Cine se sperie de iureşul DNA? Întreprinzătorii şi liderii de patronate spun că lupta anticorupţie nu blochează, ci favorizează afacerile legale
0
Oamenii de afaceri şi liderii patronatelor spun că asupra mediului economic nu există efecte adverse ale valului de acţiuni anticorupţie, dar arată că abia acum au ieşit la iveală unele legi proaste care le încurcă socotelile.
Campania declanşată în ultima perioadă de adversarii schimbărilor de pe scena politică, manifestate pe fondul acţiunilor în forţă ale instituţiilor anticorupţie, se dovedeşte a fi o alarmă falsă.
Mediul economic nu este „blocat“, cum s-a spus, de intervenţiile la vârf ale procurorilor, tocmai pentru că acestea vizează afacerile ilegale, nu pe cele de bună credinţă.
Contactaţi de „Adevărul“ în cadrul unui minisondaj, atât întreprinzătorii, cât şi liderii unor asociaţii patronale reprezentative spun că aceste acţiuni sunt benefice, întăresc disciplina şi descurajează intenţiile de fraudă ori de evaziune şi în niciun caz nu deranjează afacerile legale.
„Frica de DNA are efecte pozitive“
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi preşedintele Consiliului Fiscal, arată că frica de DNA are „efecte pozitive“ pe termen mediu şi lung asupra economiei.
„Noi investim sume mari de 15 ani şi nu se vede în infrastructură. Asta înseamnă corupţie. Dacă licitaţiile nu se făceau natural, asta înseamnă că e o problemă. Bine, astăzi putem spune că nu se mai fac nici investiţiile de până acum. Dar, oricum, investiţiile statului erau de o ineficienţă crasă. Din punctul de vedere al mediului privat, nu pot fi decât efecte pozitive, pentru că se pun toate companiile din România în condiţii egale la licitaţii“, spune economistul.
Şi Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Arad, se referă la teama nejustificată a funcţionarilor.
„Frica de care vorbiţi este, după opinia mea, fie o consecinţă a incompetenţei, fie un atac la adresa DNA. Ei ar vrea să fie lăsaţi să-şi vadă în continuare de aceleaşi practici. Nu văd niciun inculpat care să nu fi luat şpagă. Eu cred că trebuie stopat, cu orice preţ, apetitul funcţionarilor şpăgari. Din păcate, DNA se ocupă doar de consecinţe, dar cauza rămâne, şi mă refer la legislaţia de tip mafiot, care încă le permite să facă ce vor“, spune Valer Blidar.
„«Băieţii veseli» nu mai au curaj“
Florin Pârvu, acţionar al Autovit şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor, afirmă că acţiunile DNA „nu blochează nicicum mediul de afaceri“.
„A, dacă vorbim de afacerile care se făceau până acum, cu tot felul de şmecherii şi cu licitaţii trucate, atunci e foarte bine că se termină cu ele.
Deranjante sunt, în schimb, controalele acestea excesive, cu închiderea afacerii pentru un leu, pentru trei lei...
Dar e bine şi aşa, că nu mai au curajul pe care-l aveau odată «băieţii veseli», să semneze orice, li s-a făcut dintr-odată frică şi spun «semnez acum, dar poate peste cinci ani mă ia la Mititica».
E foarte bine ce se întâmplă“, ne spune liderul patronal.
„Dacă e poliţie pe stradă, nu mai circulăm?“
Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, spune că această campanie declanşată de adversarii luptei anticorupţie este „o anomalie totală“.
„E ca şi cum aş spune că dacă e poliţie pe stradă nu mai ies cu maşina în drum. Păi, nu mai ştii să conduci? Sunt convins că există funcţionari corupţi sau incompetenţi, soluţia nu este să slăbim lupta anticorupţie, ci să o întărim. Lupta anticorupţie ori e, ori nu e. Dacă funcţionarul nu semnează, poate trebuie să-şi pună problema dacă e la locul potrivit sau nu. Dar până acum cum făcea? Eu am fost aproape un an în conducerea unei companii de stat (Aeroporturi Bucureşti - n.n.) şi am găsit lucruri care nu ar exista niciodată într-o companie privată. Dacă voiam să facem ceva, funcţionarii îmi ziceau că nu se poate, că încălcau un ordin de ministru sau vreo dispoziţie birocratică. Trebuie găsite soluţii punctuale. Dar nu are nicio legătură cu lupta anticorupţie. Pe de altă parte, din ce apare în presă înţeleg că sunt transferuri de bani, circuite financiare. Cine e cu sufletul împăcat nu are de ce să se teamă. Dacă nu a luat nimic şi nu are conflicte de interese, atunci funcţionarului nu are de ce să-i fie frică. România nu este stat inchizitor. Pentru un mediu de afaceri onest, prefer să fie blocat statul o lună, două, trei, dar la final competiţia să fie echilibrată la licitaţiile publice“, subliniază Radu Merica.
„La fel acum şi cu lupta împotriva evaziunii fiscale. Toţi suntem de acord că avem evaziune fiscală, dar nu avem evazionişti. Fiscul trebuie să aibă proceduri clare, să ştie când poate închide o firmă, care este abaterea pe care o poate avea în gestiune“.
„Ce e stricat se va schimba, ce e bun va rămâne“
Omul de afaceri Remus Benţa, care controlează compania Daw Benta (producător de lacuri şi vopsele), arată că „noi facem parte dintre fericiţii care nu lucrează direct cu statul, dar – ca furnizori pentru cei care fac astfel de afaceri – avem unele semnale că lucrurile s-au cam încurcat“.
„Cred că e doar o lipsă temporară de management serios la nivelul autorităţilor şi companiilor de stat, care cu timpul se va rezolva. Ce e stricat se va schimba, ce e bun va rămâne. Ca antreprenori, ne dorim doar atât: stabilitate, predictibilitate şi o organizare care să se facă nu pe bază de emoţii sau pe cum e vremea de-afară, ci în funcţie de necesităţile reale de dezvoltare ale economiei“.
La rândul său, omul de afaceri Cristian Rusu, proprietarul producătorului de mobilă Rus Savitar din judeţul Timiş, spune că nu a simţit nimic negativ în urma acţiunilor anticorupţie.
„Acolo este şi multă politică, dar e treaba lor ce fac în plan politic. La noi, în business, nu e niciun blocaj, aşa cum se spune. În industria şi în businessul nostru nu se resimt efecte adverse“, afirmă Cristian Rusu.
„Acum se văd legile proaste“
„Nu se blochează, dom’le, nici România, nici economia, este o alarmă falsă. Problema pe care o avem este alta, respectiv că acum se vede ce proaste sunt unele legi“, ne spune Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Serviciilor şi secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.
„Un exemplu: ne-am zbătut atâta vreme să avem un impozit forfetar, să ştie întreprinzătorii mici şi mijlocii că au o anumită datorie şi să nu-i mai doară capul.
Ar fi ştiut că are de dat, acolo, 1.000 de euro, muncea pentru banii ăia, muncea pentru ce-i mai trebuia în plus şi gata, era simplu.
Acum, uite, mulţi nu mai ştiu cum să-şi ţină contabilitatea şi oricum ar face tot rău ies.
Deci, mediul de afaceri nu se blochează, dar are nevoie de legi care să nu-i pună pe întreprinzători în încurcătură.
Susţinem conformarea voluntară, susţinem lupta anticorupţie şi antievaziune, dar pe legi clare, că altfel li se creează, artificial, probleme şi oamenilor de bună credinţă“, conchide Cristian Pârvan.
„Un mesaj contradictoriu“
Analistul economic Florin Cîţu apreciază că „ar fi foarte trist dacă toată România ar fi legată de afaceri cu statul“.
„Există o întreagă economie care nu depinde de finanţare de la stat. De exemplu, anul trecut, creşterea economică a venit din consum şi, în special, din consumul privat, şi din servicii, nu din producţia industrială. Este un mesaj de prezervare al politicienilor. Dar este un mesaj contradictoriu: când e vorba de lupta împotriva evaziunii fiscale, închidem firme pentru 1,5 lei, iar când vine vorba de lupta anticorupţie, spunem că blochează statul. Ţin minte că, în toamna anului trecut, premierul Victor Ponta declara, în timpul anchetei procurorilor, că nu trebuie să închidem Lukoil, dar acum închidem un restaurant pentru 1,5 lei. Locuri de muncă sunt şi unul, şi altul, nu contează“, conchide analistul economic.
Se încarcă comentariile...
