Cât de mare este Insula Mare a Brăilei? Secretele pământului dintre ape, de la împărăţia peştilor la cea mai mare fermă agricolă din Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Insula Mare a Brăilei înseamnă zeci de mii de hectare de teren arabil prinse între diguri şi înconjurate de-o parte şi de alta de Dunăre. Cândva era cea mai mare exploatare piscicolă naturală a ţării, după Delta Dunării. Asta până când comuniştii au oprit artificial inundaţiile anuale, cu diguri, şi au făcut din ea cea mai mare fermă agricolă din Europa.

Nu de mult, acum vreo 50 de ani, când digurile încă nu existau, zona era la cheremul fluviului, care-o inunda primăvară de primăvară, alimentând zecile de bălţi şi prăvaluri cu apă, peşte şi aluviuni bogate în nutrienţi. Pe atunci, i se zicea Balta Brăilei şi era ca o deltă mai mică, împărăţie a stufului, teritoriu stăpânit de ţânţari şi dominat de legende cu de-alde Terente şi alţii ca el.

Pe urmă, după ce au au venit la putere, comuniştii au zis că e mai bine să se renunţe la băţile cu stuf, sursă permanentă de peşte, şi să se facă îndiguire, iar dincolo de diguri să fie câmpuri mănoase, cu recolte bogate, pentru ţară şi pentru export. Cât de înţeleaptă a fost această decizie încă nu s-a stabilit cu certitudine. Unii spun că s-a făcut bine ce s-a făcut, alţii că a fost o mare prostie, fiindcă a fost distrus un ecosistem de o inestimabilă valoare.

Îndiguirea Insulei Mari s-a făcut cu deţinuţi politici. Mulţi au murit, din cauza condiţiilor groaznice de muncă

Insula Mare a Brăilei (IMB) are, în medie, 60 km lungime şi 20 km lăţime, cu o suprafaţă totală de 710 kilometri pătraţi. Dintre aceştia, 681,3 km² (94,6% din suprafaţa Insulei Mari) sunt ocupate de terenuri agricole, din care 70,84 km² sunt irigate şi protejate de un dig cu o lungime de 23,5 km. Pe insulă există două comune, Măraşu şi Frecăţei, care au aproximativ 5.000 de locuitori. Insula are 70.000 de hectare de teren arabil.

Regimul comunist a desecat bălţile existente pe insulă şi a construit diguri. Pentru asta, mii de deţinuţi politici au fost puşi să muncească zi lumină, atât vara cât şi iarna, în condiţii greu de imaginat. Mulţi dintre ei nu s-au mai întors vii din cele cinci aşa-numite „lagăre de reeducare” înfiinţate în insulă, la Grădina, Lunca, Salcia, Stoieneşti şi Veche Strâmba.

image

La îndiguirea Insulei au fost folosiţi inclusiv deţinuţi politici

Localnicii care au fost de faţă la construirea digurilor, s-au îngrozit de grozăviile văzute acolo. "Câte am văzut când s-a făcut digul, cum îi chinuiau pe săracii deţinuţi politici, cum îi puneau să stea unul lângă altul în calea apei, când revărsa Dunărea, şi cum picau unii din picioare, de bătuţi şi înfometaţi ce erau, şi-ii lua apa şi-ii ducea pă-n cine ştie ce iaz, de putrezeau acolo, mâncaţi de peşti, fără să ştie nimeni de sufletul lor, săracii!", povestea, în urmă cu câţiva ani, pentru presa brăileană, Georgeta Orhianu, o localnică din satul Ţăcău, comuna Măraşu.

Succes al comunismului în România!”

În anii '60, când s-a dat în exploatare Întreprinderea Agricolă de Stat (IAS) Insula Mare a Brăilei terenul s-a dovedit a fi fertil, iar îndiguirea a fost declarată un succes „al comunismului în România”.

Ce-i drept, investiţia a fost temeinic făcută, pe lângă digurile de apărare fiind realizat un adevărat păienjeniş de canale de irigaţii, dubla de o uriaşă reţea subterană de tuburi de azbociment cu o lungime de 1.322 km. Mecanizarea a fost, însă, deficitară pe timpul regimului comunist. Din cauza lipsei de utilaje, producţia de porumb ajungea să se strice pe câmp, deoarece nu era recoltată la timp. Brăilenii îşi amintesc cum erau scoşi din fabrici şi uzine, din şcoli şi licee, şi erau duşi în IMB, în lunile octombrie, noiembrie sau chiar decembrie, la cules sau la depănuşat de porumb.

Stăpânii Insulei Mari, din capitalism: de la holdingul „Braigal”, la afaceristul Fernando Enciu, apoi la baronul Culiţă Tărâţă

După revoluţie, în anii, '90, IAS IMB a fost transformat în SC IMB SA care, pentru câţiva ani, a fost inclusă într-un holding denumit „Braigal” SA. Acesta cuprindea uriaşa fermă agricolă, întinsă pe 57.000 ha, a IMB SA, precum şi o crescătorie de porci din judeţul Brăila şi un abator din judeţul Galaţi. Sistemul era gândit să dea atât producţie agricolă cât şi producţie zootehnică, inclusiv preparate din carne.

Holdingul „Braigal” nu a făcut faţă, însă, capitalismului românesc din anii tranziţiei, fiind declarat în faliment la începutul anilor 2000. IMB SA a redevenit societate comercială de sine stătătoare, însă a ieşit din fostul concern cu datorii foarte mari.

Pentru a depăşi situaţia financiară dificilă, IMB SA a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu „Reen” SA, firma afaceristului Fernando Enciu, care se obliga să asigure utilajele şi imputurile necesare înfiinţării culturilor agricole.

image

Insula Mare a Brăilei   FOTO Florentin Coman

„Reen” nu prea a reuşit să îşi respecte clauzele contractuale, însă nici nu a avut mult timp la dispoziţie, deoarece, în 2002, Culiţă Tărâţă, fondatorul holdingului „TCE 3 Brazi” Piatra Neamţ a reuşit să-i „sufle” terenul agricol al IMB.

Preluarea în arendă a celor 57.000 ha nu a fost lipsită de controverse, fiind pusă pe seama relaţiilor politice ale lui Tărâţă. În ciuda protestelor firmei "Reen", care s-a plâns că nu a fost lăsată

să îşi pună în practică strategia economică şi investiţiile pe care urma să le facă în Insula Mare, pentru a rentabiliza activitatea şi a plăti datoriile, Culiţă Tărâţă şi a sa "TCE 3 Brazi" SRL s-au instalat în IMB pentru următorii zece ani. Ce-i drept, nu se poate spune că firma nemţeană nu a avut o activitate eficientă. Treptat, vechile utilaje cu care se lucra terenul în Insula Mare au fost înlocuite cu altele ultramoderne, iar producţiile obţinute au fost din ce în ce mai mari.

În ciuda investiţiilor făcute în tehnologizare, "TCE 3 Brazi" a avut mari probleme legate de plata redevenţei pe terenurile agricole din Insulă, redevenţă care, se pare, oricum era mult sub preţul pieţei. Potrivit Ziarului Financiar, "TCE 3 Brazi" avea stabilită o arendă de 0,61 tone grâu/hectar anual, la jumătate faţă de cea din piaţa liberă.

image

În ultimii ani, firmele care au administrat terenul agricol din IMB au investit masiv în utilaje noi   FOTO Florentin Coman

În 2003, firma lui Tărâţă a început un proces cu Agenţia Domeniilor Statului, care dorea rezilierea contractului de arendă. Procesul a durat 7 ani şi a fost câştigat, până la urmă, de Culiţă Tărâţă care a devenit, astfel, oficial, latifundiarul cu cea mai mare suprafaţă de teren agricol exploatată în România.

Din 2012, terenul din Insula Mare a trecut în administrarea firmei "Agricost" SRL, controlată de Constantin Duluţe, un apropiat al lui Culiţă Tărâţă. Deşi, oficial, "TCE 3 Brazi" a plecat din IMB, se poate remarca faptul că mulţi dintre oamenii lui Tărâţă, inclusiv Lucian Buzduga, cel care a condus activitatea de la Brăila în ultimii zece ani, au rămas la conducerea operaţiunilor derulate de "Agricost" în Insula Mare.

Cât priveşte "TCE 3 Brazi", aceasta a intrat în faliment, în septembrie 2014, după ce instanţa a admis cererea de deschidere a procedurii de faliment al firmei, care în ultimii şase ani a avut un profit de 50 milioane de euro, dar a şi acumulat datorii de 30 milioane de euro. Culiţă Tărâţă, devenit între timp preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, a decedat, în luna noiembrie 2014.

Citiţi şi

Urgenţe medicale rezolvate cu elicopterul în Insula Mare a Brăilei. Ambulanţele ieşite în judeţul Brăila se blochează în nămeţi

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite