Alegeri în Marea Britanie. Britanicii decid dacă îi mai dau un mandat premierului conservator David Cameron, sau îl schimbă cu laburistul Ed Miliband

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 45 milioane de britanici sunt chemaţi joi la urne pentru alegeri legislative extrem de strânse şi susceptibile de a modela însuşi viitorul Regatului Unit, cu o eventuală ieşire din Uniunea Europeană şi pierdere a Scoţiei, potrivit AFP. Ei trebuie să aleagă între conservatorul David Cameron, care vizează un al doilea mandat, şi contracandidatul său laburist Ed Miliband pentru a conduce guvernul în următorii cinci ani.

UPDATE 13.40 Conservatorii şi laburiştii britanici erau la egalitate, 33% din preferinţele electoratului, într-un sondaj realizat de institutul Lord Ashcroft, pe un eşantion de 3000 de britanici, în zilele de 5 şi 6 mai, transmite Reuters.

În sondajul de opinie Ashcroft realizat la începutul săptămânii Partidul Conservator avea un avans de două procente faţă de Partidul Laburist, iar în luna aprilie avansul era de 6%.

Sprijinul pentru liberal-democraţi a rămas constant la 10%, în timp ce Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP, eurofob) era preferat de 11% din britanici, iar Verzii de 6%.

UPDATE 12.55 Cele 50.000 de birouri de vot din toată ţara, dintre care unele sunt instalate în baruri, pe un teren de fotbal şi într-o biserică, s-au deschis la ora locală 07:00 (9.00 ora României) şi se vor închide la ora locală 22:00 (24.00 ora României), ora la care un sondaj la ieşirea de la urne va fi disponibil.

 Milioane de britanici au început să voteze joi în scrutinul general din Marea Britanie, urmând să desemneze cei 650 de parlamentari din Camera Comunelor, peste 9.000 de consilieri locali în Anglia, şi primarii din Bedford, Copeland, Leicester, Mansfield, Middlesbrough şi Torbay,

Liderul Partidul Independenţei Regatului Unit (Ukip), Nigel Farage, care purta un trandafir roşu la butonieră, a votat imediat după ora locală 7.30 (9.30, ora României) la o secţie din Ramsgate.

De asemenea, liderul Partidului Laburist Ed Miliband şi soţia sa Justine Thornton au votat la o secţie în Doncaster North, iar preşedinta Partidului Naţional Scoţian (SNP) Nicola Sturgeon şi soţul ei Peter Murrell au votat la o secţie din Ballieston, în Glasgow East, potrivit The Guardian.

Primele rezultate sunt aşteptate în jurul miezului nopţii, în special în Scoţia şi la Londra. În restul ţării, desfăşurarea în paralel a alegerilor locale va încetini numărarea voturilor şi va trebui, fără îndoială, să se aştepte ziua de vineri după-amiază pentru a avea rezultatul definitiv.

Campania a fost febrilă şi fără strălucire, dar suspansul este total, ţara trebuind să aleagă între conservatorul David Cameron, care vizează un al doilea mandat, şi contracandidatul său laburist Ed Miliband pentru a conduce guvernul în următorii cinci ani.

Sondajele prevăd rezultate atât de strânse încât va trebui, fără îndoială, să se aştepte mai multe zile, poate chiar săptămâni, pentru a se cunoaşte învingătorul şi componenţa noului guvern.

„Nu am putut să-mi fac nici cea mai mică idee despre cine va fi premier în decurs de o lună. Niciun sondaj, niciun politician nu poate prezice ce se va petrece joi", a spus Peter Kellner, preşedintele Institutului YouGov.

Alegeri în Marea Britanie: Sistemul de vot britanic
 

Marea Britanie este o monarhie constituţională, unde puterea legislativă revine Parlamentului bicameral: Camera Lorzilor şi Camera Comunelor. Camera Lorzilor are  760 de membri care nu sunt aleşi, cei mai mulţi fiind deţinătorii ereditare ai unor titluri nobiliare,  înalţii prelaţi ai Bisericii Anglicane, lorzii numiţi pe viaţă de suveran, dar care nu îşi pot transmite titlurile urmaşilor lor.
 

Bătălia electorală se dă pentru cele 650 de locuri din Camera Comunelor. Dintre cele patru regiuni ale Regatului Unit, Anglia dă cei mai mulţi deputaţi - 533, urmată de Scoţia  59 de mandate, Ţara Galilor 40 şi Irlanda de Nord 18. Marea Britanie are 533 de circumscripţii, dintre care 59 în Scoţia, 40 în Ţara Galilor şi 18 în Irlanda de Nord, potrivit DPA. Mărimea unei circumscripţii variază foarte mult în funcţie de mediul urban sau rural, numărul votanţilor per circumscripţie fiind în medie de 70.000. 

Potrivit legii electorale britanice, alegătorii pot vota , în ţară sau în străinătate, dar trebuie să se fi înregistrat înainte pe listele de vot.
 

Mandatul unui deputat este pe 5 ani, iar votul e uninominal, majoritar, cu un singur tur. Astfel, candidatul care obţine cele mai multe voturi într-o circumscripţie, îi va reprezenta pe locuitorii acelei zone în Parlamentul de la Londra.
 

În Marea Britanie, sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, cunoscut şi sub denumirea "învingătorul ia tot", permite unui candidat să câştige fără a obţine majoritatea de 50 la sută. Candidaţii trebuie sprijiniţi de zece alegători înregistraţi din cadrul circumscripţiei şi trebuie să plătească un depozit de 500 de lire sterline, pe care îl vor pierde dacă nu vor câştiga cel puţin 5 la sută din voturi. 

De regulă, partidul care adună cei mai mulţi reprezentanţi în Camera Comunelor formează Guvernul, după ce regina îl desemnează din rândurile sale pe noul prim-ministru. Dacă pînă acum sistemul a avantajat marile partide, în ultimii ani acesta a dat şi surprize.

Alegeri in Marea Brtanie. Conservatorii premierului Cameron, uşor avans, potrivit ultimelor sondaje de opinie

În ultima zi de campanie electorală, premierul britanic David Cameron le-a cerut miercuri alegătorilor să-i ofere „încă cinci ani pentru a securiza economia“, în ultima zi de campanie electorală, în contextul în care sondajele îi creditează pe conservatori cu un avans minim faţă de laburişti.

„Viitorul Marii Britanii este pe muchie de cuţit“, a precizat Cameron într-un mesaj pe Facebook către alegători. „Ar fi o tragedie dacă am irosi toată munca grea din ultimii cinci ani şi am lua-o de la zero“, a spus el.

Conform unui sondaj al ComRes pentru ITV şi Daily Mail, conservatorii sunt creditaţi cu 35% din opţiunile de vot, laburiştii — cu 32%, UKIP — cu 14%, iar liberal-democraţii — cu 9%.

Alte patru sondaje publicate marţi creditează conservatorii cu un sprijin electoral de 33,5%, iar pe laburişti îi situează la 32,5%.

Alegeri în Marea Britanie. Ce promit principalii competitori

Partidul Conservator, condus de premierul David Cameron, promite continuarea creşterii economice viguroase, în medie 2,5% anual în ultimii ani şi, ca o consecinţă, eliminarea deficitului bugetar, actualmente de 87 miliarde de lire sterline (circa 4,8% din Produsul Intern Brut)  până în 2018.

Conservatorii promit un referendum în 2017 privind rămânerea sau nu în Uniunea Europeană după renegocierea relaţiei Marii Britanii cu UE.

În manifestul partidului lui Cameron se mai află şi reducerea beneficiilor sociale şi introducerea unei perioade de aşteptare de patru ani pentru noii solicitanţi sosiţi din ţările UE.

Partidul Conservator promite să nu majoreze TVA sau taxa de asigurare naţională şi să majoreze simţitor baremurile de la care începe plata ratei de bază la impozitul pe venit (20%) – de la £10600/an actualmente la £12500/an – şi la rata superioară (40%) – de la £42385an actualmente la £50000/an în 2020.

Partidul Laburist, condus de Ed Miliband, promite o echilibrare a finanţelor publice fără să dea termene şi cu promisiuni de cheltuieli sociale mai mari.

Laburiştii doresc introducerea unei perioade de aşteptare de doi ani pentru migranţii din UE înainte ca aceştia să poată solicita beneficii sociale.

Miliband promite păstrarea neschimbată a ratelor de impozitare personală, cu excepţia celei marginale, care va fi majorată de la 45% la 50% pe veniturile anuale care depăşesc £150000, precum şi intoducerea unei taxe speciale pentru locuinţele care au o valoare de peste £2 milioane.

Dacă va deveni prim ministru după alegeri, liderul Laburist promite majorarea salariului minim legal pe economie de la £6,50/oră la £8/oră până în 2020 şi îngheţarea tarifelor la energie până în 2017.

Partidul Liberal Democrat, condus de vicepremierul Nick Clegg, promite o echilibrare a finanţelor publice până în 2018 fără reduceri bugetare drastice ca cele promise de Conservatori, dar nu acceptă majorări de cheltuieli sociale fără acoperire bugetară, de care-i acuză pe Laburişti.

Liberal Democraţii promit cheltuieli suplimentare anuale de £8 miliarde în Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) şi £2,5 miliarde în învăţământ, până în 2020 şi, ca şi Laburiştii, propun introducerea unei taxe speciale pe locuinţele de peste £2 milioane.

Partidul Naţionalist Scoţian (SNP), condus de lidera executivului scoţian, Nicola Sturgeon (care prezintă candidaţi doar în cele 59 de circumscipţii electorale alocate Scoţiei, având şansa să câştige în cel puţin 50 şi să devină al treilea partid ca mărime, deţinând astfel balanţa puterii în Camera Comunelor), doreşte majorarea cheltueililor sociale şi abandonarea politicii de austeritate, majorarea ratei marginale la impozitul pe venit de la 45% la 50% şi renunţarea la submarinele nucleare de tip Trident, ca şi politică fiscală independentă pentru Scoţia.

Partidul Independenţei Regatului Unit (UKIP), condus de Nigel Farage, doreşte un referendum privind ieşirea Marii Britanii din UE în 2015, limitarea migraţiei nete la 50000 pe an în baza unui sistem de puncte şi interzicerea migraţiei lucrătorilor necalificaţi pe cinci ani, scutirea de impozite a celor care câştigă salariul minim pe economie şi garantarea nivelului minim de 2% din PIB pentru bugetul apărării.

Verzii, conduşi de Natalie Bennett, propun sfârşitul politicilor de austeritate prin sporirea cheltuielilor sociale, majorarea salariului minim pe economie la £10/oră până în 2020, majorarea ratei de impozitare marginală de la 45% la 60% pentru veniturile mai mari de £150000/an, crearea unui milion de noi locuri de muncă în sectorul public şi renaţionalizarea companiilor de transport feroviar.

image
Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite