1 Mai la Vama Veche, locul unde soarele apune pe ritm de chitară. Cine au fost primii vamaioţi
0Vama Veche a devenit în ultimele decenii cea mai vânată plajă de pe litoral, petrecerile de 1 Mai în Vamă devenind o tradiţie. Aici tinerii vin să se distreze din zori. Următorul răsărit îi prinde tot pe plajă. Aici se dezbracă de inhibiţii şi de haine. Dar cum era altădată Vama Veche?
În anul 1811, în sudul Dobrogei au poposit câteva familii de găgăuzi. Cum zona era plină de şerpi, ea a fost numită „Ilanlâc“, adică „locul plin de şerpi“. Pe timpul dominaţiei otomane, tătarii care locuiau pe aceste meleaguri şi-au numit satul „Hagilar“.
Apoi, în anul 1878, în zonă au venit mai multe familii de germani din Basarabia. Câţiva ani mai târziu germanii au emigrat, lăsând locul românilor veniţi din stânga Dunării, care au fost împropietăriţi cu pământ. Satul lor se numea „Caracilula“, adică ulm negru. Denumirea de Vama Veche a apărut în anul 1913.
În perioada de explozie a turismului la mare, când au fost construite hotelurile de pe litoral, anii ’70 – ’80, Vama Veche şi 2 Mai aproape că nu existau. Aici era doar un loc sălbatic, în stăpânirea animalelor. În anii '80, cea mai sudică staţiune de pe litoralul românesc te întâmpina cu o păşune generoasă pe care păşteau oile CAP-ului, iar măgarii localnicilor se plimbau leneşi prin ţinutul atunci verde. În sat erau vreo 20 de case. Niciun turist nu mergea până în sudul litoralului în căutarea unei vacanţe.
„Zona nu avea niciun fel de amanajări: hoteluri, magazine. Fiind zonă de frontieră, pe atunci erai verificat la buletin de grăniceri“, ne dezvăluie Constantin Cheramidoglu, consilier superior la Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.
Primii vamaioţi
În anii 60, singurii care veneau aici în acea perioadă erau studenţii de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, care avea în derulare un parteneriat cu primăria de organizare a concediilor prin sindicatul universităţii.
Mircea Toma, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Vama Veche“, a fost unul dintre primii turişti în acest colţ de ţară. „Avem cinci – şase ani când părinţii mei m-au dus pentru prima dată în Vamă. Am fost contaminat de mic cu acest microb. Se făceau sejururi de câte 12 zile prin Universitatea din Cluj“, îşi aminteşte el. Şi atunci zona era împărâită între nudişti şi textilişti. Zona unde turiştii se îmbăiau în trupurile goale era situată în partea de nord.
Soarele apunea în cântec de chitară
Vestea despre acest ţinut sălbatic s-a dus repede. Cum soarele sălta de-o suliţă sus pe cer, aici apăreau pletoşii cu chitara în spate şi cu cortul sub braţ şi în suflet cu dor de ducă. Seara, soarele apunea în cântec de chitară.
În anii 2000, accesul era liber în Vamă: Nimeni nu mai cerea buletinul la control şi aici au început să vină tinerii care voiau un colţ de litoral sălbatic şi pitoresc. Aici veneau cei care nu voiau să dea stingerea la ora 22.00, care nu voiau să doarmă în hotelurile comuniste, care le amintea de propriile locuinţe.
Vama, o Mamaia ţigănească
„Erau tinerii care nu aveau bani şi voiau să stea gratis la mare, să campeze unde vor şi să se distreze fără nicio piedică“, povesteşte Costantin Cheramidoglu. De acest aflux de turişti au profitat negustorii şi aşa au apărut primele magazine în Vama Veche, apoi primele cârciumi. Din păcate, Vama Veche nu a avut un plan de urbanism şi fiecare a construit ce a vrut şi unde a vrut. „Vama nu a avut un plan de sistematizare, cum a avut Mamaia şi în curând Vama va deveni o Mamaia ţigănească“, este de părere Cheramidoglu.
Plajele Vadu şi Corbu ar putea avea aceeaşi soartă. În ultimii ani, pe aceste plaje protejate, care fac parte din teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, vin tot mai mulţi turişti. Pentru a e proteja, din acest sezon estival vor fi montate pancarte informative privind zonele în care este permis accesul şi vor fi amenajate locuri de parcare.
La „Două Mai“
Satul „Două Mai“ a fost înfiinţat în anul 1887 de către Mihail Kogălniceanu. Din alte surse, denumirea ar proveni de la cele „două maiuri”, unelte ţărăneşti care erau folosite în această zonă.
Aici s-au stabilit „castraţii“ aduşi din Bucureşti, Iaşi, Galaţi. Ei considerau că Adam şi Eva au păcătuit şi astfel îşi tăiau organele genitale. Începând cu 1922, populaţia se înmulţeşte şi aici se întâlneau ruşi, lipoveni şi greci.
Şi satul 2 Mai a avut aceeaşi soartă. În urmă cu patru decenii, drumurile lui erau bătătorite doar de măgăruşii dobrogeni şi de mioare. Sătucul de pe malul mării avea doar câteva uliţe şi câteva zeci de case, ale căror curţi se întindeau până în apropierea plajei, astfel că puţinii turişti puteau merge în slip la malul mării. În tot satul era un singur magazin cu de toate.
Vă mai recomandăm:
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
Se încarcă comentariile...
