revoluţiona ceva la nivel global. Noi nu credem în chestii de genul Wall Street în care „ai 30 de secunde să mă impresionezi” - ca şi în filme. Poate că aşa ceva se întâmplă pe Coasta de Est, sau în alte locuri, în care investitorii sunt mai mult „bancheri”. Experienţa noastră în Silicon Valley este total diferită, în sensul că stăm cu investitorii noştri în faţa unei table şi discutăm ore întregi despre cum putem îmbunătăţi o anumită situaţie sau construi un anumit produs. Practic ei sunt parte din echipa noastră şi, cu cât sunt mai implicaţi, cu atât avem cu toţii o şansă mai mare de reuşită. Cred că acesta este motivul principal pentru care au fost aşa multe succese aici în industria IT: toată lumea lucrează cot la cot, nu există „ierarhii”.

E important să creezi o companie şi un produs, pentru că eşti convins că e ceva magic, nu pentru că vrei să devii bogat. În experienţa noastră, toţi cei pe care îi admirăm şi care au reuşit fac parte din categoria asta, şi investitorii caută vizionari mai mult decât altceva. Singura „reţetă de succes” este să nu îţi abandonezi ideea, dacă eşti pasionat şi complet convins de ea

Radu Rusu, CEO Fyusion Inc

Cât de importanţi sunt banii în Silicon Valley?

E important să creezi o companie şi un produs, pentru că eşti convins că e ceva magic, nu pentru că vrei să devii bogat. În experienţa noastră, toţi cei pe care îi admirăm şi care au reuşit fac parte din categoria asta, şi investitorii caută vizionari mai mult decât altceva. Singura „reţetă de succes” este să nu îţi abandonezi ideea, dacă eşti pasionat şi complet convins de ea. Cu fiecare întâlnire sau convorbire pe care o ai cu cineva, trebuie să încerci să ţi-o rafinezi, să ţi-o cristalizezi, şi să continui să crezi că are şanse să schimbe lumea la fel de mult cum ai crezut în prima zi. Apoi tot ce trebuie să faci e să găseşti acel SINGUR investitor care te poate finanţa… nu contează că toţi restul investitorilor din lume iţi spun «Nu» - «You’re in the business of one» (eşti pe cont propriu - n.r.).

cluj

Selfie cu echipa care a creat aplicaţia Fyuse 

Viaţa  în Sillicon Valley: „E de fapt obsesie mai mult decât orice altceva”

Dacă te întorci în timp, pe vremea când rai student la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, ţi-ai fi imaginat atunci vă vei ajunge atât de departe?

Bineînţeles că nu. E aproape imposibil să te gândeşti că din Alba Iulia sau Cluj poţi ajunge să predai la Stanford şi să devii CEO la o companie cotată la sume astronomice în Silicon Valley. Dar, dacă mă uit în trecut, e foarte interesant cum toate lucrurile au mers natural… şi niciodată nu am plănuit aşa departe în faţă. Când eram în liceu, într-o vară, am avut un job să repar calculatoare şi să construiesc reţele pentru o firmă din Alba Iulia şi mi s-a părut cel mai cool lucru din lume. Aproape că m-am hotărât să nu mă duc la facultate, pentru că mi-am găsit jobul ideal.  

În timpul facultăţii, chiuleam de la cursuri şi trăiam viaţa de student în Observator (complex studenţesc clujean – n.r.), fără grija zilei de mâine, urmând ca apoi, în sesiune, să ne stresăm la maximum că, dacă picăm nu ştiu ce examen, nu mai prindem cămin anul următor. Dupa care, chef din nou, repetat, până la următoarea sesiune. Şansele erau absolut egale să ajungi în orice direcţie în viaţă, cu toate că majoritatea colegilor şi-au găsit joburi în Cluj la firme de programare.

În timpul facultăţii, chiuleam de la cursuri şi trăiam viaţa de student în Observator (complex studenţesc clujean – n.r.), fără grija zilei de mâine, urmând ca apoi, în sesiune, să ne stresăm la maximum că, dacă picăm nu ştiu ce examen, nu mai prindem cămin anul următor. Dupa care, chef din nou, repetat, până la următoarea sesiune.

Radu Rusu, CEO Fyusion Inc

Cum te-a ajutat studenţia în Cluj?

Am mai rămas un an pentru studii aprofundate, după cinci ani de inginerie, şi am avut câţiva profesori şi asistenţi extraordinari, care cumva ne-au recrutat să facem tot felul de proiecte interesante împreună. Pasul următor era un doctorat la Universitate, dar, pentru că prietena mea care tocmai terminase Chimia a primit o bursă în Germania pentru doctorat, m-am deplasat şi eu în direcţia aia, ajungând la München, unde am terminat doctoratul. Şi aşa mai departe, din aproape în aproape, până în California, unde am ajuns să lucrăm cu mulţi miliardari la proiecte gen „Willow Garage”. Într-o zi, sper să pot scrie o carte despre asta.

Nu suntem axaţi pe a deveni bogaţi

Ve numeri printre puţinii oameni din lume care se află în avangarda unei industrii care are puterea de a schimba lucrurile la nivel mondial. Cum este viaţa în acest mediu?

O zi normală începe şi se termină cu calculatorul în braţe. E perfect normal să  lucrezi 14 ore pe zi, fără să te gândeşti că sunt 14 ore. Ştiu că sunt oameni care se plâng că lucrează prea mult, dar nu e lucru când e pasiune… e ca un hobby. E de fapt obsesie mai mult decât orice altceva. De un an, fiind proaspăt tătic, bineînţeles că fac tot posibilul să dedic cât mai mult timp familiei. Din fericire, noaptea restul familiei doarme şi eu pot continua munca.

Ce impact are munca pe care o faci alături de echipa ta?

Lucrăm în unele dintre cele mai competitive industrii sau arii de cercetare din lume, dar impactul muncii noastre are şansa de „a muta munţi”. Nefiind axaţi pe a deveni bogaţi, ci doar pe a crea ceva de calitate, frustrările vin doar când avem impedimente tehnice.

Paradoxal, din cauza faptului că ne axăm pe impact, banii vin la noi fără prea mult efort din partea noastră. În trecut, unul dintre produsele pe care l-am creat a fost o librărie software open source numita Point Cloud Library (PCL), care a ajuns să fie folosită de NASA, Google, Toyota, şi mulţi alţii, şi am ajuns să primim contribuţii fără să le cerem. Acum, la Fyusion, am găsit investitori extraordinari doar axându-ne pe tehnologiile la care lucrăm nu pe crearea unui plan care doar „poate aduce mulţi bani”.

cluj

Radu Rusu este cofondator al Fyusion Inc

Cum trebuie să fie oamenii lângă care lucrezi?

Cred că inspiraţia vine din pasiunea de a produce ceva cu impact pentru toată societatea în care trăim, fie ca e o lucrare ştiinţifică publicată la o conferinţă, o librărie open source sau tehnologii la o companie privata. Si cel mai important lucru este să găseşti o echipa de oameni cu aceleaşi valori ca ale tale.

Din fericire, viaţa mea e bine balansată de soţia mea care, trecând prin ipostaze similare ca şi mine (doctorandă la München, PostDoc la Stanford), mă înţelege, mă suportă, şi mă ajută enorm în tot ceea ce fac. Zile complet libere există, dar puţine. În general, încercăm să ne întâlnim în grupuri de prieteni la sfârşitul săptămânii, în weekend.

O zi normală începe şi se termină cu calculatorul în braţe. E perfect normal să  lucrezi 14 ore pe zi, fără să te gândeşti că sunt 14 ore. Ştiu că sunt oameni care se plâng că lucrează  prea mult, dar nu e lucru când e pasiune… e ca un hobby.

Radu Rusu, CEO şi cofondator al companiei Fyusion Inc.

„Viaţa e prea scurtă să mi-o petrec fiind frustrat”

De ce nu te-ai mulţumit cu un loc de muncă călduţ în Silicon Valley, fără să-ţi baţi capul cu gestionarea unei firme?

După ce am început să predau la Stanford şi sa lucrez la Willow Garage, ofertele au început să curgă în mod regulat, culminând, în 2013, cu oferte de CTO (chief technical officer - n.r.) la alte startupuri sau de General Manager la corporaţii mari. În momentul respectiv, m-am uitat atent la toate opţiunile, şi unele veneau cu garanţii de genul „tu şi familia ta nu veţi duce lipsă de nimic de acum înainte”, care păreau foarte tentante.

Ce mi-am zis în final este că voi accepta, dacă o sa simt ca am ce învăţa de la următorul meu şef/manager ca de la un mentor. Eu nu pot să lucrez pentru nimeni pe care nu respect. Viaţa e prea scurtă să mi-o petrec fiind frustrat. Cât timp locul de muncă are de a face cu un calculator, nu e doar job, ci e şi hobby. Aşa că va fi greu să îl tratez ca pe un job „de la 9 la 5”. Deci am ales că singura cale posibilă e cea de a încerca să creez ceva pe cont propriu.

cluj

Radu Rusu este un familist convins. Soţia lui, Alexandrina, este cea care-i asigură echilibrul între profesie şi familie, mai ales după ce cuplului i s-a născut o fetiţă

Care este pentru tine visul american? Îl trăieşti acum?

Cred că încă nu l-am descoperit. Şi cred că, în 2014, avem o societate aşa de globală încât ideea de a „face ceva interesant şi a nu lâncezi” există peste tot. Deci visul meu american este de fapt visul meu românesc, şi e de a face ceva în timpul limitat pe care îl avem şi-l trăim, care să fie pozitiv, de impact, interesant. Şi să-l facem împreună cu oameni care simt la fel. Simt că am avut momente în care l-am trăit peste tot unde am fost în lume, şi în Cluj, şi în München, şi în San Francisco. Poate doar că aici e mai constant.

Crezi că  există vreo posibilitate să te întorci în România?

Cred că generaţia noastră  e poate prima care nu mai priveşte o zonă geografică delimitată  de o graniţă socio-politică ca şi „locul unde trebuie să mă nasc, să trăiesc şi să mor”. Şi ăsta e un lucru foarte bun. România ar trebui să fie suma tuturor românilor de pe planetă, şi nu doar zona geografică pe care o numim aşa. Globalizarea în care trăim ne permite să ne deplasăm mult mai comod din orice colţ al lumii aproape şi să găsim zone în care ne putem fructifica şi maximiza impactul în societate. Momentan, pentru mine această zona e San Francisco, dar cine stie ce va aduce viitorul. În afară de soţie, restul familiei e toată în România, pentru amândoi.

Cred că generaţia noastră  e poate prima care nu mai priveşte o zonă geografică delimitată de o graniţă socio-politică ca şi „locul unde trebuie să mă nasc, să traiesc şi să mor”. România ar trebui să fie suma tuturor românilor de pe planetă şi nu doar zona geografică pe care o numim aşa.

Radu Rusu, CEO şi cofondator al companiei Fyusion Inc.

Drumul de la Alba Iulia în SUA, via Stanford

Radu Rusu (33 de ani), originar din Alba Iulia, a fondat, în 2013, Fyusion Inc. Şi, de atunci, este CEO-ul companiei din Silicon Valley, care lucrează la reinventarea conceptului de imagine tridimensională în cazul aplicaţiilor pentru consumatori. Din 2012 este preşedintele ONG-ului „Open Perception” care are ca scop realizarea de softuri gratuite pentru procesarea imaginilor 2D şi 3D. Din 2009 pâna în 2012, a fost cercetător la Willow Garage, un laborator unde se creează programe open source pentru aplicaţii robotice. În perioada 2010 - 2012, a predat la Universitatea Stanford în calitate de cadru didactic invitat. Cu doi ani în urmă, a fost cercetător la Stanford Research Institute (SRI) International. În 2009, a absolvit cu Summa cum Laude Universitatea Tehnică din München. În 2004, a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Specializarea - Automatică şi Informatică Industrială. Este căsătorit şi are o fetiţă. Trăieşte în San Francisco alături de nevastă, restul familiei fiind în România.

Vă mai recomandăm:

VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare

FOTO VIDEO Povestea clujeanului care face maşini pentru Formula 1

Românii din Centrul de Cercetare Bosch de la Cluj îi ajută pe nemţi să-şi atingă visul: cât mai puţine accidente rutiere

Cum a ratat un român premiul Nobel? Povestea lui Gheorghe Benga

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite