Grecia cere Germaniei 278,7 miliarde de euro drept despăgubiri de război
0
Grecia nu cedează şi cere 278,7 miliarde de euro Germaniei drept despăgubiri de război pentru perioada în care ţara a fost ocupată de armata germană între 1941 şi 1944, a declarat adjunctul ministrului grec de Finanţe, Dimitris Mardas, în faţa unei comisii parlamentare. Calculele au fost făcute de Curtea de Conturi de la Atena .
O comisie parlamentară înfiinţată de premierul Alexis Tsipras pentru a se ocupa de acest dosar şi-a început lucrările miercuri.
Berlinul a respins în mai multe rânduri în ultimele săptămâni cererile noului guvern de la Atena, condus de partidul stângii radicale Syriza, afirmând că problema despăgubirilor de război a fost rezolvată o dată pentru totdeauna.
Comisia parlamentară analizează, de asemenea, achitării unui "împrumut de ocupaţie" pe care Banca Grceiei a fost constrânsă să îl acorde Germaniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a restituirii unor comori arheologice.
La jumătatea lunii martie, ministrul grec de Justiţie, Nikos Paraskevopoulos, s-a declarat gata să pună în aplicare o decizie a Curţii Supreme de Justiţie din urmă cu 15 ani de confiscare a bunurilor germane de pe teritoriul greciei în contul despăgubirilor de război pentru a despăgubi urmaşii victimelor unui masacru comis de Waffen SS, în iunie 1944 în satul Distomo.
Totuşi, în timpul vizitei sale la Berlin, pe 23 martie, Alexis Tsipras a adoptat un ton mai moderat, invitând la "lăsarea în urmă a umbrelor trecutului." Dar securea războiului nu a fost îngropată, scrie „La Tribune“.
Atena îşi va plăti la timp datoria către creditori
Ministrul grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis, se află la Washington, unde s-a întâlnit, luni, cu de subsecretarul Trezoreriei pentru probleme internaţionale, Nathan Sheets. Cu o zi înainte, el a avut o întrevedere cu Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), unul dintre creditorii Atenei. la Washingtonul a cerut încă o dată Greciei să finalizeze un program de reforme „care să merite sprijinul financiar al creditorilor săi“, a informat Trezoreria americană .
În ultimele trei săptămâni, diverse speculaţii s-au făcut auzite legat de faptul că Atena nu va putea să onoreze joi plata a 460 de milioane de euro datoraţi FMI.
Duminică însă, la finalul întrevederii avute la Washington, Christine Lagarde şi ministrul elen au încercat să dezamorseze aceste îngrijorări.
„Ministrul Varoufakis şi cu mine am schimbat opinii cu privire la evoluţiile actuale şi credem că o cooperare eficientă este în interesul tuturor“, a declarat Christine Lagarde într-un comunicat.Ea a mai afirmat că a primit asigurări din partea ministrului grec că "plata datorată Fondului va fi făcută pe 9 aprilie". Atena este în prezent în negocieri dificile cu partenerii săi din Uniunea Europeană şi pare să caute alte surse de finanţare.
Grecia va plăti la timp tranşa de împrumut de 450 milioane de euro (489 milioane de dolari) către FMI, programată pentru 9 aprilie, a anunţat duminică Varoufakis, după întâlnirea cu directorul general al FMI, Christine Lagarde.
Ministrul elen de Finanţe a declarat pentru „Naftemporiki“ că Executivul de la Atena doreşte o finalizare rapidă a negocierilor dar nu va accepta condiţii care să sufoce economia.
„Nu vom condamna ţara, aşa cum a făcut precedentul Guvern, la o asfixiere pe termen lung. Negocierile se vor încheia când vom ajunge la un acord onorabil, care va oferi economiei elene perspectiva unei stabilizări reale şi a unei creşteri sustenabile', a afirmat Varoufakis.
Întrebat dacă ia în considerare demisia din funcţie, Varoufakis a afirmat: „Nici măcar un minut“.
Vizita întreprinsă de Yanis Varoufakis o precede cu câteva zile pe cea care o va efectua premierul elen, Alexis Tsipras, la Moscova.
Grecia aşteaptă din partea UE plata ultimei tranşe de ajutor în valoare de 7,2 miliarde de dolari, în cadrul planului de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro acordată de Uniunea Europeană şi FMI cu începere din 2010.
Grecia trebuie să ajungă la un acord cu creditorii internaţionali (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) la reuniunea Eurogrupului din 24 aprilie, a afirmat luni ministrul de Finanţe, Yanis Varoufakis, într-un interviu acordat publicaţiei elene „Naftemporiki“, transmite Reuters.
„La reuniunea Eurogrupului din 24 aprilie trebui să ajungem la o concluzie preliminară, conform acordului din 20 februarie“, a declarat Yanis Varoufakis. În 20 februarie, miniştrii de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme. Guvernul elen a trimis săptămâna trecută o listă cu propuneri de reformă, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor.
Grecia are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor.
În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar potrivit surselor aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.
Grecia înfiinţează o comisie parlamentară pentru analizarea programelor de asistenţă financiară
Parlamentul Greciei a votat marţi înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele care au condus la semnarea de către guvern în 2010 a celor două acorduri de asistenţă financiară externă în valoare totală de 240 miliarde de euro, relatează Reuters.
"După cinci ani de tăcere în Parlament referitor la principalele probleme care au cauzat catastrofa acordurilor financiare, astăzi vom iniţia un proces care va oferi poporului grec răspunsurile la aceste întrebări, a declarat premierul elen Alexis Tsipras înaintea votului din Parlament.
Comisia parlamentară, propusă de guvernul condus de Tsipras, va examina motivele care au dus la contractarea împrumuturilor de la Troica creditorilor, formată din Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi aspectele care au decurs din implementarea reformelor asociate cu programele de asistenţă financiară.
Printre aspectele care vor fi analizate se numără revizuirea în creştere a deficitului bugetar al Greciei pentru 2009, care a condus la declanşarea crizei financiare a ţării, restructurarea datoriilor statului în 2011, precum şi recapitalizarea, în 2012, a marilor bănci cu capital de stat.
Aceasta este cea de a treia comisie parlamentară înfiinţată de guvernul lui Tsipras de la preluarea mandatului în ianuarie.
Prima comisie se ocupă cu examinarea datoriilor Greciei, iar cea de a doua, care şi-a început activitatea săptămâna trecută, caută modalităţi pentru ca ţara să poată obţine despăgubiri de război din partea Germaniei.
Se încarcă comentariile...
