Lovitura de graţie dată culturii. Cărţile, tratate la fel ca ţigările şi băuturile alcoolice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cărţile, biletele la teatru şi la concerte şi, în general, orice produs cultural urmează a fi tratate precum ţigările şi băuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmează să instituie Timbrul Cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România, aşa-zişii beneficiari ai sumelor astfel obţinute fiind „uniunile şi organizaţiile de creatori”.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Pe 15 decembrie 2014, iniţiativa a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

„În vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”. Aşa sună primul paragraf din proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural, o măsură pe care editurile importante din România au început deja să o conteste violent.

„Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu”, transmite Editura Polirom, într-un comunicat de presă.

Iar Editura Nemira punctează: „Este vorba de un timbru ce se va aplica pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Aceste timbre trebuie plătite în avans pentru un întreg tiraj de carte ce se vinde uneori în 3 sau 4 ani.”

Proiectul de lege care, dacă va fi aprobat, va genera nişte sume uriaşe, a căror destinaţie rămâne până la urmă un mister, nu va face decât să creeze un şi mai mare vid de cultură, într-o ţară care şi aşa nu stă foarte bine cu consumul de produse culturale. Explicaţia din proiectul de lege privind beneficiarii respectivei măsuri sună mai mult decât ambiguu: „Sunt beneficiare ale sumelor provenite din plicarea timbrului cultural uniunile şi organizaţiile de creatori, dacă îndeplinesc, cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară activităţi în domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe”.

În condiţiile în care criza economică a afectat teribil piaţa editorială din România, iar consumul de carte pe cap de locuitor este unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, o asemenea măsură, fără precedent în UE, spun editurile, va afecta şi mai mult nivelul cultural al populaţiei, scăzând nivelul de cumpărare.

„Primii afectaţi de mărirea produsă de TL vor fi cititorii, părinţii şi elevii (timbrul se va aplica şi culegerilor şcolare), deci principalii consumatori de cultură şi de literatură”, explică Editura Nemira. „Consumul de carte din România este şi aşa unul îngrijorător de scăzut, iar editorii şi asociaţiile de cultură se străduiesc, împreună cu librăriile şi bibliotecile naţionale, studenţeşti, locale sau şcolare să ţină vie lectura - în ciuda fondurilor publice extrem de scăzute alocate pentru susţinerea lor”.

„Nu ştim în ce măsură creşterea taxei pentru cărţile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate”, ia poziţie Editura Polirom, cerând o reanalizare a implicaţiilor unei asemenea legi şi a consecinţelor ei pe plan social. „Ştim însă că primii afectaţi de scumpire vor fi elevii, studenţii şi toţi iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informaţie şi cultură – în măsura în care este un drept constituţional – va fi şi mai restricţionat”, se mai arată în protestul editurilor.

Timbrul literar  urmează, în cazul adoptării acestui proiect de lege, să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Mai exact, din preţul unei cărţi de 10 lei, numai 70 de bani se vor duce la autor, 90 de bani vor merge la stat şi suma cea mai mare, de 1 leu, la uniunile de creatori cu activitate privată. Cum aceste timbre trebuie plătite în avans pentru un întreg tiraj de carte ce se vinde uneori în 3 sau 4 ani, editurile neavând nicio garanţie că-şi vor recupera vreodată banii investiţi, este evident că piaţa de carte din România, aflată şi aşa într-un mare declin, va fi afectată puternic. Iar implicaţiile pe termen lung vor fi extrem de serioase.

În cazul adoptării acestei legi, cetăţenii României vor fi nevoiţi să plătească în plus şi pentru orice bilet de intrare la orice spectacol, concert, expoziţie, muzeu, film etc.

LEGEA TIMBRULUI CULTURAL

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite