Misterul soldaţilor-fantomă de pe Dealul Lunganilor, celebra „ţară de dincolo de negură“ a lui Mihail Sadoveanu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine din cimitirul construit pe Dealul Lunganilor, loc care le dă fiori oamenilor
Imagine din cimitirul construit pe Dealul Lunganilor, loc care le dă fiori oamenilor

Comuna Lungani este cel mai cunoscut loc din Iaşi, în care oamenii se plâng că sunt bânuiţi de fantome de aproape 100 de ani.

Localitatea situată în apropierea municipiului Botoşani ascunde privelişti naturale de o frumuseţe răpitoare. Locul l-a inspirat pe Mihail Sadoveanu în scrierea celebrei „Ţara de dincolo de negură". Scriitorul fusese în comună la o partidă de vânătoare prelungită în anul 1936.

Un alt nume important al literaturii române, Barbu Ştefănescu Delavrancea, a scris Trilogia Moldovei (Apus de Soare, Viforul, Luceafărul), cât a stat la conacul din Goeşti (un sat component al comunei), deţinut de nepotul scriitorului, boierul Mişu Ştefănescu.

Pe de altă parte, localnicii sunt îngroziţi de zeci de ani de ceea ce numesc ei fantomele a peste 1.000 de soldaţi români morţi pe dealul Lunganilor în 1916, în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Se spune că acolo s-au dat bătălii crâncene, că armata română a fost blocată şi că mulţi soldaţi au murit de tifos şi au fost îngropaţi apoi la repezeală în gropi comune.

Întâmpările de care povestesc oamenii locului se petrec pe dealurile dintre satele Goeşti şi Brăeşti. Nu există om în vârstă care să nu aibă o poveste personală despre fantome şi stafii. Majoritatea oamenilor spun că schelete în costume militare îi însoţesc în întuneric, după miezul nopţii, dacă se încumetă să parcugă pe jos distanţa de câţiva kilometri prin pustietate.

"În satul Brăeşti, sub cimitir, pe deal, în multe seri, am văzut o lumină plimbându-se pe coastă. Ne-am dus de mai multe ori, mai mulţi oameni din sat, să vedem despre ce este vorba. Dar când ne duceam noi acolo, nu mai era nimic. Dispărea.

amariutei

Unii spun că e Necuratul, alţii spun că este lumina dumnezeiască. Îmi spuneau oamenii, de multe ori nici eu nu credeam. Dar am văzut cu ochii mei. Se vedea cum se plimba o lumină din deal în vale şi din vale în deal, pe dealul cimitirului", a spus Mihai Amăriuţei (foto dreapta), un localnic octogenar, fost primar al comunei, care l-a însoţit pe Mihail Sadoveanu în tinereţe.

Misterul şi frica oamenilor de-a se mai aventura la miezul nopţii între cele două sate este amplificat şi de cimitirul amplasat pe dealul care leagă cele două sate. Localnicii spun că, după construirea unei biserici pe dealul Lunganilor, la mijlocul anilor '60, apariţiile fantomatice s-au mai diminuat.

Casa călăului Buzatu, un loc fantomatic

Un al doilea loc încărcat de mituri urbane legate de fantome se găseşte la marginea municipiului Iaşi. Este vorba despre o vilă în care a trăit ultimul călău al Iaşiului, la începutul secolului al XIX-lea, Gavril Ciobanu, zis Buzatu, din cauza infăţişării pocite şi fioroase.

Atrocităţile care s-au întâmplat în acea clădire spre care accesul se face cu greu, dar şi spiritele care se spune că bântuie locul, au făcut ca nici până acum, acest monument istoric să nu poată fi administrat.

image

De frică, nimeni nu doreşte să preia această clădire în administrare, de altfel o bijuterie arhitecturală. Aflată, până de curând, în administrarea Combinatului de Utilaj Greu, aceasta se află acum în paragină, năpădită de buruieni  şi populată de zeci de câini care mai de care mai fioros.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite