Transfugii, turiştii nedoriţi pe care Constanţa îi hrăneşte din mila comunităţii
0
Până la preluarea transfugilor şi cazarea în centrele dedicate de la Otopeni sau Galaţi (cele mai apropiate), intervine problema găzduirii lor la Constanţa. Ei trebuie să stea „undeva“, iar „cineva“ trebuie să le asigure hrană şi cele strict trebuincioase pentru o zi-două.
De la agravarea conflictului din Orientul Mijlociu, Constanţa a devenit port de destinaţie sau de tranzit pentru refugiaţii din ţări precum Siria, Irak, Iran sau Afganistan. Din vara lui 2013, 500 persoane au ajuns în ţara noastră forţând frontiera de la Constanţa, pe mare sau pe uscat.
Ultima captură a lui 2014 a fost în luna octombrie, iar prima de pe 2015 s-a înregistrat sâmbătă, când 70 refugiaţi şi-au riscat viaţa pe un pescador cu pavilion românesc, pe o mare de gradul 4 cu furtună, ca să ajungă în România, la adăpost de război. Plecaţi din Turcia cu gând să debarce neobservaţi în Constanţa, transfugii au fost interceptaţi de Garda de Coastă, care i-a capturat în apropiere de Tuzla. Erau femei, bărbaţi şi copii, printre care o gravidă în 7 luni şi jumătate şi un bebeluş de doar 5 luni.
Poliţia de Frontieră are un termen de 48 de ore pentru îndeplinirea formalităţilor de transferare a transfugilor în custodia Inspectoratului General pentru Imigrări. Acesta este cel ce reglementează statutul transfugilor, ei putând cere azil sau pot deveni refugiaţi în ţara noastră.
Dar până la preluarea transfugilor şi cazarea în centrele dedicate de la Otopeni sau Galaţi (cele mai apropiate), intervine problema găzduirii lor la Constanţa. Ei trebuie să stea „undeva“, iar „cineva“ trebuie să le asigure hrană şi cele strict trebuincioase pentru o zi-două.
De câte ori se iveşte un astfel de caz, la Constanţa începe telefonul fără fir. Cum nu există fonduri alocate de la Guvern pentru această activitate, cei care sar în ajutorul turiştilor temporari sunt ONG-urile, care apelează la rândul lor la comunitate. Dacă problema cazării a fost rezolvată la Tabăra de la Eforie Sud, hrănirea transfugilor este posibilă doar datorită unor oameni sufletişti, care se mobilizează şi cumpără din banii lor alimente şi chiar pamperşi pentru copiii de la sânul mamelor fugare.
Alma Micu, o constănţeancă implicată în munca de caritate, care a sprijinit o familie de sirieni să vină în România şi să se stabilească aici, s-a numărat printre cei care au cumpărat şi au dus alimente celor 70 transfugi. „Când am fost anunţată că este nevoie de ajutor, mi-am rugat prietenii să contribuie cu ce pot. Ne-am mobilizat rapid şi am dus pachetele Poliţiei de Frontieră, care le-a distribuit transfugilor. Am simţit că fac un lucru firesc“, spune Alma.
„Când este vorba de un adult sănătos, hrana se rezolvă cu conserve, pâine şi lapte, dar când avem copii şi gravide, problema se complică“, arată Cosmin Bârzan, preşedintele Centrului pentru Resurse Civice, prima organizaţie chemată în situaţii de acest gen.
O sumă rezonabilă ce ar trebui alocată este de 100 lei/persoană/zi. „Ar fi trei soluţii. Este necesar un buget alocat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru Poliţia de Frontieră. Apoi ar putea fi instituit un fond de urgenţă la Prefectură, la dispoziţia unei celule constituite pentru astfel de cazuri. Sau ar putea fi făcut un protocol între autorităţi şi marile supermarketuri din ţară, la nivel naţional, pentru sprijinirea cu produse“, vede rezolvarea Cosmin Bârzan.
Este de aşteptat ca venirea sezonului cald să însemne startul pentru alte şi alte valuri de transfugi. Prefectura Constanţa a chemat ONG-urile la consultări săptămâna viitoare pentru găsirea unei soluţii.
Vă mai recomandăm
A smuls o familie de sirieni din ghearele războiului
VIDEO Migranţi descoperiţi pe o ambarcaţiune fără pavilion. La bord erau şi mulţi copii
Se încarcă comentariile...
