„SUA ar trebui să subvenţioneze exportul de arme în România”

Strategia adoptată de NATO pentru Europa de Est este deficitară şi ar trebui reorientată total de la o atitudine defensivă la una ofensivă, arată o analiză publicată de un think-tank de la Washington.

De la izbucnirea crizei ucrainene, Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a adoptat o strategie defensivă pentru flancul său estic, angajându-se să asigure a doua linie defensivă în eventualitatea unei agresiuni ruse. Condiţia transmisă de toţi oficialii americani care s-au perindat în regiune – în frunte cu preşedintela Barack Obama, care a mers în Polonia, şi vicepreşedintele Joe Biden, care a vizitat România – esta ca ţările de la graniţa estică a Alianţei să facă toate eforturile pentru a se asigura că pot respinge un eventual prim atac, urmând ca întăririle din partea NATO să vină în cel mai scurt timp. 

Această strategie este deficitară şi se va dovedi insuficientă, arată însă Jakub J. Grygiel şi A. Wess Mitchell, specialişti în geopolitică şi strategie militară, într-o analiză publicată de Centrul de Analiză Politică Europeană (CEPA) din Washington. 

„O Rusie cu ambiţii imperialiste reînviate, combinată cu strategia de apărare în profunzime, ameninţă să transforme Europa Centrală într-un limitator de viteză geopolitic, un spaţiu de sacrificu astfel încât să obţinem timpul pentru a negocia avansul Rusiei spre vest. Exemplul amputării de facto a estului Ucrainei a demonstrat pe viu statelor de la frontiera NATO care sunt costurile atunci când încerci să dai la schimb spaţiu pentru a câştiga timp într-un concurs militar cu Vladimir Putin”, arată aceştia. 

Din slăbiciune sau incompetenţă, armata ucraineană a aplicat o strategie de apărare în profunzime şi mai degrabă decât să cumpere timp pentru o contra-ofensivă, a cumpărat timp pe care Putin l-a folosit pentru a-şi consolida câştigurile şi a le face ireversibile, continuă cei doi analişti. 

Apărarea în profunzime funcţionează dacă inamicul vrea să cucerească un stat întreg, dar nu şi dacă obiectivele îi sunt satisfăcute de o ajustare teritorială limitată. 

„Pentru statele vulnerabile din Europa Centrală şi de Est precum Polonia, Estonia sau România, lecţia a fost clară: dacă eşti atacat, nu poţi presupune că ajutoarele date de Vest vor ajunge la tine în timp util pentru a inversa obiectivele teritoriale pe care Rusia încearcă să le bifeze. Ceea ce aceste state învaţă din asta este că, aşa cum spunea Napoleon, «trebuie să te bazezi numai pe propriile tale arme»”. Pentru ţări precum Polonia, asta înseamnă organizarea unei armate moderne mai puternice, cu armament ofensiv, dacă este nevoie, arată ei. Însă pentru anumite state cărora le lipseşte cultura rezistenţei, ar putea însemna să se dispenseze de rezistenţă ca de balast în favoarea unor aranjamente de cooperare cu Rusia.

„NATO nu va putea să descurajeze Rusia sau să obţină stabilitate pe termen lung pe flancul său estic atât timp cât insistă cu strategia apărării în profunzime. Este un adevăr dur, poate greu de înghiţit de politicieni, însă care nu poate fi contestat din punct de vedere strategic. Pentru a face faţă cu succes dilemelor tot mai acute de securitate ridicate de războiul din Ucraina, Vestul trebuie să adopte o strategie de apărare preventivă.”

Consolidarea abilităţii statelor de frontieră din NATO de a purta războiul în Rusia sau în teritorii cu care aceasta se învecinează devine astfel esenţială, cred cei doi analişti. „O strategie preventivă pentru NATO ar avea doi piloni în cei doi principali actori militari, Polonia şi România. Aceste două state care ocupă colţurile nordic şi sudic al istmului ponto-baltic au în mod unic în Europa Centrală şi de Est potenţialul naţional latent de a răspândi stabilitate în subregiunile din care fac parte”, se arată în analiză. Statele Unite ar trebui să înlesnească şi chiar să subvenţioneze exporturile de armament ofensiv avansat către aceste state cu scopul de a crea proeminente puternice care să iasă în evidenţă în acele teritorii ale spaţiului ex-sovietic pe care Rusia s-ar sprijini pentru a ataca flancul estic al NATO, îndeamnă analiştii.